Corneliu V. Botez - Revision history

Tena at 06:52, 10 August 2022

2022-08-10T06:52:25Z

Tena at 09:06, 8 May 2022

2022-05-08T09:06:49Z

Tena at 13:47, 4 May 2022

2022-05-04T13:47:07Z

Tena at 13:45, 4 May 2022

2022-05-04T13:45:56Z

Camelia: /* Fişier de autoritate */

2022-04-14T06:51:04Z

‎Fişier de autoritate

Tena at 10:12, 20 October 2021

2021-10-20T10:12:32Z

Tena: Created page with "
'''''Publicist, magistrat, poet''''' :::::'''''„O naţiune e cu atât mai puternică înlăuntru, ca şi în afară, cu cât posedă legi..."

2021-01-13T18:40:15Z

Created page with "<div style="text-align: justify;"> '''''Publicist, magistrat, poet''''' :::::'''''„O naţiune e cu atât mai puternică înlăuntru, ca şi în afară, cu cât posedă legi..."

New page

<div style="text-align: justify;"> '''''Publicist, magistrat, poet'''''
:::::'''''„O naţiune e cu atât mai puternică înlăuntru, ca şi în afară, cu cât posedă legi care corespund adevăratelor ei tendinţe de dezvoltare firească şi liberă.”'''''
[[File:Bote1.png |thumb|Autograf Corneliu V. Botez]]

== Prezentare ==
[[File:Bote.jpg|thumb|'''Corneliu V. Botez''' - magistrat, poet, publicist]]
:Publicistul şi magistratul Corneliu Botez este cunoscut gălăţenilor drept principal iniţiator al acţiunilor de omagiere a poetului Mihai Eminescu în perioada 1909-1914. Deşi întâmplarea a făcut să se nască la Chilia, unde părinţii s-au stabilit pentru o scurtă perioadă de timp, Corneliu Botez şi-a desfăşurat o bună parte a vieţii în Galaţi, unde s-a remarcat prin acţiunile culturale întreprinse.
:În arborele său genealogic pot fi descoperiţi, alături de tatăl său, „proprietarul” Vasile Botez, oameni remarcabili care au influenţat viaţa culturală a târgului gălăţean: Maria A. Zaharia, sora sa, profesoară şi directoare a Şcolii Superioare Comerciale de Fete, preotul Nicolae Drăguş, străbunicul său, sau nepotul, bibliograful Remus Caracaş şi, nu în ultimul rând, soţia sa, Calypso Corneliu Botez, directoare a Şcolii Secundare de Fete din Galaţi, o cunoscută militantă pentru drepturile femeii şi reprezentantă a mişcării feministe în România.
:Absolvent al Liceului „Vasile Alecsandri”, ca mulţi alţi gălăţeni de seamă, Corneliu Botez s-a orientat spre o carieră juridică care nu a exclus ulterioarele sale înclinaţii literare. Pasionat admirator al poetului Mihai Eminescu, Corneliu Botez a fost permanent în fruntea acţiunilor de omagiere ale poetului naţional, încă din perioada studenţiei. Începând de la ridicarea primului bust la Bucureşti (1889), când o parte din fondurile necesare au fost colectate prin vânzarea unei broşuri care cuprindea un studiu critic asupra operelor poetului naţional şi continuând cu elaborarea primului studiu dedicat poetului, apărut în revista ''România literară'' (1889), Corneliu Botez a făcut tot ce i-a stat în putinţă penDevenind magistrat în Galaţi, a perseverat, în oraşul natal, în acţiunile de omagiere a poetului naţional, fiind sufletul organizării în 1909, 1911 şi 1914 a manifestărilor dedicate acestuia. Astfel, în 1909, magistratul şi publicistul Corneliu V. Botez (pe atunci preşedinte al Tribunalului Galaţi) a alcătuit un comitet format din personalităţi marcante, care a organizat un festival artistic, a editat un album omagial şi a bătut o medalie comemorativă. Cu fondurile strânse în urma acestor acţiuni, a fost ridicată în 1911 statuia lui Eminescu din Galaţi, fiind redactat „Actul comemorativ la dezvelirea monumentului lui Mihai Eminescu la Galaţi”, act aflat în Colecţiile speciale ale Bibliotecii „V.A. Urechia” şi pe care se află semnăturile unor oameni de seamă ai vremii, precum Nifon Episcopul Dunării de Jos, Mihail Sadoveanu, Dimitrie Anghel, Ion Minulescu, Corneliu Moldovan, Al. Cazaban, Emil Gârleanu, Jean Bart, Natalia Negru, I. A. Bassarabescu, C. Arion, Moise Pacu, I. Bacalbaşa, C. Cuţescu-Storck, Fr. Storck, Nicolae Iorga, Maria Filotti.
:Cooptat de bibliotecarul M.S. Regele, G.T. Kirileanu, în activitatea de cercetare eminesciană (1903), Corneliu Botez se înscrie în rândul primilor biografi ai lui Mihai Eminescu, prin albumul „Omagiu lui Mihai Eminescu – cu prilejul comemorării a 20 de ani de la moartea sa”, bazat pe cercetările întreprinse printre consătenii şi foştii colegi de şcoală ai poetului şi pe corespondenţa cu fratele poetului, căpitanul Matei Eminescu de la Turnu-Severin.
:Cercetările realizate de Corneliu Botez au adus importante contribuţii istoriei literare româneşti, reprezentând ulterior baza unor studii asupra operei poetului naţional, realizate de Gala Galaction (care se referea la el ca la „entuziastul” Botez) sau de Augustin Z. N. Pop care a dedicat volumul „Întregiri documentare la biografia lui Eminescu” primilor eminescologi, Corneliu Botez fiind inclus între aceştia. Bogata corespondenţă purtată de publicist se regăseşte în Colecţiile speciale ale Bibliotecii, cu precădere în dosarul „Materiale documentare privind ridicarea statuiei lui Mihai Eminescu la Galaţi”, demonstrând dăruirea şi efortul depus de Corneliu Botez în munca de cercetare a vieţii şi operei poetului naţional, valorificată în albumul omagial.
:Mai puţin evidenţiată a fost cariera sa profesională, omul de cultură şi publicistul Corneliu Botez fiind, de asemenea, un magistrat de succes, care a deţinut înalte funcţii precum cele de preşedinte al Tribunalului Covurlui, consilier la Înalta Curte de Casaţie, secretar general în Ministerul de Justiţie. Autor a numeroase cărţi de specialitate şi articole răspândite în revistele de drept românești, Corneliu Botez a fost cel care a întocmit în 1920 un anteproiect de lege referitor la înfiinţarea Consiliului Legislativ Permanent ce ar fi înlăturat „anomaliile, contrazicerile şi imperfecţiunile” apărute în elaborarea decretelor-legi.

