Principiile programării structurate

Programarea structurată este o orientare în conceperea și alcătuirea programelor, având ca obiectiv o mai bună gestionare a complexității acestora, ținând cont de particularitățile gândirii umane.

Conform metodei programării structurate, la conceperea unui program, este recomandabil să se respecte următoarele principii:

    1. Teorema de structură: orice program poate fi întocmit folosind numai trei structuri de control fundamentale: structura secvențială, structura alternativă și structura repetitivă.
    2. La conceperea programelor se recomandă să se aplice tehnica de elaborare descendentă (în engleză Top-Down), numită și tehnica rafinărilor succesive.
    3. Domeniile de valabilitate (de vizibilitate) ale variabilelor și structurilor de date trebuie să fie limitate.

În limbajul Java, pentru rezolvarea problemei realizării creșterii eficienței muncii programatorilor s-a adoptat concepția modernă a programării orientate pe obiecte. In consecință, modulele de program sunt mici și rolul programării structurate este sensibil redus. Totuși, fiecare metodă din limbajul Java este un mic program, la elaborarea căruia se aplică principiile programării structurate, ceeace s-a avut în vedere și la adoptarea instrucțiunilor de bază oferite de acest limbaj. Este deci util ca și programatorii în Java sa cunoască principiile fundamentale ale programării structurate.

Instrucțiuni structurate

Limbajul Java a fost alcătuit astfel, încât programatorul este obligat sa respecte principiile programării structurate. Aceasta se datorește faptului ca instrucțiunile structurate ale limbajului sunt cele prevăzute de această metodă de programare.

Există următoarele instrucțiuni structurate:

În plus, în limbajul Java există o structură de control dedicată tratării excepțiilor care apar în timpul executării programului, realizată prin instrucțiunile try .. catch.


© Copyright 2000 - Severin BUMBARU, Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați