Alexandru Lascarov-Moldovanu - Revision history

Tena at 07:32, 23 August 2023

2023-08-23T07:32:28Z

Camelia: /* Fişier de autoritate */

2022-04-19T07:46:32Z

‎Fişier de autoritate

Tena at 20:12, 10 November 2020

2020-11-10T20:12:40Z

Tena at 09:06, 19 August 2020

2020-08-19T09:06:52Z

Tena at 09:05, 19 August 2020

2020-08-19T09:05:49Z

Tena at 14:05, 18 August 2020

2020-08-18T14:05:07Z

Show changes

Tena: Created page with "
'''''Scriitor, traducător, avocat''''' Autograf Smaranda Brăescu :::::'''''„Viaţa mea nu înse..."

2020-08-17T17:22:59Z

Created page with "<div style="text-align: justify;"> '''''Scriitor, traducător, avocat''''' Autograf Smaranda Brăescu :::::'''''„Viaţa mea nu înse..."

New page

<div style="text-align: justify;"> '''''Scriitor, traducător, avocat'''''
[[File:Smaranda_autog_transp.png|thumb|Autograf Smaranda Brăescu]]
:::::'''''„Viaţa mea nu înseamnă nimic dacă o ţin numai pentru mine. Viaţa mea o dăruiesc ţării, dar vreau să o dăruiesc frumoasă şi încărcată de glorie.”'''''

== Prezentare ==
[[File:21MAI189.JPG|thumb|Smaranda Brăescu, paraşutist şi pilot]]
:Alexandru Lascarov-Moldovanu* se trage din neam de macedoneni,
bunicul său Gheorghe Lascarov venind în ţară în 1821 în timpul Eteriei şi
statornicindu-se pe o moşie în judeţul Tutova. După cum singur declara
într-un chestionar păstrat, alături de alte două cărţi poştale semnate de acesta, în
Colecţiile speciale ale Bibliotecii „V.A. Urechia”, Al. Lascarov şi-a adăugat titulatura
de Moldovanu preluând numele tutorelui tatălui său, Lascăr Moldovanu, dar şi
pentru a-şi accentua originea moldovenească de care s-a simţit întotdeauna mândru.
A păstrat permanent în suflet, indiferent unde l-au dus drumurile, farmecul
şi nostalgia ţinuturilor natale, atmosfera religioasă în care şi-a petrecut copilăria la
Tecuci, extrăgând din acestea seva operelor sale străbătute de viziuni patriarhale, scrise
într-un stil limpede şi curgător, fără artificii inutile cu tendinţe morale şi profund
creştine, din care răzbate acel bine-cunoscut suflet moldovenesc. Magia amintirilor
şi duioşia trecutului se regăsesc în mare parte în opera sa literară, alături de dragostea
pentru cei umili şi oropsiţi, pentru zbaterea bietelor făpturi pământene şi pentru ceea
ce considera a fi „adevărul cel mare şi neclintit”, pământul străbun care „îţi dă putere
şi nădejde şi încă acea ostoire de viaţă pe care n-o poţi găsi nici într-o parte...”
Confratele său mult
mai tânăr, Radu Gyr, îi făcea în memoriile sale
un portret plin de sensibilitate „pilduitorului,
neasemuitului” său prieten:
«Înalt, falnic, cu ochi calzi luminându-i obrazul
totdeauna senin, cu o mustaţă tunsă ce abia începea să
încărunţească şi o dulce şi domoală vorbă „moldovenească”,
Al. Lascarov îşi adăuga desăvârşitei corectitudini morale infinita lui bunătate.»
Bun vorbitor, Lascarov-Moldovanu îşi folosea această calitate pentru a-şi
susţine ideile în faţa celor care se adunau duminica în bisericile din cartier sau în
cadrul rubricii permanente de la radio, „De vorbă cu ţăranii”, în care demonstra
o conştiinţă de adevărat misionar creştin.
În opera sa, cu un profund caracter autobiografic, fapt mărturisit
de altfel şi într-un chestionar completat pentru istoricul literar Gheorghe
Cardaş, Al. Lascarov-Moldovanu aprecia în mod deosebit „Romanul furnicii”.
Considerându-se un scriitor „tradiţionalist-autohtonist... cu un accent tot mai
apăsat de spiritualism creştin”, Lascarov-Moldovanu îşi propunea în 1941, la data
completării chestionarului amintit, să-şi încheie „activitatea scriitoricească – şi
viaţa” cu... „Viaţa Mântuitorului”. Dar instaurarea regimului comunist a adus
pentru prozatorul profund creştin interdicția dreptului de a mai publica sau de a
vorbi în public, operele sale fiind interzise în biblioteci.
Parfumate cu poezia sufletului moldovenesc, scrierile lui Al. Lascarov-
Moldovanu sunt pătrunse de emoţia scriitorului implicat profund în opera sa,
care evocă fapte, îmbrăcându-le în haina epică a romancierului şi transmite
adevăruri perfect valabile şi astăzi:
„O şcoală, fără sensul veşniciei, nu poate crea decât valori relative, pe care
nu se poate aşeza temelia pentru milenii a unui neam.”
Spulberând concepţiile vremii cu privire la sexul feminin, „Aviatoarea Morţii”, „Vizionara”, „Sfidătoarea aerului” sau „Regina aerului”, aşa cum era supranumită de presa vremii Smaranda Brăescu<ref>Numele real era Maranda Brăescu.</ref>, s-a dăruit total visului ei de a spulbera recorduri în înălţimile cerului, devenind prima paraşutistă cu brevet internaţional în România şi a patra în lume. Doboară recordul mondial absolut de lansare cu paraşuta, acesta fiind omologat de Federaţia Aeronautică Internaţională şi depăşit abia după 20 de ani, tot de un român.
:Prin demersurile consăteanului ei, pasionatul cercetător Neculai Staicu-Buciumeni, biografia Smarandei Brăescu a fost reconstituită iar activitatea de pionierat şi izbânzile sale aviatice au fost onorate prin dezvelirea, la 21 mai 1995, în comuna natală Buciumeni, a unui bust realizat de sculptorul Dan Mateescu.