== Biografie ==
:'''Data şi locul naşterii:''' 2 iunie 1870, com. Chilia, districtul Ismail
:'''Data şi locul decesului:''' 16 aprilie 1928, Bucureşti

:'''Studii:'''
:*Liceul „Vasile Alecsandri” din Galaţi (1880-1885);
:*studii de filosofie şi drept la Universitatea din Bucureşti, absolvite cu teza „Condiţiunea juridică a moştenitorilor neregulaţi” (1888-1891).

:'''Activitate socio-profesională:'''
:*redactor al revistei ''Generaţia viitoare'' din Bucureşti (1889-1890);
:*preşedinte al Tribunalului Covurlui, secţia a II-a (din ianuarie 1907);
:*a iniţiat înfiinţarea Cercului Cultural din Galaţi (14 ian. 1907 - 1918);
:*a iniţiat organizarea la Galaţi a manifestărilor omagiale prilejuite de împlinirea a 20 de ani de la moartea poetului Mihai Eminescu (1909);
:*împreună cu Jean Bart, C. Hamangiu, C. Z. Buzdugan, H. Sanielevici a editat primul volum omagial („Omagiu lui Mihai Eminescu”, 1909), a bătut o medalie comemorativă (1909) şi a contribuit la ridicarea unui monument închinat poetului (dezvelit la 16 oct. 1911);
:*a făcut parte, alături de Z. Filotti, C. Răşcanu, M. G. Orleanu, C. Z. Buzdugan, din conducerea „Comitetului pentru ajutorarea refugiaţilor”, constituit în Galaţi la 11 oct. 1916;
:*preşedinte al Comitetului Regional Sanitar din Galaţi, care se ocupa cu administraţia spitalelor de răniţi în timpul Primului Război Mondial; a condus, împreună cu senatorul Malaxa şi Grigore Trancu-Iaşi, spitalele militare din regiune şi a înfiinţat o bibliotecă cu 2000 de volume pentru răniţi (1916);
:*preşedinte al Secţiei juridice din cadrul Institutului de Ştiinţă Administrativă;
:*preşedinte al Secţiei de studii juridice din cadrul Institutului Social Român;
:*transferat consilier la Înalta Curte de Casaţie din Bucureşti (din 1918);
:*secretar general în Ministerul Justiţiei, unde a contribuit la reorganizarea justiţiei după război (1919-1920).

:'''Afiliere:'''
:*membru fondator al „Cercului Cultural din Galaţi”, înfiinţat la 14 ian. 1907; membru în comitetele de conducere ale secţiunilor „Ateneu” şi „Cercuri literare” ale Cercului Cultural;
:*membru-fondator şi vicepreşedinte al Societăţii de Gimnastică, Dare la Semn, Scrimă şi Muzică „Santinela Dunărei de Jos” (1906);
:*vicepreşedinte al Ateneului Român de la Botoşani.

:'''Premii - Distincţii - Decoraţii:'''
:*Ordinul „Crucea Regina Maria”;
:*Premiul Academiei Române pentru lucrarea „Codicele de şedinţă al Judecătorului de Pace” (1906).

:'''Performanţe:'''
:*unul dintre primii eminescologi, publicând în 1889 studiul „Eminescu” şi oda „Lui Eminescu”;
:*iniţiatorul dezvelirii primului bust al poetului la Bucureşti (nov. 1889) şi apoi la Galaţi (16 oct. 1911);
:*editor al primului album omagial dedicat poetului naţional („Omagiu lui Mihai Eminescu”, 1909) pentru care a desfăşurat o intensă muncă de documentare printre rudele şi cunoscuţii lui Eminescu.

