Iordan Chimet - Revision history

Camelia at 12:13, 26 August 2024

2024-08-26T12:13:30Z

Tena at 13:55, 22 November 2022

2022-11-22T13:55:16Z

Tena at 12:29, 4 May 2022

2022-05-04T12:29:36Z

Tena at 12:27, 4 May 2022

2022-05-04T12:27:16Z

Camelia: /* Fişier de autoritate */

2022-04-17T07:58:19Z

‎Fişier de autoritate

Rocsana: /* Biografie */

2021-05-23T08:41:32Z

‎Biografie

Rocsana at 08:06, 23 May 2021

2021-05-23T08:06:51Z

Tena at 08:00, 21 May 2021

2021-05-21T08:00:19Z

Tena at 07:59, 21 May 2021

2021-05-21T07:59:22Z

Tena at 07:49, 21 May 2021

2021-05-21T07:49:06Z

@@ Line 6: / Line 6: @@
 == Prezentare ==
-:Veneam dintr-o lume modestă, la locul ei, cu simţul măsurii, dar fermecătoare, de o imensă bunătate, povestea Iordan Chimet<ref>Pseudonime: Galaţi, Iordan C.; Rossi, Giordano.</ref> despre oraşul în care s-a născut, Galaţiul în care copilărise alături de prietenii săi „muschetari”, „insolitul” scriitor Camil Baciu şi „inocentul sacrificat”, inginerul, scriitorul Gheorghe Ursu. O lume care i-a dat acea înţelegere simplă a vieţii şi a iubirii faţă de aproape care i-a definit existenţa şi creaţia.
+:Veneam dintr-o lume modestă, la locul ei, cu simţul măsurii, dar fermecătoare, de o imensă bunătate, povestea Iordan Chimet<ref>Pseudonime: Galaţi, Iordan C.; Rossi, Giordano.</ref> despre oraşul în care s-a născut, Galaţiul în care copilărise alături de prietenii săi „muschetari”, „insolitul” scriitor [[Camil Baciu|BACIU Camil]] şi „inocentul sacrificat”, inginerul, scriitorul Gheorghe Ursu. O lume care i-a dat acea înţelegere simplă a vieţii şi a iubirii faţă de aproape care i-a definit existenţa şi creaţia.
 :Această figură eterică, evadată dintr-un scenariu fantastic (cum îl percepea Mircea Horia Simionescu) a refuzat pe tot parcursul vieţii să se conformeze vârstei şi constrângerilor societăţii instaurate după 1944, găsind evadarea în scris, într-o literatură suprarealistă, în spaţiul inocenţei şi al libertăţii interioare. A plătit scump această optică, prin marginalizare, dar, în acelaşi timp menţinerea verticalităţii cu orice preţ i-a creat o aură recunoscută atât în ţară, dar mai ales peste hotare, unde a fost apreciat drept un „Don Quijote în lumea lui Chagall”, „un scriitor unic şi greu de găsit în Europa”. Astfel, publicarea în perioada destinderii comuniste a volumului ''Antologia inocenţei'' (1972), un adevărat manifest al „nevinovăţiei adulţilor”, a făcut valuri peste hotare, acesta'fiind distins cu Premiul Târgului de Carte de la Los Angeles şi propus de Emil Cioran spre traducere Editurii Gallimard.
 :Printre specialii săi prieteni s-au numărat „loialul în prietenie”, gălăţeanul [http://193.231.136.3/infoghid/index.php/Ovid_S._Crohm%C4%83lniceanu Ovid Crohmălniceanu] sau Nicolae Steinhardt, căruia i-a călăuzit paşii în anii de restrişte de după ieşirea din închisoare spre refugiul perfect al mănăstirii Rohia. Peste hotare şi l-a apropiat, prin intermediul „scrisorilor printre gratii”, pe scriitorul german Michael Ende, cucerindu-l cu volumul '''Închide ochii şi vei vedea Oraşul''' şi căruia i-a împrumutat „fiica din Imaginaria”, pe Elli pentru o altă aventură, în piesa de teatru '''Povestea Saltimbancilor'''.