== Biografie ==
:'''Data şi locul naşterii:''' [[21 mai]] [[1897]], sat Hănţeşti, com. [[Buciumeni]], jud. [[Tecuci]] (astăzi jud. [[Galaţi]])
:'''Data şi locul decesului:''' [[2 februarie]] [[1948]], Cluj

:'''Studii:'''
:*Şcoala Primară din satul Vizureşti, comuna Buciumeni (1904-1909);
:*Şcoala Profesională de Fete din Bârlad (1911-1916);
:*Şcoala Normală "Principesa Elisabeta” din Bucureşti, absolvită cu menţiunea de Merit;
:*Academia de Belle-Arte din Bucureşti, secţia Ceramică şi Artă Decorativă (1924-1928);
:*Cursurile de paraşutism „Heinecke” la Şcoala Specială de Paraşutism „Schroeder&Co” Berlin, obţinând brevetul internaţional de paraşutist (1928);
:*Şcoala civilă de pilotaj „Curtis Wright”, pe un aerodrom de pe Roosevelt Field, din Valley Stream (New-York), obţinând brevetul internaţional de pilot aviator pentru avioane de turism (8 oct. 1932);
:*a obţinut certificatul de aviator emis de Aeroclubul Regal al Angliei (25 mart. 1935);
:*a echivalat brevetul de pilot primind brevetul românesc nr. 167 de pilot aviator (1937).