:'''Colaborări la publicaţii:''' ''Adevărul literar şi artistic, Arhiva pentru drept şi politică, Covurluiul, Cugetarea, Curierul judiciar, Dreptulu, Dunărea de Jos, Familia, Generaţia viitoare, Mihail Eminescu (1903-1904), Moldova, Poşta, Revista Ateneului din Botoşani, Revista idealistă, România literară.''

== Fişier de autoritate ==
:[http://193.231.136.4/opac/authority/18071 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]

== Surse ==
:*'''Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, Tena Bezman.''' ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2010'', Galaţi, Axis Libri, 2011.

:[[A]] [[B]] [[C]] [[D]] [[E]] [[F]] [[G]] [[H]] [[I]] [[J]] [[K]] [[L]] [[M]] [[N]] [[O]] [[P]] [[R]] [[S]] [[Ş]] [[T]] [[Ţ]] [[U]] [[V]] [[Z]]

@@ Line 6: / Line 6: @@
 [[File:Bote.jpg|thumb|'''Corneliu V. Botez''' - magistrat, poet, publicist]]
 :Publicistul şi magistratul Corneliu Botez este cunoscut gălăţenilor drept principal iniţiator al acţiunilor de omagiere a poetului Mihai Eminescu în perioada 1909-1914. Deşi întâmplarea a făcut să se nască la Chilia, unde părinţii s-au stabilit pentru o scurtă perioadă de timp, Corneliu Botez şi-a desfăşurat o bună parte a vieţii în Galaţi, unde s-a remarcat prin acţiunile culturale întreprinse.
-:În arborele său genealogic pot fi descoperiţi, alături de tatăl său, „proprietarul” Vasile Botez, oameni remarcabili care au influenţat viaţa culturală a târgului gălăţean: Maria A. Zaharia, sora sa, profesoară şi directoare a Şcolii Superioare Comerciale de Fete, preotul Nicolae Drăguş, străbunicul său, sau nepotul, bibliograful Remus Caracaş şi, nu în ultimul rând, soţia sa, [[Calypso Corneliu Botez]], directoare a Şcolii Secundare de Fete din Galaţi, o cunoscută militantă pentru drepturile femeii şi reprezentantă a mişcării feministe în România.
+:În arborele său genealogic pot fi descoperiţi, alături de tatăl său, „proprietarul” Vasile Botez, oameni remarcabili care au influenţat viaţa culturală a târgului gălăţean: Maria A. Zaharia, sora sa, profesoară şi directoare a Şcolii Superioare Comerciale de Fete, preotul Nicolae Drăguş, străbunicul său, sau nepotul, bibliograful Remus Caracaş şi, nu în ultimul rând, soţia sa, [[Calypso Botez]], directoare a Şcolii Secundare de Fete din Galaţi, o cunoscută militantă pentru drepturile femeii şi reprezentantă a mişcării feministe în România.
 :Absolvent al [http://193.231.136.3/infoghid/index.php/Colegiul_Na%C5%A3ional_%E2%80%9EVasile_Alecsandri%E2%80%9D Liceului „Vasile Alecsandri”], ca mulţi alţi gălăţeni de seamă, Corneliu Botez s-a orientat spre o carieră juridică care nu a exclus ulterioarele sale înclinaţii literare. Pasionat admirator al poetului Mihai Eminescu, Corneliu Botez a fost permanent în fruntea acţiunilor de omagiere ale poetului naţional, încă din perioada studenţiei. Începând de la ridicarea primului bust la Bucureşti (1889), când o parte din fondurile necesare au fost colectate prin vânzarea unei broşuri care cuprindea un studiu critic asupra operelor poetului naţional şi continuând cu elaborarea primului studiu dedicat poetului, apărut în revista ''România literară'' (1889). Devenind magistrat în Galaţi, a perseverat, în oraşul natal, în acţiunile de omagiere a poetului naţional, fiind sufletul organizării în 1909, 1911 şi 1914 a manifestărilor dedicate acestuia. Astfel, în 1909, magistratul şi publicistul Corneliu V. Botez (pe atunci preşedinte al Tribunalului Galaţi) a alcătuit un comitet format din personalităţi marcante, care a organizat un festival artistic, a editat un album omagial şi a bătut o medalie comemorativă. Cu fondurile strânse în urma acestor acţiuni, a fost ridicată în 1911 statuia lui Eminescu din Galaţi, fiind redactat „Actul comemorativ la dezvelirea monumentului lui Mihai Eminescu la Galaţi”, act aflat în Colecţiile speciale ale [http://193.231.136.3/infoghid/index.php/Biblioteca_Jude%C5%A3ean%C4%83_%E2%80%9EV.A._Urechia%E2%80%9D Bibliotecii „V.A. Urechia”] şi pe care se află semnăturile unor oameni de seamă ai vremii, precum [[Nifon Episcopul Dunării de Jos]], Mihail Sadoveanu, Dimitrie Anghel, Ion Minulescu, Corneliu Moldovan, Al. Cazaban, Emil Gârleanu, [[Jean Bart]], [[Natalia Negru]], I. A. Bassarabescu, C. Arion, [[Moise Pacu]], I. Bacalbaşa, C. Cuţescu-Storck, Fr. Storck, Nicolae Iorga, Maria Filotti.
 :Cooptat de bibliotecarul M.S. Regele, G. T. Kirileanu, în activitatea de cercetare eminesciană (1903), Corneliu Botez se înscrie în rândul primilor biografi ai lui Mihai Eminescu, prin albumul „Omagiu lui Mihai Eminescu – cu prilejul comemorării a 20 de ani de la moartea sa”, bazat pe cercetările întreprinse printre consătenii şi foştii colegi de şcoală ai poetului şi pe corespondenţa cu fratele poetului, căpitanul Matei Eminescu de la Turnu-Severin.

