Constantin Z. Buzdugan - Revision history

Tena at 08:02, 3 July 2025

2025-07-03T08:02:53Z

Tena at 08:01, 3 July 2025

2025-07-03T08:01:03Z

Tena at 06:59, 10 August 2022

2022-08-10T06:59:28Z

Camelia at 07:23, 14 April 2022

2022-04-14T07:23:41Z

Camelia: /* Fişier de autoritate */

2022-04-14T07:20:46Z

‎Fişier de autoritate

Tena at 10:51, 5 August 2020

2020-08-05T10:51:02Z

Tena at 10:48, 5 August 2020

2020-08-05T10:48:53Z

Tena at 10:44, 5 August 2020

2020-08-05T10:44:58Z

Tena: Created page with "'''''Poet, traducător, avocat''''' :::::::'''''„Noapte bună, noapte bună, umbre şi vedenii Cari aţi înflorit pustiul năzuinţii grele: Eu mă duc din nou în pacea v..."

2020-08-05T09:57:44Z

Created page with "'''''Poet, traducător, avocat''''' :::::::'''''„Noapte bună, noapte bună, umbre şi vedenii Cari aţi înflorit pustiul năzuinţii grele: Eu mă duc din nou în pacea v..."

New page

'''''Poet, traducător, avocat'''''
:::::::'''''„Noapte bună, noapte bună,
umbre şi vedenii
Cari aţi înflorit pustiul
năzuinţii grele:
Eu mă duc din nou în
pacea vastă, de milenii
Nopate bună, noapte bună,
versurile mele!”'''''

[[File:Aburel.jpg|thumb|'''''Eugen Bogdan Aburel''''' - medic, profesor universitar]]
== Prezentare ==
:Provenind din spiţa unor răzeşi din târgul Nicoreştilor, Constantin Z. Buzdugan a aderat din tinereţe la mişcarea socialistă, dăruindu-se cu tot sufletul unui ideal utopic de armonie socială în cultul binelui, frumosului şi adevărului.
:Din anul 1901 s-a stabilit la Galaţi, pe strada Eliade Rădulescu (în prezent str. Gării), unde a practicat avocatura „cu ştiinţă şi conştiinţă” după cum aprecia Felix Aderca, fără însă a abandona scrisul, colaborând la diverse gazete și jucând un rol deosebit de important în viaţa culturală a oraşului Galaţi mai bine de un sfert de veac.
:Împreună cu G. Arămescu, Dr. Carnabel şi I. Tohăneanu, a fondat la Galaţi Universitatea Populară, una dintre primele universităţi populare din ţară, numărându-se ani la rând şi printre conferenţiarii acesteia. Animat de gândul că „presa literară, oricât de mediocră ar fi, pregăteşte terenul pentru răspândirea celor mai de seamă opere literare”, a fondat mai multe publicaţii (''Dunărea, Dunărea de Jos, Votul universal, România muncitoare'') pe care le-a condus cu pricepere,reuşind să adune în paginile acestora contribuţii ale intelectualilor de seamă.

== Biografie ==
:'''Data şi locul naşterii:''' , [[Galați]]
:'''Data şi locul decesului:'''

:'''Studii:'''
:*

:'''Titluri ştiinţifice:'''
:*d

:'''Activitate socio-profesională:'''
:*
:*.

:'''Afiliere:'''
:*

:'''Distincţii – Decoraţii:'''
:*

:'''Colaborări la publicaţii:''' ''Almanahul Sănătăţii, Revista medico-chirurgicală din Iaşi, Revista ştiinţelor medicale, Revue Française de Gynécologie et d’obstetrique de Paris, Revue médico-chirurgicale, Studii şi cercetări de endocrinologie.''

== Fişier de autoritate ==
:[http://193.231.136.4/opac/authority/248 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]

== Surse ==
:Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, Tena Bezman. ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2010'', Galaţi, Axis Libri, 2011.

