Eugen Boureanul - Revision history

Camelia: /* Fişier de autoritate */

2022-04-14T06:56:53Z

‎Fişier de autoritate

Tena at 20:00, 10 November 2020

2020-11-10T20:00:30Z

Tena at 13:52, 8 August 2020

2020-08-08T13:52:03Z

Tena at 12:54, 8 August 2020

2020-08-08T12:54:00Z

Tena at 12:44, 8 August 2020

2020-08-08T12:44:08Z

Tena: Created page with "
'''''Prozator, traducător''''' :::::'''''„A ști, precis, pentru ce trăiești și a vedea în acasta supremul scop al dăruirii tale, e..."

2020-08-08T12:37:45Z

Created page with "<div style="text-align: justify;"> '''''Prozator, traducător''''' :::::'''''„A ști, precis, pentru ce trăiești și a vedea în acasta supremul scop al dăruirii tale, e..."

New page

<div style="text-align: justify;"> '''''Prozator, traducător'''''
:::::'''''„A ști, precis, pentru ce trăiești și a vedea în acasta supremul scop al dăruirii tale, e cea mai vie lumină ce-ți poate călăuzi viața.”'''''
[[File:Clipboard.jpg |thumb|Autograf Mihai Berza]]

== Prezentare ==
[[File:Clipboard02.jpg |thumb|Mihai Berza, istoric]]
:Descendent din neam de răzeşi ridicaţi de domnitorul Ilie Vodă în rang
de boieri, fapt prin care Eugen Boureanul explica adăugarea particulei
„l” la sfârşitul numelui său, scriitorul a părăsit în 1903 târgul natal al
Tecuciului pentru a se avânta în viaţa agitată a capitalei Moldovei.
A început să scrie la 15 ani, ţelul său în literatură fiind acela de a
„răsfrânge în afară sufletele semenilor”, având ca temă a scrierilor sale omul care,
„indiferent de pigmentaţia, de credinţa, de năzuinţele lui de orice fel, este unul şi
acelaşi pretutindeni pe planetă”, dar şi meleagurile natale sau oamenii de seamă ai
acestor ţinuturi, aşa cum este cazul nuvelei „Comoara Logofătului”, în care viaţa
poetului și patriotului Costache Conachi a devenit subiect de roman.
Apreciat încă de la debut de Nicolae Iorga care îl încadra în categoria
semănătoriştilor, Eugen Boureanul s-a remarcat prin lucrările sale în proză în
care şi-a pus în evidenţă talentul de povestitor în graiul dulce, moldovenesc. De
fapt, Nicolae Iorga se numără printre acele rare personalităţi cărora scriitorul
declara că li s-a dezvăluit pe de-a-ntregul, „singurul care a binevestit în jurulscrisului şi fiinţei mele” şi care l-a preţuit şi sprijinit permanent, apreciind
umanitatea adâncă din scrierile sale. Istoricul l-a susţinut atât în cariera literară,
promovându-l inclusiv în străinătate, la Paris (Sorbona) şi Bruxelles unde în
1928 a ţinut o prelegere despre „Un chantre roumain des pauvres gens: Eugen
Boureanul”, dar şi în viaţa personală, fiind cel care a insistat pe lângă Gheorghe
Kirileanu, bibliotecarul M.S. Regele Ferdinand, să îi „găsească un rost”.
Cu toate acestea, de Eugen Boureanul s-au legat
nume valoroase ale vieţii culturale a vremii, precum cel al dramaturgului Victor
Ion Popa, care îi aprecia „sufletul moldovenesc”, „inima caldă şi prietenoasă” şi
„lungile şi neuitatele ceasuri de taifas” sau al poetului Radu Gyr care l-a păstrat
în inima sa, „pururi acoperit de jerbele recunoștinței și neveștejitei amintiri”
ca pe un „prieten cald și reconfortant, mai ales în unele clipe de amărăciune
descumpănitoare”.
Eugen Boureanul a fost şi un adevărat pionier al domeniului biblioteconomic,
oferind tiparului, în 1913, una dintre primele cărţi de biblioteconomie în limba
română, cu titlul „Îndrumar în organizarea şi administrarea bibliotecilor”, lucrare
cu tendinţe istorico-bibliografice, care demonstra cunoştinţe profunde în ceea ce
priveşte activitatea de bibliotecă.
Încadrându-se între povestitorii moldoveni care au împletit în opera lor
visarea cu scrutarea atentă a realităţii, Eugen Boureanul a fost un scriitor discret al
timpului său, care s-a aplecat cu minuţiozitate asupra psihologiei umane, asupra
locurilor şi întâmplărilor vieţii, „respingând categoric reţetele pescuitorilor de
reputaţie” şi lăsându-se ghidat doar de propria credinţă.
== Biografie ==
:'''Data şi locul naşterii:''' 18 februarie 1885, Tecuci, jud. Galați
:'''Data şi locul decesului:''' 28 noiembrie 1971, Bucureşti