:'''Activitate socio-profesională:'''
:*suplinitoare la [[Şcoala Primară Hănţeşti]], nou înfiinţată (1918);
:*funcţionară la Societatea petrolieră „Astra Română” din Bucureşti, serviciul vânzări (1923-1929);
:*a zburat pentru prima dată cu un avion militar pilotat de sublocotenentul Naidinescu, de pe aerodromul din [[Tecuci]] (1923);
:*a plecat la Berlin (1 iul. 1928) şi, ajutată de inginerul Otto Heinecke, a cumpărat o paraşută cu care a făcut primul salt, de la 600 m, lângă Berlin (5 iul. 1928);
:*în perioada studiilor urmate în Germania, s-a angajat la Fabrica Irvin din Hamburg pentru a încerca paraşute şi a participat la mitinguri aviatice, oferind demonstraţii de paraşutism;
:*a realizat 11 lansări cu paraşuta, în cadrul mitingurilor aviatice organizate de Asociaţia Română pentru Propaganda Aviaţiei (ARPA) la Bucureşti, Braşov, Iaşi, Galaţi, Brăila, Cernăuţi, Cluj, Oradea şi Satu Mare (1928-1930);
:*a fost grav rănită în urma unei lansări (17 aug. 1930);
:*a doborât recordul mondial feminin de lansare cu paraşuta, de la altitudinea de 6000 m, în zona oraşului Urziceni (2 oct. 1931);
:*a participat la Congresul Aviaţiei Statelor Unite ale Americii, desfăşurat la Miami - Florida, cheltuielile fiind suportate din banii strânşi printr-o colectă publică deschisă de ziarul „Universul” (7-9 ian. 1932);
:*a realizat un salt la Sacramento (lângă San Francisco) de la 7233 m, salt cu care obţine recordul mondial de lansare cu paraşuta (19 mai 1932);
:*în urma unei colecte publice, realizate de un comitet de iniţiativă şi susţinută de ziarul „Universul” a adunat banii necesari achiziţionării din Anglia a unui avion Milles Hawk, avion pe care l-a botzat „Aurel Vlaicu", realizând cu el performanţa de a traversa Munţii Iugoslaviei şi respectiv Marea Mediterană fără escală (1933);
:*deoarece nu obţine aprobarea de zbor, a fugit cu avionul comandat de pe aerodromul din Reading (Anglia) la Paris (Franţa) (1935);
:*instructor al Şcolii Companiei de Paraşutişti înfiinţată la 10 mai 1941 (1941-1942);
:*a fost încadrată în Escadrila Sanitară (sept. 1942 - 1943);
:*în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost comandant al plutonului de voluntare încadrat în Detaşamentul „Corneşti” şi a făcut parte din vestita Escadrilă Albă, formată numai din voluntari femei, salvând viaţa militarilor, transportând răniţi, medicamente şi personal sanitar (1944-1945);
:*a semnat, alături de alte personalităţi (doctorul Gr. T. Popa, actorul Constantin C. Tănase, etc), un raport confidenţial adresat de generalul Aurel Aldea Comisiei Aliate de Control - ONU, raport care denunţa furtul alegerilor din 1946, documentul ajungând în mâinile Siguranţei române (1946);
:*a fost condamnată la doi ani de închisoare, în contumacie, fiind acuzată de legături cu grupurile anticomuniste "Haiducii lui Avram Iancu", "Sumanele Negre" şi "Mişcarea pentru Libertate" (nov. 1946);
:*a fost nevoită să se ascundă pentru a scăpa de arestare în judeţele Iaşi şi Bacău;
:*a fost operată de cancer mamar, sub numele de Maria Matei, de către dr. Nicolae Fălcoianu, la Spitalul din Roman;
:*s-a refugiat la mănăstirea greco-catolică „Congregaţia Maicii Domnului” din Cluj, sub numele de Popescu Maria (nov. 1947 - febr. 1948);
:*a fost internată la Clinica Universitară din Cluj (ian. 1948).

:'''Performanţe:'''
:*primul salt de la 600 m înălţime (în Germania), devenind prima româncă paraşutistă (5 iul. 1928);
:*primul european care a obţinut un brevet de pilot în SUA (8 oct. 1932);
:*a fost nominalizată „Sportiva nr. 1 a lumii” (1932);
:*prima campioană mondială a României, cu un salt de la înălţimea de 6000 m (în 21 min. şi 25 sec.) lângă Slobozia - prim record naţional absolut (2 oct. 1931);
:*record mondial absolut de lansare cu paraşuta, cu un salt pe aeroportul din Sacramento (California) de la înălţimea de 7233 m (în 25 minute) (19 mai 1932), acesta fiind omologat de Federaţia Aeronautică Internaţională şi depăşit abia după 20 de ani, tot de un român, Traian Demetrescu-Popa;
:*traversarea cu avionul a Munţilor Iugoslaviei (27 apr. 1936);
:*traversarea, în linie dreaptă, a Mării Mediterane, pe un traseu de 1100 km, de la Roma la Tripoli (19 mai 1937).