@@ Line 12: / Line 12: @@
 :Din anul 1901 s-a stabilit la Galaţi, pe strada Eliade Rădulescu (în prezent str. Gării), unde a practicat avocatura „cu ştiinţă şi conştiinţă” după cum aprecia Felix Aderca, fără însă a abandona scrisul, colaborând la diverse gazete și jucând un rol deosebit de important în viaţa culturală a oraşului Galaţi mai bine de un sfert de veac.
 :Împreună cu [[G. Arămescu]], [[Dr. Carnabel]] şi [[I. Tohăneanu]], a fondat la Galaţi [[Universitatea Populară]], una dintre primele universităţi populare din ţară, numărându-se ani la rând şi printre conferenţiarii acesteia. Animat de gândul că „presa literară, oricât de mediocră ar fi, pregăteşte terenul pentru răspândirea celor mai de seamă opere literare”, a fondat mai multe publicaţii (''Dunărea, Dunărea de Jos, Votul universal, România muncitoare'') pe care le-a condus cu pricepere,reuşind să adune în paginile acestora contribuţii ale intelectualilor de seamă.
-:În casa lui C. Z. Buzdugan şi a soţiei sale, [[Eliza Rosiade-Buzdugan]], fiinţa „Cenaclul artistic literar”, apreciat de cercurile artistice și culturale ale oraşului. În „salonul intim şi atât de prietenos, pe care acest om minunat îl ilumina, cu razele ochilor săi buni şi-l înviora cu căldura vorbelor sale avântate”, se strângeau, după cum rememora [[Ion Argintescu]], oameni ai Galaţiului îndrăgostiţi de frumos, printre care se numărau [[Emil Maur, Nina Vêja, Gr. Vêja, Alice Soare, Alexandrina Scurtu, Garabet Aburel, Nicolae Mantu, G. M. Vlădescu, Dora Basarabeanu]]. Pasiunea pentru artă şi literatură a făcut ca poetul Buzdugan să se numere între entuziaștii iniţiatori ai ridicării statuii poetului Mihai Eminescu la Galaţi.
+:În casa lui C. Z. Buzdugan şi a soţiei sale, [[Eliza Rosiade-Buzdugan]], fiinţa „Cenaclul artistic literar”, apreciat de cercurile artistice și culturale ale oraşului. În „salonul intim şi atât de prietenos, pe care acest om minunat îl ilumina, cu razele ochilor săi buni şi-l înviora cu căldura vorbelor sale avântate”, se strângeau, după cum rememora [[Ion Argintescu]], oameni ai Galaţiului îndrăgostiţi de frumos, printre care se numărau [[Emil Maur]], [[Nina Vêja]], [[Gr. Vêja]], [[Alice Soare]], [[Alexandrina Scurtu]], [[Garabet Aburel]], [[Nicolae Mantu]], [[G. M. Vlădescu]], [[Dora Basarabeanu]]. Pasiunea pentru artă şi literatură a făcut ca poetul Buzdugan să se numere între entuziaștii iniţiatori ai ridicării statuii poetului Mihai Eminescu la Galaţi.
 :În ceea ce privește creația literară, C. Z. Buzdugan s-a afirmat nu doar ca autor, ci a dovedit reale calităţi de traducător încă din perioada debutului publicistic (la doar 20 de ani), autorii săi preferaţi fiind: Charles Baudelaire, Albert Samain, Victor Hugo, Paul Verlaine, Sully Prudhomme, Alfred de Musset.
-:Singurătatea provocată de dispariţia soţiei, în 1921, şi boala în urma căreia îşi pierduse vederea, l-au determinat ca în preajma Crăciunului anului 1930 să-şi pună capăt zilelor, „gest tragic care a însemnat în acelaşi timp, o palmă pe obrazul societăţii noastre indiferente”, după cum nota I. Argintescu.
+:Singurătatea provocată de dispariţia soţiei, în 1921, şi boala în urma căreia îşi pierduse vederea, l-au determinat ca în preajma Crăciunului anului 1930 să-şi pună capăt zilelor, „gest tragic care a însemnat în acelaşi timp, o palmă pe obrazul societăţii noastre indiferente”, după cum nota [[I. Argintescu]].
   [[File:Buzdugan cz.jpg |thumb|]]