@@ Line 7: / Line 7: @@
 :Publicistul şi magistratul Corneliu Botez este cunoscut gălăţenilor drept principal iniţiator al acţiunilor de omagiere a poetului Mihai Eminescu în perioada 1909-1914. Deşi întâmplarea a făcut să se nască la Chilia, unde părinţii s-au stabilit pentru o scurtă perioadă de timp, Corneliu Botez şi-a desfăşurat o bună parte a vieţii în Galaţi, unde s-a remarcat prin acţiunile culturale întreprinse.
 :În arborele său genealogic pot fi descoperiţi, alături de tatăl său, „proprietarul” Vasile Botez, oameni remarcabili care au influenţat viaţa culturală a târgului gălăţean: Maria A. Zaharia, sora sa, profesoară şi directoare a Şcolii Superioare Comerciale de Fete, preotul Nicolae Drăguş, străbunicul său, sau nepotul, bibliograful Remus Caracaş şi, nu în ultimul rând, soţia sa, [[Calypso Corneliu Botez]], directoare a Şcolii Secundare de Fete din Galaţi, o cunoscută militantă pentru drepturile femeii şi reprezentantă a mişcării feministe în România.
-:Absolvent al [http://193.231.136.3/infoghid/index.php/Colegiul_Na%C5%A3ional_%E2%80%9EVasile_Alecsandri%E2%80%9D Liceului „Vasile Alecsandri”], ca mulţi alţi gălăţeni de seamă, Corneliu Botez s-a orientat spre o carieră juridică care nu a exclus ulterioarele sale înclinaţii literare. Pasionat admirator al poetului Mihai Eminescu, Corneliu Botez a fost permanent în fruntea acţiunilor de omagiere ale poetului naţional, încă din perioada studenţiei. Începând de la ridicarea primului bust la Bucureşti (1889), când o parte din fondurile necesare au fost colectate prin vânzarea unei broşuri care cuprindea un studiu critic asupra operelor poetului naţional şi continuând cu elaborarea primului studiu dedicat poetului, apărut în revista ''România literară'' (1889). Devenind magistrat în Galaţi, a perseverat, în oraşul natal, în acţiunile de omagiere a poetului naţional, fiind sufletul organizării în 1909, 1911 şi 1914 a manifestărilor dedicate acestuia. Astfel, în 1909, magistratul şi publicistul Corneliu V. Botez (pe atunci preşedinte al Tribunalului Galaţi) a alcătuit un comitet format din personalităţi marcante, care a organizat un festival artistic, a editat un album omagial şi a bătut o medalie comemorativă. Cu fondurile strânse în urma acestor acţiuni, a fost ridicată în 1911 statuia lui Eminescu din Galaţi, fiind redactat „Actul comemorativ la dezvelirea monumentului lui Mihai Eminescu la Galaţi”, act aflat în Colecţiile speciale ale [[Bibliotecii „V.A. Urechia”]] şi pe care se află semnăturile unor oameni de seamă ai vremii, precum [[Nifon Episcopul Dunării de Jos]], Mihail Sadoveanu, Dimitrie Anghel, Ion Minulescu, Corneliu Moldovan, Al. Cazaban, Emil Gârleanu, [[Jean Bart]], [[Natalia Negru]], I. A. Bassarabescu, C. Arion, [[Moise Pacu]], I. Bacalbaşa, C. Cuţescu-Storck, Fr. Storck, Nicolae Iorga, Maria Filotti.