:'''Distincţii - Decoraţii:'''
:*Ordinul "Virtutea Aeronautică", clasa "Crucea de Aur" (1931) pentru recordul mondial feminin la salt cu paraşuta;
:*baretă la "Crucea de Aur" a "Virtuţii aeronautice" pentru saltul de la 19 mai 1932 (Decret Regal Nr. 1939 din 10 iun. 1932);
:*a doua baretă la „Crucea de Aur a Virtuţii aeronautice” (8 iun. 1936);
:*Crucea "Regina Maria" clasa a III-a, pentru activitatea desfăşurată în cadrul Escadrilei Sanitare (1943);
:*titlul de „Cetăţean de Onoare” (post-mortem) al Municipiului Cluj-Napoca (nov. 2016);
:*titlul de „Cetăţean de Onoare” (post-mortem) al Municipiului Tecuci (apr. 2017);
:*titlul de „Cetăţean de Onoare” (post-mortem) al Municipiului Galaţi (apr. 2017);
:*titlul de „Cetăţean de Onoare” (post-mortem) al Municipiului Bârlad (mai 2017).

== Note ==
<references />
== Fişier de autoritate ==
:[http://193.231.136.4/opac/authority/19431 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]

== Surse ==
:*'''Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute.''' ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2008'', Galaţi, Axis Libri, 2009.

== Resurse electronice ==
:*'''ANGHEL, COSTIN'''. Smaranda Brăescu, eroina. În: ''Suplimentul Jurnalului Naţional'' [online] : Ediţie de Colecţie : Oameni de legendă, 11 apr. 2005 : fotogr. [citat 21 mai 2009]. [https://jurnalul.antena3.ro/stire-editie-de-colectie/smaranda-braescueroina-47266.html]
:*'''ANTONIU, DAN'''. Lăsaţi-mă să zbor! Smaranda Brăescu, fata cu capul în nori. În: ''Revista Art-Emis'' [online] : Personalităţi, 30 apr. 2017. [citat 18 februarie 2020]. [https://www.art-emis.ro/personalitati/lasati-ma-sa-zbor-smaranda-braescufata-cu-capul-in-nori]
:*'''L’audace d’une femme''' : [fotografie]. În: ''Paris soir'' [online], an. 9, nr. 2924, 8 oct. 1931, p. 1. [citat 18 februarie 2020]. [https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k7639229n/f6.highres]
:*'''D-ra Smaranda Brăescu a bătut recordul mondial feminin la aruncarea cu paraşuta, lansându-se dela 6000 m. înălţime''' : [fotografie]. În: ''Realitatea ilustrată'' [online], an. 5, nr. 246, 15 oct. 1931, p. 1. [citat 18 februarie 2020]. [http://virtual1.bibnat.ro/Periodice/P_III_852/1931/246_1931_0001.jpg]
:*'''IONIŢOIU, CICERONE'''. Brăescu, Smaranda : [fişă biografică]. În: ''Victimele terorii comuniste. Arestaţi, torturaţi, întemniţaţi, ucişi. Dicţionar. Vol.1: Dicţionar A-B'' [online]. Bucureşti : Editura Maşina de scris, 2000. [citat 13 mai 2009]. [http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/dictionar_ab/ab/dictionarab_20.html]
:*'''Mademoiselle Smaranda Braescu vient de se jeter en parachute de 6.000 metres d’altitude, détenant le record mondial féminin en cette spécialité'''. În: ''CEGES-SOMA'' [online] : Centre for Historical Research and Documentationon War and Contemporary Society. [citat 13 mai 2009]. [http://pallas.cegesoma.be/pallas/servlet/gisc?vn=65960]
:*'''Miss Smaranda Braescu, fully equiped for her attempt, and ready to start'''. În: ''CEGES-SOMA'' [online] : Centre for Historical Research and Documentationon War and Contemporary Society. [citat 18 februarie 2020]. [http://pallas.cegesoma.be/pls/opac/plsp.getplsdoc?n=65970&cn=51&lan=N&htdoc=general/opac.htm]
:*'''Miss Smaranda Braescu, sitting in the plane, from which she jumped with the parachute from a heigth of 6.000 metres, breaking the Women’s record in parachute-jumping'''. În: ''CEGES-SOMA'' [online]: Centre for Historical Research and Documentationon War and Contemporary Society [citat 18 februarie 2020]. [http://pallas.cegesoma.be/pls/opac/plsp.getplsdoc?rn=65970&cn=51&lan=N&htdoc=general/opac.htm]
:*'''Paraşutista Smaranda Brăescu bate recordul mondial femenin de aruncare cu paraşuta : D-ra Brăescu ne povesteşte impresiile'''. În: ''Ilustraţiunea română'' [online], an. 3, nr. 42, 14 oct. 1931 : fotogr. [citat 18 februarie 2020]. [http://virtual1.bibnat.ro/Periodice/P-III-1360/1931/42/42-1931_0003.jpg]
:*'''SCORŢA, MONICA'''. Smaranda Brăescu. În: ''Facultatea de Inginerie Aerospaţială'' [online]. [citat 18 februarie 2020]. [http://www.aero.pub.ro/wordpress/index.php/ro/2017/11/11/smaranda-braescu-2/]
:*'''Smaranda Brăescu'''. În: ''Enciclopedia României'' [online]. [citat 18 februarie 2020]. [http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Smaranda_Br%C4%83escu]
:*'''Smarandele României'''. În: ''Orizont aviatic'' [online], nr. 5, mart. 2003. [citat 18 februarie 2020]. [http://virtualarad.net/orizont_aviatic/martie_2003/articol1/articol_1.htm]
:*'''TURTURICĂ, SORIN'''. Smaranda Brăescu a cucerit America printr-un salt cu paraşuta. În: ''Historia'' [online]. [https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/smaranda-braescu-a-cuceritamerica-printr-un-salt-cu-parasuta]
:*'''[Women pilots at an all American air meet] : [graphic]'''. În: ''Florida Photographic Collection'' [online]. [citat 19 februarie 2020]. [https://www.floridamemory.com/fpc/reference/rc04825.jpg]