@@ Line 6: / Line 6: @@
 [[File:Buz.png |thumb|Autograf - '''''C. Z. Buzdugan''''']]
-[[ File:Cz buzdugan.jpg |thumb|'''''C. Z. Buzdugan''''' - avocat, poet, traducător]]
+[[ File:Cz buzdugan.jpg|200 px |thumb|'''''C. Z. Buzdugan''''' - avocat, poet, traducător]]
 == Prezentare ==
 :Provenind din spiţa unor răzeşi din târgul Nicoreştilor, Constantin Z. Buzdugan a aderat din tinereţe la  mişcarea socialistă, dăruindu-se cu tot sufletul unui ideal utopic de armonie socială în cultul binelui, frumosului şi adevărului.
 :Din anul 1901 s-a stabilit la Galaţi, pe strada Eliade Rădulescu (în prezent str. Gării), unde a practicat avocatura „cu ştiinţă şi conştiinţă” după cum aprecia Felix Aderca, fără însă a abandona scrisul, colaborând la diverse gazete și jucând un rol deosebit de important în viaţa culturală a oraşului Galaţi mai bine de un sfert de veac.
-:Împreună cu G. Arămescu, Dr. Carnabel şi I. Tohăneanu, a fondat la Galaţi Universitatea Populară, una dintre primele universităţi populare din ţară, numărându-se ani la rând şi printre conferenţiarii acesteia. Animat de gândul că „presa literară, oricât de mediocră ar fi, pregăteşte terenul pentru răspândirea celor mai de seamă opere literare”, a fondat mai multe publicaţii (''Dunărea, Dunărea de Jos, Votul universal, România muncitoare'') pe care le-a condus cu pricepere,reuşind să adune în paginile acestora contribuţii ale intelectualilor de seamă.
+:Împreună cu [[G. Arămescu]], [[Dr. Carnabel]] şi [[I. Tohăneanu]], a fondat la Galaţi [[Universitatea Populară]], una dintre primele universităţi populare din ţară, numărându-se ani la rând şi printre conferenţiarii acesteia. Animat de gândul că „presa literară, oricât de mediocră ar fi, pregăteşte terenul pentru răspândirea celor mai de seamă opere literare”, a fondat mai multe publicaţii (''Dunărea, Dunărea de Jos, Votul universal, România muncitoare'') pe care le-a condus cu pricepere,reuşind să adune în paginile acestora contribuţii ale intelectualilor de seamă.
-:În casa lui C. Z. Buzdugan şi a soţiei sale, Eliza Rosiade-Buzdugan, fiinţa „Cenaclul artistic literar”, apreciat de cercurile artistice și culturale ale oraşului. În „salonul intim şi atât de prietenos, pe care acest om minunat îl ilumina, cu razele ochilor săi buni şi-l înviora cu căldura vorbelor sale avântate”, se strângeau, după cum rememora Ion Argintescu, oameni ai Galaţiului îndrăgostiţi de frumos, printre care se numărau Emil Maur, Nina Vêja, Gr. Vêja, Alice Soare, Alexandrina Scurtu, Garabet Aburel, Nicolae Mantu, G. M. Vlădescu, Dora Basarabeanu. Pasiunea pentru artă şi literatură a făcut ca poetul Buzdugan să se numere între entuziaștii iniţiatori ai ridicării statuii poetului Mihai Eminescu la Galaţi.
+:În casa lui C. Z. Buzdugan şi a soţiei sale, [[Eliza Rosiade-Buzdugan]], fiinţa „Cenaclul artistic literar”, apreciat de cercurile artistice și culturale ale oraşului. În „salonul intim şi atât de prietenos, pe care acest om minunat îl ilumina, cu razele ochilor săi buni şi-l înviora cu căldura vorbelor sale avântate”, se strângeau, după cum rememora [[Ion Argintescu]], oameni ai Galaţiului îndrăgostiţi de frumos, printre care se numărau [[Emil Maur, Nina Vêja, Gr. Vêja, Alice Soare, Alexandrina Scurtu, Garabet Aburel, Nicolae Mantu, G. M. Vlădescu, Dora Basarabeanu]]. Pasiunea pentru artă şi literatură a făcut ca poetul Buzdugan să se numere între entuziaștii iniţiatori ai ridicării statuii poetului Mihai Eminescu la Galaţi.
 :În ceea ce privește creația literară, C. Z. Buzdugan s-a afirmat nu doar ca autor, ci a dovedit reale calităţi de traducător încă din perioada debutului publicistic (la doar 20 de ani), autorii săi preferaţi fiind: Charles Baudelaire, Albert Samain, Victor Hugo, Paul Verlaine, Sully Prudhomme, Alfred de Musset.
 :Singurătatea provocată de dispariţia soţiei, în 1921, şi boala în urma căreia îşi pierduse vederea, l-au determinat ca în preajma Crăciunului anului 1930 să-şi pună capăt zilelor, „gest tragic care a însemnat în acelaşi timp, o palmă pe obrazul societăţii noastre indiferente”, după cum nota I. Argintescu.
 == Biografie ==