+:Absolvent al [http://193.231.136.3/infoghid/index.php/Colegiul_Na%C5%A3ional_%E2%80%9EVasile_Alecsandri%E2%80%9D Liceului „Vasile Alecsandri”], ca mulţi alţi gălăţeni de seamă, Corneliu Botez s-a orientat spre o carieră juridică care nu a exclus ulterioarele sale înclinaţii literare. Pasionat admirator al poetului Mihai Eminescu, Corneliu Botez a fost permanent în fruntea acţiunilor de omagiere ale poetului naţional, încă din perioada studenţiei. Începând de la ridicarea primului bust la Bucureşti (1889), când o parte din fondurile necesare au fost colectate prin vânzarea unei broşuri care cuprindea un studiu critic asupra operelor poetului naţional şi continuând cu elaborarea primului studiu dedicat poetului, apărut în revista ''România literară'' (1889). Devenind magistrat în Galaţi, a perseverat, în oraşul natal, în acţiunile de omagiere a poetului naţional, fiind sufletul organizării în 1909, 1911 şi 1914 a manifestărilor dedicate acestuia. Astfel, în 1909, magistratul şi publicistul Corneliu V. Botez (pe atunci preşedinte al Tribunalului Galaţi) a alcătuit un comitet format din personalităţi marcante, care a organizat un festival artistic, a editat un album omagial şi a bătut o medalie comemorativă. Cu fondurile strânse în urma acestor acţiuni, a fost ridicată în 1911 statuia lui Eminescu din Galaţi, fiind redactat „Actul comemorativ la dezvelirea monumentului lui Mihai Eminescu la Galaţi”, act aflat în Colecţiile speciale ale [http://193.231.136.3/infoghid/index.php/Biblioteca_Jude%C5%A3ean%C4%83_%E2%80%9EV.A._Urechia%E2%80%9D Bibliotecii „V.A. Urechia”] şi pe care se află semnăturile unor oameni de seamă ai vremii, precum [[Nifon Episcopul Dunării de Jos]], Mihail Sadoveanu, Dimitrie Anghel, Ion Minulescu, Corneliu Moldovan, Al. Cazaban, Emil Gârleanu, [[Jean Bart]], [[Natalia Negru]], I. A. Bassarabescu, C. Arion, [[Moise Pacu]], I. Bacalbaşa, C. Cuţescu-Storck, Fr. Storck, Nicolae Iorga, Maria Filotti.
 :Cooptat de bibliotecarul M.S. Regele, G. T. Kirileanu, în activitatea de cercetare eminesciană (1903), Corneliu Botez se înscrie în rândul primilor biografi ai lui Mihai Eminescu, prin albumul „Omagiu lui Mihai Eminescu – cu prilejul comemorării a 20 de ani de la moartea sa”, bazat pe cercetările întreprinse printre consătenii şi foştii colegi de şcoală ai poetului şi pe corespondenţa cu fratele poetului, căpitanul Matei Eminescu de la Turnu-Severin.
 :Cercetările realizate de Corneliu Botez au adus importante contribuţii istoriei literare româneşti, reprezentând ulterior baza unor studii asupra operei poetului naţional, realizate de Gala Galaction (care se referea la el ca la „entuziastul” Botez) sau de Augustin Z. N. Pop care a dedicat volumul „Întregiri documentare la biografia lui Eminescu” primilor eminescologi, Corneliu Botez fiind inclus între aceştia. Bogata corespondenţă purtată de publicist se regăseşte în Colecţiile speciale ale  Bibliotecii, cu precădere în dosarul „Materiale documentare privind ridicarea statuiei lui Mihai Eminescu la Galaţi”, demonstrând dăruirea şi efortul depus de Corneliu Botez în munca de cercetare a vieţii şi operei poetului naţional, valorificată în albumul omagial.