[[Category:Aviatori]]

@@ Line 4: / Line 4: @@
 == Prezentare ==
-[[File:Lasca.jpg |thumb|200px|'''Alexandru Lascarov-Moldovanu''' - scriitor, traducător, avocat]]
+[[ File:Lascarov.jpg  |thumb|200px|'''Alexandru Lascarov-Moldovanu''' - scriitor, traducător, avocat]]
 :Alexandru Lascarov-Moldovanu<ref>La naştere, numele scriitorului era Alexandru Lascarof, conf. actului de naștere nr. 130 din Registrul Stării Civile nr. 138/1885 (Direcția Jud. a Arhivelor Statului Galați), părinții fiind Zoe (institutoare) și Alexandru (agricultor).</ref>, se trage din neam de macedoneni, bunicul său Gheorghe Lascarov venind în ţară în 1821 în timpul Eteriei şi statornicindu-se pe o moşie în judeţul Tutova. După cum singur declara într-un chestionar păstrat, alături de alte două cărţi poştale semnate de acesta, în Colecţiile speciale ale Bibliotecii „V.A. Urechia”, Al. Lascarov şi-a adăugat titulatura de Moldovanu preluând numele tutorelui tatălui său, Lascăr Moldovanu, dar şi pentru a-şi accentua originea moldovenească de care s-a simţit întotdeauna mândru.
 :A păstrat permanent în suflet, indiferent unde l-au dus drumurile, farmecul şi nostalgia ţinuturilor natale, atmosfera religioasă în care şi-a petrecut copilăria la Tecuci, extrăgând din acestea seva operelor sale străbătute de viziuni patriarhale, scrise într-un stil limpede şi curgător, fără artificii inutile cu tendinţe morale şi profund creştine, din care răzbate acel bine-cunoscut suflet moldovenesc. Magia amintirilor şi duioşia trecutului se regăsesc în mare parte în opera sa literară, alături de dragostea pentru cei umili şi oropsiţi, pentru zbaterea bietelor făpturi pământene şi pentru ceea ce considera a fi „adevărul cel mare şi neclintit”, pământul străbun care „îţi dă putere şi nădejde şi încă acea ostoire de viaţă pe care n-o poţi găsi nici într-o parte...”

@@ Line 48: / Line 48: @@
 == Fişier de autoritate ==
-:[http://193.231.136.4/opac/authority/80841 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
+:[http://tinread.bvau.ro/opac/authority/80841 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
 == Surse ==