@@ Line 6: / Line 6: @@
 [[File:Buz.png |thumb|Autograf - '''''C. Z. Buzdugan''''']]
-[[File:Buz1.jpg|thumb|'''''C. Z. Buzdugan''''' - avocat, poet, traducător]]
+[[ File:Cz buzdugan.jpg |thumb|'''''C. Z. Buzdugan''''' - avocat, poet, traducător]]
 == Prezentare ==

← Older revision		Revision as of 07:23, 14 April 2022
Line 59:		Line 59:
	== Surse ==		== Surse ==
	:Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, Tena Bezman. ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2010'', Galaţi, Axis Libri, 2011.		:Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, Tena Bezman. ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2010'', Galaţi, Axis Libri, 2011.
		+
		+	:[[A]] [[B]] [[C]] [[D]] [[E]] [[F]] [[G]] [[H]] [[I]] [[J]] [[K]] [[L]] [[M]] [[N]] [[O]] [[P]] [[R]] [[S]] [[Ş]] [[T]] [[Ţ]] [[U]] [[V]] [[Z]]

@@ Line 4: / Line 4: @@
 :::::::'''''Eu mă duc din nou în pacea vastă, de milenii'''''
 :::::::'''''Noapte bună, noapte bună, versurile mele!”'''''
 [[File:Buz1.jpg|thumb|'''''C. Z. Buzdugan''''' - avocat, poet, traducător]]
 == Prezentare ==
 :Provenind din spiţa unor răzeşi din târgul Nicoreştilor, Constantin Z. Buzdugan a aderat din tinereţe la  mişcarea socialistă, dăruindu-se cu tot sufletul unui ideal utopic de armonie socială în cultul binelui, frumosului şi adevărului.

@@ Line 55: / Line 55: @@
 == Fişier de autoritate ==
-:[http://193.231.136.4/opac/authority/22888 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
+:[https://tinread.bvau.ro/opac/authority/22888 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
 == Surse ==
 :Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, Tena Bezman. ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2010'', Galaţi, Axis Libri, 2011.

