Monografia Comunei Barcea

1. Aşezarea geografică
Teritoriul comunei Barcea se găseşte situat în partea central vestică a Jud. Galaţi, pe valea râului Bârlad, în zona de confluenţă a acestuia cu afluentul Corozel, la o depărtare de 10 km Sud de Municipiul Tecuci şi 70 km Nord de Jud. Galaţi. De aceste două centre comuna este legată de şoseaua naţională şi calea ferată.
2. Relieful
Întreg teritoriul comunei aparţine unităţii cunoscută sub numele de Câmpia Tecuciului, aceasta aparţinând marii regiuni morfo-fito-climatice a câmpiilor, cu un relief jos, înclinat spre Sud, puţin fragmentat şi de vârsta cuaternării şi este alcătuită litologic dintr-un complex de roci friabile( locsoide, nisipuri şi pietrişuri).
3. Clima
Din punct de vedere climatic teritoriul comunei face parte din zona climei temperat-continentală excesivă. caracteristice stepelor europene.
4. Cursurile de apă
Teritoriul comunei este drenat în partea sa centrală de râul Bârlad şi afluentul pe stânga al acestuia - Corozel. În prezent pârâul Corozel nu mai funcţionează, albia lui fiind arată şi intrată în circuitul agricol.
5. Populaţia
Satul Barcea este atestat documentar sub numele de Trohăneşti la 5 iunie 1672 când Duca V.V. întăreşte mînăstiru Dancu din Iaşi satul Trohăneşti dăruit de Pârvu vameşul şi cumpărat de acesta de la răzeşu de acolo. Vechiul nume Trohăneşti este un toponim ce-şi are rădăcinile în numele unui întemeietor al aşezării(Trohin sau Trohan) acesta însemnând vin acru şi tare.
Cătunele componente ale satului Barcea erau Jorăşti şi Podoleni. Cel mai vechi sat răzăşesc atestat pe teritoriul Com. barcea era satul Durăşti(mai târziu Dorăşti) existent pe timpul domniei lui Ştefan cel Mare. Durăşti derivă de la un răzaş Dura locuitor al satului. Celălalt sat Podoleni era cunoscut sub numele de Bârlădeni nume ce ar proveni de la un grup de meşteri veniţi aici pentru construcţia unei biserici. Înlocuirea vechiului nume al satului Trohăneşti cu Barcea s-a petrecut în perioada 1680 - 1770. Datorită asupririi boiereşti în Sudul Moldovei se înmulţesc aşezările , astfel pe terioriul comunei apare satul Slobozia Nouă, sat care la începutul sec. XXse uneşte prin extindere cu Barcea nemaifiind menţionat în documente.
În 1864 i-a fiinţă satul Barcea-Nouă prin împroprietărirea unor familii care şi-au aşezat vatra în sudul comunei pe şoseaua naţională. După război aplicându-se "legea însurăţeilor”la nivel de comună, se împroprietăresc 117 tărani veniţi din localităţile vecine întemeind un nou sat Barcea-nouă II situat pe şoseaua naţională spre Galaţi, sătenii numindu-l şi în prezent Niculeşti, după numele inginerului hotarnic Niculescu.
În 1895 intră în componenţa comunei şi satul vecin Drăgăneşti. Marele Dicţionar Geografic al României din 1898 menţionează că comuna rurală Barcea, Jud. Tecuci avea cinci cătune: Barcea-nouă, Barcea-veche, Dorăşti, Podoleni şi Drăgăneşti.
În prezent comuna Barcea are 4 sate componente: Dorăşti, Podoleni, Barcea-veche, Barcea-nouă.
6. Nivelul de trai
Barcea este o comună frumoasă, în continuă dezvoltare pe toate planurile, ocupaţia de bază a locuitorilor săi fiind agricultura, mulţi însă lucrează şi în industrie, învătământ, medicină, industrie alimentară etc.
La nivelul comunei învăţământul, cultura sunt ramuri în continuă dezvoltare. Avem pe raza comunei patru şcoli, biblioteci, grădiniţe, două biserici, o alta aflându-se în construcţie, cămin cultural.
Prima şcoală în comună a luat fiinţă în 1865 într-o clădire particulară căreia în 1891 sătenii îi construiesc un local propriu (actualul Cămin Cultural). Astfel în 1895 şcoala era frecventată de 60 copii, primul învăţător al comunei fiind Macarie Cezar.
De asemenea datorită tot hărniciei locuitorilor acestei comune s-a construit şi s-a dat în folosinţă la 23 august 1982 Dispensarul Uman. Avem în comună Dispensar veterinar, Oficiu PTTR, Magazine, Brutării, Discoteci, lucru ce confirmă nivelul de trai ridicat al locuitorilor comunei.