@@ Line 4: / Line 4: @@
 == Prezentare ==
-[[File:Lasca.jpg |thumb|'''Alexandru Lascarov-Moldovanu''' - scriitor, traducător, avocat]]
+[[File:Lasca.jpg |thumb|200px|'''Alexandru Lascarov-Moldovanu''' - scriitor, traducător, avocat]]
 :Alexandru Lascarov-Moldovanu<ref>La naştere, numele scriitorului era Alexandru Lascarof, conf. actului de naștere nr. 130 din Registrul Stării Civile nr. 138/1885 (Direcția Jud. a Arhivelor Statului Galați), părinții fiind Zoe (institutoare) și Alexandru (agricultor).</ref>, se trage din neam de macedoneni, bunicul său Gheorghe Lascarov venind în ţară în 1821 în timpul Eteriei şi statornicindu-se pe o moşie în judeţul Tutova. După cum singur declara într-un chestionar păstrat, alături de alte două cărţi poştale semnate de acesta, în Colecţiile speciale ale Bibliotecii „V.A. Urechia”, Al. Lascarov şi-a adăugat titulatura de Moldovanu preluând numele tutorelui tatălui său, Lascăr Moldovanu, dar şi pentru a-şi accentua originea moldovenească de care s-a simţit întotdeauna mândru.
 :A păstrat permanent în suflet, indiferent unde l-au dus drumurile, farmecul şi nostalgia ţinuturilor natale, atmosfera religioasă în care şi-a petrecut copilăria la Tecuci, extrăgând din acestea seva operelor sale străbătute de viziuni patriarhale, scrise într-un stil limpede şi curgător, fără artificii inutile cu tendinţe morale şi profund creştine, din care răzbate acel bine-cunoscut suflet moldovenesc. Magia amintirilor şi duioşia trecutului se regăsesc în mare parte în opera sa literară, alături de dragostea pentru cei umili şi oropsiţi, pentru zbaterea bietelor făpturi pământene şi pentru ceea ce considera a fi „adevărul cel mare şi neclintit”, pământul străbun care „îţi dă putere şi nădejde şi încă acea ostoire de viaţă pe care n-o poţi găsi nici într-o parte...”
@@ Line 42: / Line 42: @@
 :*membru al Partidului Naţional-Democrat, condus de Nicolae Iorga.
-:'''Colaborări la publicaţii:''' ''Boabe de grâu, Carnet literar, Cele trei Crişuri, Cetatea Moldovei, Convorbiri literare, Crai nou literar, Credinţa, Cugetul românesc, Datina, Dimineaţa copiilor, Drum drept, Duminica universului, Fântâna darurilor, Flacăra, Flamura, Flori de crin, Foaia interesantă, Gazeta copiilor,  Gândul nostru, Lamura, Limba română, Neamul românesc, Ortodoxia, Pământul nostru, Pontice, Prietenul nostru, Progresul, Ramuri, România, Satul, Sămănătorul, Săptămâna C.F.R., Scrisul românesc, Secolul, Slova noastră, Timpul, Tinerimea creştină, Ţara Bârsei,Ţara de Jos, Ţara noastră, Universul copiilor, Universul literar, Vestitorul satelor, Viaţa ilustrată, Viaţa literară, Viitorul ş.a.
+:'''Colaborări la publicaţii:''' ''Boabe de grâu, Carnet literar, Cele trei Crişuri, Cetatea Moldovei, Convorbiri literare, Crai nou literar, Credinţa, Cugetul românesc, Datina, Dimineaţa copiilor, Drum drept, Duminica universului, Fântâna darurilor, Flacăra, Flamura, Flori de crin, Foaia interesantă, Gazeta copiilor,  Gândul nostru, Lamura, Limba română, Neamul românesc, Ortodoxia, Pământul nostru, Pontice, Prietenul nostru, Progresul, Ramuri, România, Satul, Sămănătorul, Săptămâna C.F.R., Scrisul românesc, Secolul, Slova noastră, Timpul, Tinerimea creştină, Ţara Bârsei, Ţara de Jos, Ţara noastră, Universul copiilor, Universul literar, Vestitorul satelor, Viaţa ilustrată, Viaţa literară, Viitorul ş.a.
 == Note ==
@@ Line 52: / Line 52: @@
 == Surse ==
 :*'''Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, Tena Bezman.''' ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2010'', Galaţi, Axis Libri, 2011.