@@ Line 7: / Line 7: @@
 :Publicistul şi magistratul Corneliu Botez este cunoscut gălăţenilor drept principal iniţiator al acţiunilor de omagiere a poetului Mihai Eminescu în perioada 1909-1914. Deşi întâmplarea a făcut să se nască la Chilia, unde părinţii s-au stabilit pentru o scurtă perioadă de timp, Corneliu Botez şi-a desfăşurat o bună parte a vieţii în Galaţi, unde s-a remarcat prin acţiunile culturale întreprinse.
 :În arborele său genealogic pot fi descoperiţi, alături de tatăl său, „proprietarul” Vasile Botez, oameni remarcabili care au influenţat viaţa culturală a târgului gălăţean: Maria A. Zaharia, sora sa, profesoară şi directoare a Şcolii Superioare Comerciale de Fete, preotul Nicolae Drăguş, străbunicul său, sau nepotul, bibliograful Remus Caracaş şi, nu în ultimul rând, soţia sa, [[Calypso Corneliu Botez]], directoare a Şcolii Secundare de Fete din Galaţi, o cunoscută militantă pentru drepturile femeii şi reprezentantă a mişcării feministe în România.
-:Absolvent al [[Liceului „Vasile Alecsandri”]], ca mulţi alţi gălăţeni de seamă, Corneliu Botez s-a orientat spre o carieră juridică care nu a exclus ulterioarele sale înclinaţii literare. Pasionat admirator al poetului Mihai Eminescu, Corneliu Botez a fost permanent în fruntea acţiunilor de omagiere ale poetului naţional, încă din perioada studenţiei. Începând de la ridicarea primului bust la Bucureşti (1889), când o parte din fondurile necesare au fost colectate prin vânzarea unei broşuri care cuprindea un studiu critic asupra operelor poetului naţional şi continuând cu elaborarea primului studiu dedicat poetului, apărut în revista ''România literară'' (1889). Devenind magistrat în Galaţi, a perseverat, în oraşul natal, în acţiunile de omagiere a poetului naţional, fiind sufletul organizării în 1909, 1911 şi 1914 a manifestărilor dedicate acestuia. Astfel, în 1909, magistratul şi publicistul Corneliu V. Botez (pe atunci preşedinte al Tribunalului Galaţi) a alcătuit un comitet format din personalităţi marcante, care a organizat un festival artistic, a editat un album omagial şi a bătut o medalie comemorativă. Cu fondurile strânse în urma acestor acţiuni, a fost ridicată în 1911 statuia lui Eminescu din Galaţi, fiind redactat „Actul comemorativ la dezvelirea monumentului lui Mihai Eminescu la Galaţi”, act aflat în Colecţiile speciale ale [[Bibliotecii „V.A. Urechia”]] şi pe care se află semnăturile unor oameni de seamă ai vremii, precum [[Nifon Episcopul Dunării de Jos]], Mihail Sadoveanu, Dimitrie Anghel, Ion Minulescu, Corneliu Moldovan, Al. Cazaban, Emil Gârleanu, [[Jean Bart]], [[Natalia Negru]], I. A. Bassarabescu, C. Arion, [[Moise Pacu]], I. Bacalbaşa, C. Cuţescu-Storck, Fr. Storck, Nicolae Iorga, Maria Filotti.
+:Absolvent al [http://193.231.136.3/infoghid/index.php/Colegiul_Na%C5%A3ional_%E2%80%9EVasile_Alecsandri%E2%80%9D Liceului „Vasile Alecsandri”], ca mulţi alţi gălăţeni de seamă, Corneliu Botez s-a orientat spre o carieră juridică care nu a exclus ulterioarele sale înclinaţii literare. Pasionat admirator al poetului Mihai Eminescu, Corneliu Botez a fost permanent în fruntea acţiunilor de omagiere ale poetului naţional, încă din perioada studenţiei. Începând de la ridicarea primului bust la Bucureşti (1889), când o parte din fondurile necesare au fost colectate prin vânzarea unei broşuri care cuprindea un studiu critic asupra operelor poetului naţional şi continuând cu elaborarea primului studiu dedicat poetului, apărut în revista ''România literară'' (1889). Devenind magistrat în Galaţi, a perseverat, în oraşul natal, în acţiunile de omagiere a poetului naţional, fiind sufletul organizării în 1909, 1911 şi 1914 a manifestărilor dedicate acestuia. Astfel, în 1909, magistratul şi publicistul Corneliu V. Botez (pe atunci preşedinte al Tribunalului Galaţi) a alcătuit un comitet format din personalităţi marcante, care a organizat un festival artistic, a editat un album omagial şi a bătut o medalie comemorativă. Cu fondurile strânse în urma acestor acţiuni, a fost ridicată în 1911 statuia lui Eminescu din Galaţi, fiind redactat „Actul comemorativ la dezvelirea monumentului lui Mihai Eminescu la Galaţi”, act aflat în Colecţiile speciale ale [[Bibliotecii „V.A. Urechia”]] şi pe care se află semnăturile unor oameni de seamă ai vremii, precum [[Nifon Episcopul Dunării de Jos]], Mihail Sadoveanu, Dimitrie Anghel, Ion Minulescu, Corneliu Moldovan, Al. Cazaban, Emil Gârleanu, [[Jean Bart]], [[Natalia Negru]], I. A. Bassarabescu, C. Arion, [[Moise Pacu]], I. Bacalbaşa, C. Cuţescu-Storck, Fr. Storck, Nicolae Iorga, Maria Filotti.
 :Cooptat de bibliotecarul M.S. Regele, G. T. Kirileanu, în activitatea de cercetare eminesciană (1903), Corneliu Botez se înscrie în rândul primilor biografi ai lui Mihai Eminescu, prin albumul „Omagiu lui Mihai Eminescu – cu prilejul comemorării a 20 de ani de la moartea sa”, bazat pe cercetările întreprinse printre consătenii şi foştii colegi de şcoală ai poetului şi pe corespondenţa cu fratele poetului, căpitanul Matei Eminescu de la Turnu-Severin.
 :Cercetările realizate de Corneliu Botez au adus importante contribuţii istoriei literare româneşti, reprezentând ulterior baza unor studii asupra operei poetului naţional, realizate de Gala Galaction (care se referea la el ca la „entuziastul” Botez) sau de Augustin Z. N. Pop care a dedicat volumul „Întregiri documentare la biografia lui Eminescu” primilor eminescologi, Corneliu Botez fiind inclus între aceştia. Bogata corespondenţă purtată de publicist se regăseşte în Colecţiile speciale ale  Bibliotecii, cu precădere în dosarul „Materiale documentare privind ridicarea statuiei lui Mihai Eminescu la Galaţi”, demonstrând dăruirea şi efortul depus de Corneliu Botez în munca de cercetare a vieţii şi operei poetului naţional, valorificată în albumul omagial.