:'''Studii:'''
:*Liceul „D. A. Sturdza” din Tecuci (1895 - 1898);
 Facultatea de Litere şi Filosofie din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” din
Iaşi (1903), studii continuate la Bologna (Italia), unde obţine şi licenţa;
 Facultatea de Drept din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi.

:'''Titluri ştiinţifice:'''
:*doctor în filosofie la Universitatea din Bologna (Italia).

:'''Activitate socio-profesională:'''
:*în perioada studiilor la Bologna, a lucrat ca
pictor în cadrul unui atelier de confecţionat
firme, pentru a se putea întreţine;
 redactor la publicaţia Prezentul (1905);
 secretar de redacţie la revista Patriotul şi
redactor la Sămănătorul, în Bucureşti (1906);
 redactor la Evenimentul (Bucureşti, 1907-1916) şi
Opinia (Iaşi, 1913-1914);
profesor suplinitor la Liceul Naţional din Iaşi, unde a editat, împreună cu
câţiva elevi talentaţi, revista Sânziana (1912-1913);
 ziarist, profesor şi funcţionar, oscilând între Iaşi şi Bucureşti;
 din 1918 s-a stabilit în capitală, activând ca funcţionar la Societatea
Română de Radiodifuziune între 1935 şi 1944, unde ajunge director;
 a editat revista Suflet moldovenesc, din care au apărut trei numere (1930-1931);
 avocat la Iaşi (1931-1934);
a fost redactorul colecţiei „Nuvela” editată de G. Filip, în care apăreau
traduceri din literatura universală; în cadrul acestei colecții a tradus opere
de Goethe, Jack London, Oscar Wilde, Nerval, Maupassant, Lev Tolstoi,
semnând şi sub pseudonim;
 a tradus piesa „Alt Heidelberg” de W. Meyer-Förster, reprezentată pe
scena Teatrului Naţional din Iaşi (1907-1908);
 subdirector al Studiilor şi Propagandei în Ministerul Sănătăţii.
:'''Distincţii - Decoraţii:'''
:*

:'''Afiliere:'''
:*membru al Societății Scriitorilor Români (1 apr. 1920).

:'''Colaborări la publicaţii:''' ''Adevărul, Adevărul literar şi artistic, Arhiva, Calendarul
Ligii pentru unitatea culturală a tuturor românilor, Capitala, Drum drept, Evenimentul,
Flacăra, Flamura (Craiova), Floarea darurilor (Bucureşti), Freamătul (Tecuci),
Gazeta cărţilor – supliment bibliografic al revistei România viitoare (Ploieşti), Gazeta
noastră ilustrată (Bucureşti), Gândul nostru (Iaşi), Glasul tinerimii (Bucureşti), Grai
moldovenesc (Iaşi), Lumea copiilor (1926-1930), Lumina nouă (Bucureşti), Opinia,
Prezentul (1905), Patriotul, Politica vremii (Bucureşti, 1937), Pontice (Constanţa),
Prezentul, Radio (1937-1944), Ramuri (Craiova), Ritmul vremii (Bucureşti), Sânziana
(Iaşi), Semănătorul, Solia (Bucureşti), Ţara noastră (Bucureşti), Ţara voievozilor
(Făgăraş), Universul, Universul literar, Viaţa literară (Craiova, Bucureşti)..''

== Fişier de autoritate ==

:[http://193.231.136.4/opac/authority/13805 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]

== Surse ==
:Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2008'', Galaţi, Axis Libri, 2009.