← Older revision		Revision as of 09:06, 19 August 2020
Line 52:		Line 52:
	== Surse ==		== Surse ==
	:*'''Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, Tena Bezman.''' ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2010'', Galaţi, Axis Libri, 2011.		:*'''Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, Tena Bezman.''' ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2010'', Galaţi, Axis Libri, 2011.
−
−	~~== Resurse electronice ==~~
−	~~:*'''~~

@@ Line 1: / Line 1: @@
 <div style="text-align: justify;"> '''''Scriitor, traducător, avocat'''''
-[[File:Smaranda_autog_transp.png|thumb|Autograf Smaranda Brăescu]]
+[[File:Lasc.png|thumb|Autograf Alexandru Lascarov-Moldovanu]]
-:::::'''''„Viaţa mea nu înseamnă nimic dacă o ţin numai pentru mine. Viaţa mea o dăruiesc ţării, dar vreau să o dăruiesc frumoasă şi încărcată de glorie.”'''''
+:::::'''''„Dragostea pentru popor şi pentru ţară ne-o vom arăta, mai cu seamă, cunoscând şi iubind trecutul nostru, respectând pe înaintaşi. Un neam, care nu-şi cunoaşte trecutul e un popor slab; şi cel care şi-l cunoaşte e vrednic a sta mai tare împotriva vijeliilor vieţii.”'''''
 == Prezentare ==
@@ Line 9: / Line 9: @@
 :Confratele său mult mai tânăr, Radu Gyr, îi făcea în memoriile sale un portret plin de sensibilitate „pilduitorului, neasemuitului” său prieten: ''«Înalt, falnic, cu ochi calzi luminându-i obrazul totdeauna senin, cu o mustaţă tunsă ce abia începea să încărunţească şi o dulce şi domoală vorbă „moldovenească”'', Al. Lascarov îşi adăuga desăvârşitei corectitudini morale infinita lui bunătate.»
 :Bun vorbitor, Lascarov-Moldovanu îşi folosea această calitate pentru a-şi susţine ideile în faţa celor care se adunau duminica în bisericile din cartier sau în cadrul rubricii permanente de la radio, „De vorbă cu ţăranii”, în care demonstra o conştiinţă de adevărat misionar creştin.
-:În opera sa, cu un profund caracter autobiografic, fapt mărturisit de altfel şi într-un chestionar completat pentru istoricul literar Gheorghe Cardaş, Al. Lascarov-Moldovanu aprecia în mod deosebit „Romanul furnicii”.
+:În opera sa, cu un profund caracter autobiografic, fapt mărturisit de altfel şi într-un chestionar completat pentru istoricul literar Gheorghe Cardaş, Al. Lascarov-Moldovanu aprecia în mod deosebit „Romanul furnicii”. Considerându-se un scriitor „tradiţionalist-autohtonist... cu un accent tot mai apăsat de spiritualism creştin”, Lascarov-Moldovanu îşi propunea în 1941, la data completării chestionarului amintit, să-şi încheie „activitatea scriitoricească – şi viaţa” cu... „Viaţa Mântuitorului”. Dar instaurarea regimului comunist a adus pentru prozatorul profund creştin interdicția dreptului de a mai publica sau de a vorbi în public, operele sale fiind interzise în biblioteci.
 :Parfumate cu poezia sufletului moldovenesc, scrierile lui Al. Lascarov-Moldovanu sunt pătrunse de emoţia scriitorului implicat profund în opera sa, care evocă fapte, îmbrăcându-le în haina epică a romancierului şi transmite adevăruri perfect valabile şi astăzi: ''„O şcoală, fără sensul veşniciei, nu poate crea decât valori relative, pe care nu se poate aşeza temelia pentru milenii a unui neam.”''
@@ Line 18: / Line 17: @@
 :'''Studii:'''
-:*Şcoala Primară de Băieţi Nr. 1 din Tecuci;
+:*Şcoala Primară de Băieţi Nr. 1 din Tecuci (1896-1898);
- Gimnaziul din Tecuci (1895-1896) ;
+:*Liceul „Gh. Roşca Codreanu” din Bârlad (1896-1899);
- Liceul „Gh. Roşca Codreanu” din Bârlad (1896-1899);
+:*Liceul Naţional din Iaşi (1899-1902);
- Liceul Naţional din Iaşi (1899-1902);
+:*Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, absolvită cu diplomă de licenţă în 1906.
 :'''Activitate socio-profesională:'''
-:*a făcut parte din comitetul de iniţiativă care a înfiinţat prima bibliotecă
+:*a făcut parte din comitetul de iniţiativă care a înfiinţat prima bibliotecă publică din Tecuci (1907);