@@ Line 3: / Line 3: @@
 [[File:Chimet.jpg |thumb| 200px|Autograf Iordan Chimet]]
-[[  File:Chimet iordan.jpg |thumb| 200px|'''Iordan Chimet''' - scriitor, scenarist, traducător]]
+[[  File:Chimet i.jpg  |thumb| 200px|'''Iordan Chimet''' - scriitor, scenarist, traducător]]
 == Prezentare ==
 :Veneam dintr-o lume modestă, la locul ei, cu simţul măsurii, dar fermecătoare, de o imensă bunătate, povestea Iordan Chimet<ref>Pseudonime: Galaţi, Iordan C.; Rossi, Giordano.</ref> despre oraşul în care s-a născut, Galaţiul în care copilărise alături de prietenii săi „muschetari”, „insolitul” scriitor Camil Baciu şi „inocentul sacrificat”, inginerul, scriitorul Gheorghe Ursu. O lume care i-a dat acea înţelegere simplă a vieţii şi a iubirii faţă de aproape care i-a definit existenţa şi creaţia.

@@ Line 22: / Line 22: @@
 :'''Activitate socio-profesională:'''
 :*a condus grupul antinazist al tinerilor contestatari (elevi de liceu) din Galaţi;
-:*după absolvirea facultăţii, în 1949, a făcut parte, pentru o scurtă perioadă de timp, din corpul profesoral al [[Liceului „Vasile Alecsandri” din Galaţi]] în calitate de profesor de limba română;
+:*după absolvirea facultăţii, în 1949, a făcut parte, pentru o scurtă perioadă de timp, din corpul profesoral al [http://193.231.136.3/infoghid/index.php/Colegiul_Na%C5%A3ional_%E2%80%9EVasile_Alecsandri%E2%80%9D Liceului „Vasile Alecsandri” din Galaţi] în calitate de profesor de limba română;
 :*în perioada destinderii comuniste a reuşit să publice din literatura de sertar;
 :*colaborarea la ''Dreptatea'' (1947), ziar al opoziţiei, i-a adus ulterior interdicţia de semnătură, până în 1964; în această perioadă, anulează realitatea din jur, plonjând în irealitate şi dând naştere în perioada 1947-1953 lumii fantastice din '''Închide ochii şi vei vedea Oraşul''';

@@ Line 7: / Line 7: @@
 :Veneam dintr-o lume modestă, la locul ei, cu simţul măsurii, dar fermecătoare, de o imensă bunătate, povestea Iordan Chimet<ref>Pseudonime: Galaţi, Iordan C.; Rossi, Giordano.</ref> despre oraşul în care s-a născut, Galaţiul în care copilărise alături de prietenii săi „muschetari”, „insolitul” scriitor Camil Baciu şi „inocentul sacrificat”, inginerul, scriitorul Gheorghe Ursu. O lume care i-a dat acea înţelegere simplă a vieţii şi a iubirii faţă de aproape care i-a definit existenţa şi creaţia.
 :Această figură eterică, evadată dintr-un scenariu fantastic (cum îl percepea Mircea Horia Simionescu) a refuzat pe tot parcursul vieţii să se conformeze vârstei şi constrângerilor societăţii instaurate după 1944, găsind evadarea în scris, într-o literatură suprarealistă, în spaţiul inocenţei şi al libertăţii interioare. A plătit scump această optică, prin marginalizare, dar, în acelaşi timp menţinerea verticalităţii cu orice preţ i-a creat o aură recunoscută atât în ţară, dar mai ales peste hotare, unde a fost apreciat drept un „Don Quijote în lumea lui Chagall”, „un scriitor unic şi greu de găsit în Europa”. Astfel, publicarea în perioada destinderii comuniste a volumului ''Antologia inocenţei'' (1972), un adevărat manifest al „nevinovăţiei adulţilor”, a făcut valuri peste hotare, acesta'fiind distins cu Premiul Târgului de Carte de la Los Angeles şi propus de Emil Cioran spre traducere Editurii Gallimard.
-:Printre specialii săi prieteni s-au numărat „loialul în prietenie”, gălăţeanul [[Ovid Crohmălniceanu]] sau Nicolae Steinhardt, căruia i-a călăuzit paşii în anii de restrişte de după ieşirea din închisoare spre refugiul perfect al mănăstirii Rohia. Peste hotare şi l-a apropiat, prin intermediul „scrisorilor printre gratii”, pe scriitorul german Michael Ende, cucerindu-l cu volumul '''Închide ochii şi vei vedea Oraşul''' şi căruia i-a împrumutat „fiica din Imaginaria”, pe Elli pentru o altă aventură, în piesa de teatru '''Povestea Saltimbancilor'''.
+:Printre specialii săi prieteni s-au numărat „loialul în prietenie”, gălăţeanul [http://193.231.136.3/infoghid/index.php/Ovid_S._Crohm%C4%83lniceanu Ovid Crohmălniceanu] sau Nicolae Steinhardt, căruia i-a călăuzit paşii în anii de restrişte de după ieşirea din închisoare spre refugiul perfect al mănăstirii Rohia. Peste hotare şi l-a apropiat, prin intermediul „scrisorilor printre gratii”, pe scriitorul german Michael Ende, cucerindu-l cu volumul '''Închide ochii şi vei vedea Oraşul''' şi căruia i-a împrumutat „fiica din Imaginaria”, pe Elli pentru o altă aventură, în piesa de teatru '''Povestea Saltimbancilor'''.
 :Întreaga sa operă confirmă imaginea pe care Iordan Chimet o avea despre poziţia şi rolul scriitorului, acela de a „privi cu ochii limpezi, puri, în jur, pentru a descoperi din nou adevărurile banale, ignorate, risipite şi pierdute mereu, pe care trebuie să le afle, mai devreme sau mai târziu, fiecare generaţie.” Cea mai relevantă descriere a experienţei de viaţă prin care a trecut Iordan Chimet o face el însuşi, într-un fragment de o sensibilitate impresionantă: '''„De câte ori mă gîndesc la viaţa mea mi-o imaginez ca pe un tot, ca pe o muzică, un râu care curge, un vis, care nu mai poate fi separat în părţi, în vârste, în capitole, ca un roman. Şi dacă ţie dinafară ţi s-ar părea că perioadele de imobilitate la care m-a obligat istoria sunt mai puţin semnificative decât celelalte, eu văd altfel lucrurile. În deceniile în care am trăit ca o plantă, lipsit deci de evenimentele exterioare, au fost prezente evenimentele interioare, revelaţiile, întrebările despre rostul vieţii, dacă merită să fie trăită, dacă nu merită, şi asta am trecut dintr-o vârstă în alta, cu tot bagajul vieţii anterioare. Mă tem deci că nu eu mi-aş putea tăia visul vieţii în felii ca pe un măr.”'''