== Resurse electronice ==
:*'''Berza Mihai (23 august 1907, Tecuci, judeţul Galaţi - 5 octombrie 1978, Bucureşti) : istoric.''' În: ''Academicieni ieşeni'' [online]. Biblioteca Judeţeană “Gh. Asachi” Iaşi, 2014, p. 40-41 : fotogr. [https://www.google.com/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=&cad=rja&uact=8&ved=2ahUKEwidzqno9NvqAhVRQUEAHYULBzgQFjAJegQIBBAB&url=https%3A%2F%2Fwww.bjiasi.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2014%2F01%2FACADEMICIENI-IESENI.pdf&usg=AOvVaw3BH45D1JLwRb6iWvmd1twq]

[[Category:prozatori, traducatori]]

@@ Line 43: / Line 43: @@
 == Fişier de autoritate ==
-:[http://193.231.136.4/opac/authority/18489 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
+:[https://tinread.bvau.ro/opac/authority/18489 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
 == Surse ==

← Older revision		Revision as of 20:00, 10 November 2020
Line 48:		Line 48:
	:'''Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, Tena Bezman'''. ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2010'', Galaţi, Axis Libri, 2011.		:'''Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, Tena Bezman'''. ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2010'', Galaţi, Axis Libri, 2011.

		+
		+	:[[A]] [[B]] [[C]] [[D]] [[E]] [[F]] [[G]] [[H]] [[I]] [[J]] [[K]] [[L]] [[M]] [[N]] [[O]] [[P]] [[R]] [[S]] [[Ş]] [[T]] [[Ţ]] [[U]] [[V]] [[Z]]
	[[Category:prozatori, traducatori]]		[[Category:prozatori, traducatori]]

@@ Line 13: / Line 13: @@
 == Biografie ==
-:'''Data şi locul naşterii:''' 18 februarie 1885, Tecuci, jud. Galați
+:'''Data şi locul naşterii:''' 18 februarie 1885, [[Tecuci]], jud. [[Galați]]
 :'''Data şi locul decesului:''' 28 noiembrie 1971, Bucureşti
@@ Line 26: / Line 26: @@
 :*în perioada studiilor la Bologna, a lucrat ca pictor în cadrul unui atelier de confecţionat firme, pentru a se putea întreţine;
 :*redactor la publicaţia ''Prezentul'' (1905);
- secretar de redacţie la revista Patriotul şi
+:*secretar de redacţie la revista ''Patriotul'' şi redactor la ''Sămănătorul'', în Bucureşti (1906);
-redactor la ''Sămănătoru''l, în Bucureşti (1906);
+:*redactor la ''Evenimentul'' (Bucureşti, 1907-1916) şi ''Opinia'' (Iaşi, 1913-1914);
- redactor la ''Evenimentul'' (Bucureşti, 1907-1916) şi
+:*profesor suplinitor la Liceul Naţional din Iaşi, unde a editat, împreună cu câţiva elevi talentaţi, revista ''Sânziana'' (1912-1913);
-Opinia (Iaşi, 1913-1914);
+:*ziarist, profesor şi funcţionar, oscilând între Iaşi şi Bucureşti;
-profesor suplinitor la Liceul Naţional din Iaşi, unde a editat, împreună cu
+:*din 1918 s-a stabilit în capitală, activând ca funcţionar la Societatea Română de Radiodifuziune între 1935 şi 1944, unde ajunge director;
-câţiva elevi talentaţi, revista Sânziana (1912-1913);
+:*a editat revista ''Suflet moldovenesc'', din care au apărut trei numere (1930-1931);
- ziarist, profesor şi funcţionar, oscilând între Iaşi şi Bucureşti;
+:*avocat la Iaşi (1931-1934);
- din 1918 s-a stabilit în capitală, activând ca funcţionar la Societatea
+:*a fost redactorul colecţiei „Nuvela” editată de G. Filip, în care apăreau traduceri din literatura universală; în cadrul acestei colecții a tradus opere de Goethe, Jack London, Oscar Wilde, Nerval, Maupassant, Lev Tolstoi, semnând şi sub pseudonim;
-Română de Radiodifuziune între 1935 şi 1944, unde ajunge director;
+:*a tradus piesa „Alt Heidelberg” de W. Meyer-Förster, reprezentată pe scena Teatrului Naţional din Iaşi (1907-1908);
- a editat revista ''Suflet moldovenesc'', din care au apărut trei numere (1930-1931);
+:*subdirector al Studiilor şi Propagandei în Ministerul Sănătăţii.
 :'''Afiliere:'''
 :*membru al Societății Scriitorilor Români (1 apr. 1920).
-:'''Colaborări la publicaţii:''' ''Adevărul, Adevărul literar şi artistic, Arhiva, Calendarul
+:'''Colaborări la publicaţii:''' ''Adevărul, Adevărul literar şi artistic, Arhiva, Calendarul Ligii pentru unitatea culturală a tuturor românilor, Capitala, Drum drept, Evenimentul, Flacăra, Flamura, Floarea darurilor, Freamătul, Gazeta noastră ilustrată, Gândul nostru, Glasul tinerimii, Grai moldovenesc, Opinia, Prezentul, Patriotul, Politica vremii, Pontice, Prezentul, Ramuri,  Ritmul vremii, Semănătorul, Solia, Ţara noastră, Ţara voievozilor, Universul, Universul literar, Viaţa literară.''
 == Fişier de autoritate ==
+:[http://193.231.136.4/opac/authority/18489 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
 == Surse ==
-:Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2008'', Galaţi, Axis Libri, 2009.
+:'''Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, Tena Bezman'''. ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2010'', Galaţi, Axis Libri, 2011.
 [[Category:prozatori, traducatori]]