-publică din Tecuci (1907);
+:*administrator de plasă în judeţul Covurlui şi subprefect în Dobrogea, la Babadag (jud. Tulcea) (1908-1911);
- administrator de plasă în judeţul Covurlui şi subprefect în Dobrogea, la
+:*la Focşani a practicat avocatura, a intrat în politică (activând în Partidul Naţional Democrat) şi a condus revista ''Crai nou'' (1912);
-Babadag (jud. Tulcea) (1908-1911);
+:*a fost redactor la ''Neamul românesc'', sub directoratul lui Nicolae Iorga;
- s-a căsătorit cu Maria Boiu din Pechea, jud. Covurlui, stabilindu-se la
+:*mobilizat pe front ca ofiţer activ necombatant în Primul Război Mondial, a activat în administraţia militară din spatele frontului (1916-1918);
-familia soţiei pentru o perioadă de timp, până în 1916;
+:*după război şi-a reluat activitatea publicistică, colaborând din nou la publicaţia ''Crai nou'' din Focşani;
- la Focşani a practicat avocatura, a intrat în politică (activând în Partidul
+:*s-a stabilit la Bucureşti, unde a fost angajat al Fundaţiei Culturale „Principele Carol” şi al Direcţiei pentru Educaţia Poporului (1919);
-Naţional Democrat) şi a condus revista Crai nou (1912);
+:*a devenit avocat al Statului (1927);
- a fost redactor la Neamul românesc, sub directoratul lui Nicolae Iorga;
+:*redactor la revista ''Căminul Cultural'' din Bucureşti (1927-1928);
- a participat la operaţiunile militare din Bulgaria din 1913;
+:*a condus revista ilustrată ''Duminica Universului'', supliment al ziarului ''Universul'', alături de Gh. D. Mugur, Al. Popescu-Necşeşti şi V. Voiculescu (1 ian. - 28 iun. 1931);
- mobilizat pe front ca ofiţer activ necombatant în Primul Război Mondial, a
+:*inspector general al Fundaţiilor Culturale Regale „Regele Mihai I” (1942);
-activat în administraţia militară din spatele frontului (1916-1918);
+:*a fost „licenţiat din serviciu”, adică epurat în data de 28 ianuarie 1948;
- după război şi-a reluat activitatea publicistică, colaborând din nou la
+:*a tradus din limba franceză clasici ai literaturii universale: Ivan Turgheniev, Alphonse Daudet, Bernardin de Saint-Pierre, John Lübeck, Oliver Goldsmith, Jules Sandeau, Daniel Defoe, Samuel Smiles, Eugéne Fromentin.
-Boabe de grâu, Carnet literar (Buzău, 1931-1933), Cele trei Crişuri (Oradea), Cetatea
+:'''Afiliere:'''
-Moldovei (Iaşi, 1943), Convorbiri literare, Crai nou literar (Focşani, 1919), Credinţa
+:*membru al Societăţii Scriitorilor Români (1931);
-(Bucureşti), Cugetul românesc, Datina (Turnu Severin), Dimineaţa copiilor, Drum
+:*membru al „Institutului de literatură” din Cernăuţi;
-drept, Duminica universului (1931), Fântâna darurilor, Flacăra, Flamura (Craiova),
+:*membru al Partidului Naţional-Democrat, condus de Nicolae Iorga.
-Flori de crin (Şimleul Silvaniei, 1932), Foaia interesantă (Bucureşti), Gazeta
-copiilor (Bucureşti, 1923-1924), Gândul nostru (Iaşi), Lamura, Limba română
+:'''Colaborări la publicaţii:''' ''Boabe de grâu, Carnet literar, Cele trei Crişuri, Cetatea Moldovei, Convorbiri literare, Crai nou literar, Credinţa, Cugetul românesc, Datina, Dimineaţa copiilor, Drum drept, Duminica universului, Fântâna darurilor, Flacăra, Flamura, Flori de crin, Foaia interesantă, Gazeta copiilor,  Gândul nostru, Lamura, Limba română, Neamul românesc, Ortodoxia, Pământul nostru, Pontice, Prietenul nostru, Progresul, Ramuri, România, Satul, Sămănătorul, Săptămâna C.F.R., Scrisul românesc, Secolul, Slova noastră, Timpul, Tinerimea creştină, Ţara Bârsei,Ţara de Jos, Ţara noastră, Universul copiilor, Universul literar, Vestitorul satelor, Viaţa ilustrată, Viaţa literară, Viitorul ş.a.
 == Note ==
 <references />
 == Fişier de autoritate ==
-:[http://193.231.136.4/opac/authority/19431 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
+:[http://193.231.136.4/opac/authority/80841 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
 == Surse ==