@@ Line 1: / Line 1: @@
 '''''Poet, traducător, avocat'''''
-:::::::'''''„Noapte bună, noapte bună,
+:::::::'''''„Noapte bună, noapte bună, umbre şi vedenii'
-umbre şi vedenii
+:::::::'''''Cari aţi înflorit pustiul năzuinţii grele'''''
-Cari aţi înflorit pustiul
+:::::::'''''Eu mă duc din nou în pacea vastă, de milenii'''''
-năzuinţii grele:
+:::::::'''''Noapte bună, noapte bună, versurile mele!”'''''
 [[File:Aburel.jpg|thumb|'''''Eugen Bogdan Aburel''''' - medic, profesor universitar]]
@@ Line 14: / Line 10: @@
 :Din anul 1901 s-a stabilit la Galaţi, pe strada Eliade Rădulescu (în prezent str. Gării), unde a practicat avocatura „cu ştiinţă şi conştiinţă” după cum aprecia Felix Aderca, fără însă a abandona scrisul, colaborând la diverse gazete și jucând un rol deosebit de important în viaţa culturală a oraşului Galaţi mai bine de un sfert de veac.
 :Împreună cu G. Arămescu, Dr. Carnabel şi I. Tohăneanu, a fondat la Galaţi Universitatea Populară, una dintre primele universităţi populare din ţară, numărându-se ani la rând şi printre conferenţiarii acesteia. Animat de gândul că „presa literară, oricât de mediocră ar fi, pregăteşte terenul pentru răspândirea celor mai de seamă opere literare”, a fondat mai multe publicaţii (''Dunărea, Dunărea de Jos, Votul universal, România muncitoare'') pe care le-a condus cu pricepere,reuşind să adune în paginile acestora contribuţii ale intelectualilor de seamă.
+:În casa lui C. Z. Buzdugan şi a soţiei sale, Eliza Rosiade-Buzdugan, fiinţa „Cenaclul artistic literar”, apreciat de cercurile artistice și culturale ale oraşului. În „salonul intim şi atât de prietenos, pe care acest om minunat îl ilumina, cu razele ochilor săi buni şi-l înviora cu căldura vorbelor sale avântate”, se strângeau, după cum rememora Ion Argintescu, oameni ai Galaţiului îndrăgostiţi de frumos, printre care se numărau Emil Maur, Nina Vêja, Gr. Vêja, Alice Soare, Alexandrina Scurtu, Garabet Aburel, Nicolae Mantu, G. M. Vlădescu, Dora Basarabeanu. Pasiunea pentru artă şi literatură a făcut ca poetul Buzdugan să se numere între entuziaștii iniţiatori ai ridicării statuii poetului Mihai Eminescu la Galaţi.
 == Biografie ==
-:'''Data şi locul naşterii:''' , [[Galați]]
+:'''Data şi locul naşterii:''' 3 iulie 1870, sat [[Coasta Lupii]], com. [[Nicoreşti]], jud. [[Galaţi]]
-:'''Data şi locul decesului:'''
+:'''Data şi locul decesului:''' 21 decembrie 1930, [[Galaţi]]
 :'''Studii:'''
-:*
+:*studii primare la Babadag, jud. Tulcea;
+:*Gimnaziul Real din Tulcea;
-:'''Titluri ştiinţifice:'''
+:*Liceul ,,Cantemir-Vodă” și Liceul ,,Sf. Sava” din Bucureşti;
-:*d
+:*Liceul ,,A. T. Laurian” din Botoşani;
 :'''Activitate socio-profesională:'''
-:*
+:*prim-redactor al revistei literare Tinerimea unită, apărută într-un singur număr la București (mart./apr. 1890);
-:*.
+:*redactor la ziarul politic social-democrat ''Lucrătorul'' din Galați (1892-1893);
 :'''Afiliere:'''
-:*
+:*membru al Societăţii ,,V.A. Urechia” din Galați;
+:*membru al Societăţii de Gimnastică, Dare la Semn, Scrimă şi Muzică ,,Santinela Dunărei de Jos” Galaţi (1906);
-:'''Distincţii – Decoraţii:'''
+:*membru al Cercului Cultural din Galaţi şi membru în comitetul de conducere al secţiunii ,,Academiei populare” din cadrul Cercului Cultural.
-:'''Colaborări la publicaţii:''' ''Almanahul Sănătăţii, Revista medico-chirurgicală din Iaşi, Revista ştiinţelor medicale, Revue Française de Gynécologie et d’obstetrique de Paris, Revue médico-chirurgicale, Studii şi cercetări de endocrinologie.''
+:'''Colaborări la publicaţii:''' ''Academia bîrlădeană, Adevărul, Adevărul de Joi, Adevărul ilustrat, Adevărul literar, Bara, Biblioteca familiei, Calendarul „Minervei”, Calendarul Muncii, Calendarul revistei „Lumea ilustrată”, Carmen-Sylva, Catedra, Comoara tinerimei, Contemporanul, Convorbiri literare, Cuget clar, Curentul nou (Galați), Curierul judiciar, Cuvântul ţărănimii, Democraţia română, Drepturile ţăranului, Dunărea de Jos, Eroii patriei, Evenimentul literar, Foia nouă, Freamătul, Gânduri bune, Învierea, Jos Vandalii, Licăriri, Literatură şi ştiinţă, Litere-ştiinţe-arte sau Foaia populară, Litere. Științe. Arte, Lucrătorul (Galaţi), Lumea copiilor, Lumea ilustrată, Lumea nouă, Lumea nouă. Ştiinţifică şi literară, Luminişuri, Mioriţa, Munca, Povestea vorbei, Progresul economic, Ramuri, Revista ilustrată, Revista democrației române, Revista modernă, Revista Orăştiei, Revista pentru toti, Revoluția socială (Craiova), România muncitoare, România tânără, Românul, Românul literar, Semănătorul, Slove, Tinerimea unită, Tribuna liberală, Ţara, Ţara de jos, Utopia, Viaţa nouă, Viitorul, Voinţa Craiovei, Votul universal.''
 == Fişier de autoritate ==
-:[http://193.231.136.4/opac/authority/248 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
+:[http://193.231.136.4/opac/authority/22888 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
 == Surse ==
 :Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, Tena Bezman. ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2010'', Galaţi, Axis Libri, 2011.