@@ Line 1: / Line 1: @@
 <div style="text-align: justify;"> '''''Prozator, traducător'''''
 :::::'''''„A ști, precis, pentru ce trăiești și a vedea în aceasta supremul scop al dăruirii tale, e cea mai vie lumină ce-ți poate călăuzi viața.”'''''
-[[File:Clipboard.jpg |thumb|Autograf Mihai Berza]]
+[[File:Bour aut.PNG |thumb|Autograf Eugen Boureanul]]
 == Prezentare ==
 [[File:Boureanul eugen.jpg|thumb|'''Eugen Boureanul''', prozator, traducător]]
-:Descendent din neam de răzeşi ridicaţi de domnitorul Ilie Vodă în rang
+:Descendent din neam de răzeşi ridicaţi de domnitorul Ilie Vodă în rang de boieri, fapt prin care Eugen Boureanul explica adăugarea particulei „l” la sfârşitul numelui său, scriitorul a părăsit în 1903 târgul natal al Tecuciului pentru a se avânta în viaţa agitată a capitalei Moldovei.
-de boieri, fapt prin care Eugen Boureanul explica adăugarea particulei
+:A început să scrie la 15 ani, ţelul său în literatură fiind acela de a „răsfrânge în afară sufletele semenilor”, având ca temă a scrierilor sale omul care, „indiferent de pigmentaţia, de credinţa, de năzuinţele lui de orice fel, este unul şi acelaşi pretutindeni pe planetă”, dar şi meleagurile natale sau oamenii de seamă ai acestor ţinuturi, aşa cum este cazul nuvelei „Comoara Logofătului”, în care viaţa poetului și patriotului Costache Conachi a devenit subiect de roman.
-„l” la sfârşitul numelui său, scriitorul a părăsit în 1903 târgul natal al
+:Apreciat încă de la debut de Nicolae Iorga care îl încadra în categoria semănătoriştilor, Eugen Boureanul s-a remarcat prin lucrările sale în proză în care şi-a pus în evidenţă talentul de povestitor în graiul dulce, moldovenesc. De fapt, Nicolae Iorga se numără printre acele rare personalităţi cărora scriitorul declara că li s-a dezvăluit pe de-a-ntregul, „singurul care a binevestit în jurulscrisului şi fiinţei mele” şi care l-a preţuit şi sprijinit permanent, apreciind umanitatea adâncă din scrierile sale. Istoricul l-a susţinut atât în cariera literară, promovându-l inclusiv în străinătate, la Paris (Sorbona) şi Bruxelles unde în 1928 a ţinut o prelegere despre „Un chantre roumain des pauvres gens: Eugen Boureanul”, dar şi în viaţa personală, fiind cel care a insistat pe lângă Gheorghe Kirileanu, bibliotecarul M.S. Regele Ferdinand, să îi „găsească un rost”.
-Tecuciului pentru a se avânta în viaţa agitată a capitalei Moldovei.
+:De Eugen Boureanul s-au legat nume valoroase ale vieţii culturale a vremii, precum cel al dramaturgului Victor Ion Popa, care îi aprecia „sufletul moldovenesc”, „inima caldă şi prietenoasă” şi „lungile şi neuitatele ceasuri de taifas” sau al poetului Radu Gyr care l-a păstrat în inima sa, „pururi acoperit de jerbele recunoștinței și neveștejitei amintiri” ca pe un „prieten cald și reconfortant, mai ales în unele clipe de amărăciune descumpănitoare”.
