Monografia Comunei Suceveni

Mândră şi frumoasă cum n-a fost alta, este vatra satului nostru. Cât poţi cuprinde cu privirea, de o parte şi de alta a pârâului Oarba se înşiră ca mărgelele pe aţă, casele albe şi curate, semn al vredniciei gospodarilor noştri.
Date exacte, privind formarea primelor aşezări nu avem. În "Monografia Şcolii Generale de 10 ani din comuna Suceveni, judeţul Galaţi" din anul 1972 se scrie despre faptul că acum 400 de ani, satul era format din câteva familii ale mocanului Chiriţă, stabilit cu târla sa în punctul numit şi astăzi "Fântâna Bănarului" - denumire ce rezidă din aceea că mocanul era îmbrăcat numai în blănuri de oaie.
Cu timpul au venit şi alte rude ale sale mărindu-se numărul la 30 suflete, şi cum întreaga aşezare îşi mărginea existenţa în jurul acestui loc, satul a luat numele de Chirileşti. Bătrânii spun că în timp ce se forma satul Chirileşti la aproximativ 500 metri Sud, pe locul numit astăzi Bordeie, era un alt sat, în mijlocul căruia "te înfrunta mare şi impunătoare - faţă de căsuţele sărăcăcioase" curtea boierească alui Alexandru Calimah. Despre frumoasa moştenire a boierului se dusese vestea, i se întrezărea un viitor strălucit, dar năvălirea neaşteptată a zaporojenilor şi retragerea pripită a lui Ion Vodă Cel Cumplit dinspre Roşcani, pun capăt acestor vise. Curtea este distrusă şi întregul sat ars şi părăsit. Frumoasa moştenitoare este orbită şi apoi moare.
Locuitorii de pe Valea Horincii veneau la lucru pe moşia lui Călimah - la Oarba. De aici cel de al doilea nume al satului.
Despre viaţa dusă de locuitorii din Oarba sunt multe de spus. Amintim doar că munceau zi şi noapte pe pământul lui C.N. Bolnavu. Acesta câştigase la cărţi întreaga moşie ce se întindea de la Prut până la calea ferată Galaţi - Bârlad, pe care apoi o arenda după învoială.
Odată cu creşterea populaţiei se simţea lipsa unei organizări şi cum religia era la loc de cinste, pe la 1800, un oarecare Neculai Pohornicul pune bazele unei biserici "cu temelia de bârne, pereţi de nuiele lipite cu lut şi înveliţi cu paie şi stuf".
Pohornicul Neculai însuşi aduce la sfinţirea Bisericii pe preotul Dimitrie Dobre - zis şi Rusu din cauză că era de peste Nistru şi nu ştia bine româneşte.
Pe lângă slujba de preot Dimitrie Dobre se ocupa şi cu predarea cântărilor bisericeşti.
Această mărturie, singura dintre anii 1810 - 1840, vorbeşte despre începuturile învăţământului în satul Chirileşti, învăţământ religios fără local, lipsit de învăţători.
În octombrie 1872 dând curs cererilor locuitorilor din Chirileşti, Primăria comunei Rogojeni, face cunoscut înfiinţarea şcolii din satul Suceveni.
În existenţa şcolii din comuna Suceveni distingem patru etape:
1872 - 1898 şcoala cu patru despărţiri
1898 - 1927 şcoala cu cinci şi şase clase
1927 - 1945 şcoala de 7 ani
1945 - 1948 gimnaziu cu 3 clase
1948 - 1964 şcoala de 7 ani
1964 - 1969 şcoala de 8 ani
1969 - prezent şcoala de 10 ani
În jurul anului 1950 se construieşte Căminul Cultural şi Biblioteca Comunală.
Biblioteca comunală este compusă din trei săli.
Reforma administrativ teritorială din 1968 are o deosebită semnificaţie pentru comuna noastră. Având în vedere desele confuzii ce se făceau între comunele Tudor Vladimirescu fostul raion Galaţi şi comuna noastră, în urma propunerilor făcute de organele locale, a primit numele de Suceveni având ca component satul Rogojeni.