@@ Line 51: / Line 51: @@
 == Fişier de autoritate ==
-:[http://193.231.136.4/opac/authority/18071 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
+:[https://tinread.bvau.ro/opac/authority/18071 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
 == Surse ==

@@ Line 6: / Line 6: @@
 [[File:Bote.jpg|thumb|'''Corneliu V. Botez''' - magistrat, poet, publicist]]
 :Publicistul şi magistratul Corneliu Botez este cunoscut gălăţenilor drept principal iniţiator al acţiunilor de omagiere a poetului Mihai Eminescu în perioada 1909-1914. Deşi întâmplarea a făcut să se nască la Chilia, unde părinţii s-au stabilit pentru o scurtă perioadă de timp, Corneliu Botez şi-a desfăşurat o bună parte a vieţii în Galaţi, unde s-a remarcat prin acţiunile culturale întreprinse.
-:În arborele său genealogic pot fi descoperiţi, alături de tatăl său, „proprietarul” Vasile Botez, oameni remarcabili care au influenţat viaţa culturală a târgului gălăţean: Maria A. Zaharia, sora sa, profesoară şi directoare a Şcolii Superioare Comerciale de Fete, preotul Nicolae Drăguş, străbunicul său, sau nepotul, bibliograful Remus Caracaş şi, nu în ultimul rând, soţia sa, Calypso Corneliu Botez, directoare a Şcolii Secundare de Fete din Galaţi, o cunoscută militantă pentru drepturile femeii şi reprezentantă a mişcării feministe în România.
+:În arborele său genealogic pot fi descoperiţi, alături de tatăl său, „proprietarul” Vasile Botez, oameni remarcabili care au influenţat viaţa culturală a târgului gălăţean: Maria A. Zaharia, sora sa, profesoară şi directoare a Şcolii Superioare Comerciale de Fete, preotul Nicolae Drăguş, străbunicul său, sau nepotul, bibliograful Remus Caracaş şi, nu în ultimul rând, soţia sa, [[Calypso Corneliu Botez]], directoare a Şcolii Secundare de Fete din Galaţi, o cunoscută militantă pentru drepturile femeii şi reprezentantă a mişcării feministe în România.
-:Absolvent al Liceului „Vasile Alecsandri”, ca mulţi alţi gălăţeni de seamă, Corneliu Botez s-a orientat spre o carieră juridică care nu a exclus ulterioarele sale înclinaţii literare. Pasionat admirator al poetului Mihai Eminescu, Corneliu Botez a fost permanent în fruntea acţiunilor de omagiere ale poetului naţional, încă din perioada studenţiei. Începând de la ridicarea primului bust la Bucureşti (1889), când o parte din fondurile necesare au fost colectate prin vânzarea unei broşuri care cuprindea un studiu critic asupra operelor poetului naţional şi continuând cu elaborarea primului studiu dedicat poetului, apărut în revista ''România literară'' (1889), Corneliu Botez a făcut tot ce i-a stat în putinţă penDevenind magistrat în Galaţi, a perseverat, în oraşul natal, în acţiunile de omagiere a poetului naţional, fiind sufletul organizării în 1909, 1911 şi 1914 a manifestărilor dedicate acestuia. Astfel, în 1909, magistratul şi publicistul Corneliu V. Botez (pe atunci preşedinte al Tribunalului Galaţi) a alcătuit un comitet format din personalităţi marcante, care a organizat un festival artistic, a editat un album omagial şi a bătut o medalie comemorativă. Cu fondurile strânse în urma acestor acţiuni, a fost ridicată în 1911 statuia lui Eminescu din Galaţi, fiind redactat „Actul comemorativ la dezvelirea monumentului lui Mihai Eminescu la Galaţi”, act aflat în Colecţiile speciale ale Bibliotecii „V.A. Urechia” şi pe care se află semnăturile unor oameni de seamă ai vremii, precum Nifon Episcopul Dunării de Jos, Mihail Sadoveanu, Dimitrie Anghel, Ion Minulescu, Corneliu Moldovan, Al. Cazaban, Emil Gârleanu, Jean Bart, Natalia Negru, I. A. Bassarabescu, C. Arion, Moise Pacu, I. Bacalbaşa, C. Cuţescu-Storck, Fr. Storck, Nicolae Iorga, Maria Filotti.
+:Absolvent al [[Liceului „Vasile Alecsandri”]], ca mulţi alţi gălăţeni de seamă, Corneliu Botez s-a orientat spre o carieră juridică care nu a exclus ulterioarele sale înclinaţii literare. Pasionat admirator al poetului Mihai Eminescu, Corneliu Botez a fost permanent în fruntea acţiunilor de omagiere ale poetului naţional, încă din perioada studenţiei. Începând de la ridicarea primului bust la Bucureşti (1889), când o parte din fondurile necesare au fost colectate prin vânzarea unei broşuri care cuprindea un studiu critic asupra operelor poetului naţional şi continuând cu elaborarea primului studiu dedicat poetului, apărut în revista ''România literară'' (1889). Devenind magistrat în Galaţi, a perseverat, în oraşul natal, în acţiunile de omagiere a poetului naţional, fiind sufletul organizării în 1909, 1911 şi 1914 a manifestărilor dedicate acestuia. Astfel, în 1909, magistratul şi publicistul Corneliu V. Botez (pe atunci preşedinte al Tribunalului Galaţi) a alcătuit un comitet format din personalităţi marcante, care a organizat un festival artistic, a editat un album omagial şi a bătut o medalie comemorativă. Cu fondurile strânse în urma acestor acţiuni, a fost ridicată în 1911 statuia lui Eminescu din Galaţi, fiind redactat „Actul comemorativ la dezvelirea monumentului lui Mihai Eminescu la Galaţi”, act aflat în Colecţiile speciale ale [[Bibliotecii „V.A. Urechia”]] şi pe care se află semnăturile unor oameni de seamă ai vremii, precum [[Nifon Episcopul Dunării de Jos]], Mihail Sadoveanu, Dimitrie Anghel, Ion Minulescu, Corneliu Moldovan, Al. Cazaban, Emil Gârleanu, [[Jean Bart]], [[Natalia Negru]], I. A. Bassarabescu, C. Arion, [[Moise Pacu]], I. Bacalbaşa, C. Cuţescu-Storck, Fr. Storck, Nicolae Iorga, Maria Filotti.