-A început să scrie la 15 ani, ţelul său în literatură fiind acela de a
+:Eugen Boureanul a fost şi un adevărat pionier al domeniului biblioteconomic, oferind tiparului, în 1913, una dintre primele cărţi de biblioteconomie în limba română, cu titlul „Îndrumar în organizarea şi administrarea bibliotecilor”, lucrare cu tendinţe istorico-bibliografice, care demonstra cunoştinţe profunde în ceea ce priveşte activitatea de bibliotecă.
-„răsfrânge în afară sufletele semenilor”, având ca temă a scrierilor sale omul care,
+:Încadrându-se între povestitorii moldoveni care au împletit în opera lor visarea cu scrutarea atentă a realităţii, Eugen Boureanul a fost un scriitor discret al timpului său, care s-a aplecat cu minuţiozitate asupra psihologiei umane, asupra locurilor şi întâmplărilor vieţii, „respingând categoric reţetele pescuitorilor de reputaţie” şi lăsându-se ghidat doar de propria credinţă.
 „indiferent de pigmentaţia, de credinţa, de năzuinţele lui de orice fel, este unul şi
 == Biografie ==
 :'''Data şi locul naşterii:''' 18 februarie 1885, Tecuci, jud. Galați
@@ Line 48: / Line 18: @@
 :'''Studii:'''
 :*Liceul „D. A. Sturdza” din Tecuci (1895 - 1898);
- Facultatea de Litere şi Filosofie din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” din
+:*Facultatea de Litere şi Filosofie din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi (1903), studii continuate la Bologna (Italia), unde obţine şi licenţa;
-Iaşi (1903), studii continuate la Bologna (Italia), unde obţine şi licenţa;
+:*Facultatea de Drept din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi.
-:'''Titluri ştiinţifice:'''
+:'''Titluri ştiinţifice:''' doctor în filosofie la Universitatea din Bologna (Italia).
 :'''Activitate socio-profesională:'''
-:*în perioada studiilor la Bologna, a lucrat ca
+:*în perioada studiilor la Bologna, a lucrat ca pictor în cadrul unui atelier de confecţionat firme, pentru a se putea întreţine;
-pictor în cadrul unui atelier de confecţionat
+:*redactor la publicaţia ''Prezentul'' (1905);
  secretar de redacţie la revista Patriotul şi
-redactor la Sămănătorul, în Bucureşti (1906);
+redactor la ''Sămănătoru''l, în Bucureşti (1906);
- redactor la Evenimentul (Bucureşti, 1907-1916) şi
+ redactor la ''Evenimentul'' (Bucureşti, 1907-1916) şi
 Opinia (Iaşi, 1913-1914);
 profesor suplinitor la Liceul Naţional din Iaşi, unde a editat, împreună cu
@@ Line 69: / Line 35: @@
  din 1918 s-a stabilit în capitală, activând ca funcţionar la Societatea
 Română de Radiodifuziune între 1935 şi 1944, unde ajunge director;
- a editat revista Suflet moldovenesc, din care au apărut trei numere (1930-1931);
+ a editat revista ''Suflet moldovenesc'', din care au apărut trei numere (1930-1931);
  avocat la Iaşi (1931-1934);
 a fost redactorul colecţiei „Nuvela” editată de G. Filip, în care apăreau