-:Cooptat de bibliotecarul M.S. Regele, G.T. Kirileanu, în activitatea de cercetare eminesciană (1903), Corneliu Botez se înscrie în rândul primilor biografi ai lui Mihai Eminescu, prin albumul „Omagiu lui Mihai Eminescu – cu prilejul comemorării a 20 de ani de la moartea sa”, bazat pe cercetările întreprinse printre consătenii şi foştii colegi de şcoală ai poetului şi pe corespondenţa cu fratele poetului, căpitanul Matei Eminescu de la Turnu-Severin.
+:Cooptat de bibliotecarul M.S. Regele, G. T. Kirileanu, în activitatea de cercetare eminesciană (1903), Corneliu Botez se înscrie în rândul primilor biografi ai lui Mihai Eminescu, prin albumul „Omagiu lui Mihai Eminescu – cu prilejul comemorării a 20 de ani de la moartea sa”, bazat pe cercetările întreprinse printre consătenii şi foştii colegi de şcoală ai poetului şi pe corespondenţa cu fratele poetului, căpitanul Matei Eminescu de la Turnu-Severin.
 :Cercetările realizate de Corneliu Botez au adus importante contribuţii istoriei literare româneşti, reprezentând ulterior baza unor studii asupra operei poetului naţional, realizate de Gala Galaction (care se referea la el ca la „entuziastul” Botez) sau de Augustin Z. N. Pop care a dedicat volumul „Întregiri documentare la biografia lui Eminescu” primilor eminescologi, Corneliu Botez fiind inclus între aceştia. Bogata corespondenţă purtată de publicist se regăseşte în Colecţiile speciale ale  Bibliotecii, cu precădere în dosarul „Materiale documentare privind ridicarea statuiei lui Mihai Eminescu la Galaţi”, demonstrând dăruirea şi efortul depus de Corneliu Botez în munca de cercetare a vieţii şi operei poetului naţional, valorificată în albumul omagial.
 :Mai puţin evidenţiată a fost cariera sa profesională, omul de cultură şi publicistul Corneliu Botez fiind, de asemenea, un magistrat de succes, care a deţinut înalte funcţii precum cele de preşedinte al Tribunalului Covurlui, consilier la Înalta Curte de Casaţie, secretar general în Ministerul de Justiţie. Autor a numeroase cărţi de specialitate şi articole răspândite în revistele de drept românești, Corneliu Botez a fost cel care a întocmit în 1920 un anteproiect de lege referitor la înfiinţarea Consiliului Legislativ Permanent ce ar fi înlăturat „anomaliile, contrazicerile şi imperfecţiunile” apărute în elaborarea decretelor-legi.
@@ Line 25: / Line 25: @@
 :*a iniţiat înfiinţarea Cercului Cultural din Galaţi (14 ian. 1907 - 1918);
 :*a iniţiat organizarea la Galaţi a manifestărilor omagiale prilejuite de împlinirea a 20 de ani de la moartea poetului Mihai Eminescu (1909);
-:*împreună cu Jean Bart, C. Hamangiu, C. Z. Buzdugan, H. Sanielevici a editat primul volum omagial („Omagiu lui Mihai Eminescu”, 1909), a bătut o medalie comemorativă (1909) şi a contribuit la ridicarea unui monument închinat poetului (dezvelit la 16 oct. 1911);
+:*împreună cu [[Jean Bart]], [[C. Hamangiu]], [[C. Z. Buzdugan]], [[H. Sanielevici]] a editat primul volum omagial („Omagiu lui Mihai Eminescu”, 1909), a bătut o medalie comemorativă (1909) şi a contribuit la ridicarea unui monument închinat poetului (dezvelit la 16 oct. 1911);
-:*a făcut parte, alături de Z. Filotti, C. Răşcanu, M. G. Orleanu, C. Z. Buzdugan, din conducerea „Comitetului pentru ajutorarea refugiaţilor”, constituit în Galaţi la 11 oct. 1916;
+:*a făcut parte, alături de [[Z. Filotti]], [[C. Răşcanu]], [[M. G. Orleanu]], [[C. Z. Buzdugan]], din conducerea „Comitetului pentru ajutorarea refugiaţilor”, constituit în Galaţi la 11 oct. 1916;
 :*preşedinte al Comitetului Regional Sanitar din Galaţi, care se ocupa cu administraţia spitalelor de răniţi în timpul Primului Război Mondial; a condus, împreună cu senatorul Malaxa şi Grigore Trancu-Iaşi, spitalele militare din regiune şi a înfiinţat o bibliotecă cu 2000 de volume pentru răniţi (1916);
 :*preşedinte al Secţiei juridice din cadrul Institutului de Ştiinţă Administrativă;
@@ Line 34: / Line 34: @@
 :'''Afiliere:'''
-:*membru fondator al „Cercului Cultural din Galaţi”, înfiinţat la 14 ian. 1907; membru în comitetele de conducere ale secţiunilor „Ateneu” şi „Cercuri literare” ale Cercului Cultural;
+:*membru fondator al „Cercului Cultural din Galaţi”, înfiinţat la 14 ian. 1907;
-:*membru-fondator şi vicepreşedinte al Societăţii de Gimnastică, Dare la Semn, Scrimă şi Muzică „Santinela Dunărei de Jos” (1906);
+:*membru în comitetele de conducere ale secţiunilor „Ateneu” şi „Cercuri literare” ale Cercului Cultural;
 :*vicepreşedinte al Ateneului Român de la Botoşani.