@@ Line 63: / Line 63: @@
 == Fişier de autoritate ==
-:[http://10.1.1.4/opac/authority/28110 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
+:[http://tinread.bvau.ro/opac/authority/28110 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
 == Surse ==

@@ Line 38: / Line 38: @@
 :'''Afiliere:'''
-:*membru fondator al Asociaţiei „Mihai Eminescu” (don perioada studeției), organizaţie clandestină de apărare a culturii, reţea de salvare a elitelor intelectualităţii româneşti ce acorda ajutor moral şi material victimelor terorii comuniste (1945-1949);
+:*membru fondator al Asociaţiei „Mihai Eminescu” (din perioada studenției), organizaţie clandestină de apărare a culturii, reţea de salvare a elitelor intelectualităţii româneşti ce acorda ajutor moral şi material victimelor terorii comuniste (1945-1949);
 :*membru al Uniunii Scriitorilor din România (1970).

@@ Line 1: / Line 1: @@
 <div style="text-align: justify;">'''Scriitor, scenarist, traducător'''
-:::::::'''''„Cartea mea preferată e Viața. Nu există carte mai mare, mai importnată, pe care să-ți pui numele. Viața trăită ca om liber... Tot ce am putut face cu mijloacele mele... a fost să apăr... ideile de prietenie, loialitate și solidaritate umană pe care lumea copilăriei mele mi le-a înfățișat drept temeiul existenței."'''''
+:::::::'''''„Cartea mea preferată e Viața. Nu există carte mai mare, mai importantă, pe care să-ți pui numele. Viața trăită ca om liber... Tot ce am putut face cu mijloacele mele... a fost să apăr... ideile de prietenie, loialitate și solidaritate umană pe care lumea copilăriei mele mi le-a înfățișat drept temeiul existenței."'''''
 [[File:Chimet.jpg |thumb| 200px|Autograf Iordan Chimet]]

@@ Line 11: / Line 11: @@
 == Biografie ==
-:'''Data și locul naşterii: 18 noiembrie 1924, [[Galați]]
+:'''Data și locul naşterii:'''  18 noiembrie 1924, [[Galați]]
-:'''Data şi locul decesului: 23 mai 2006, Bucureşti
+:'''Data şi locul decesului:'''  23 mai 2006, Bucureşti
 :'''Studii:'''

@@ Line 30: / Line 30: @@
 :*după 1970 nu a mai fost angajat nicăieri;
 :*a realizat scenariul filmului '''Carnavalul''', după '''Fetiţa cu chibrituri''' a lui Andersen, desen animat realizat de Anima Film în 1972, în regia lui Ion Truică;
-:*din 1973 a boicotat publicaţiile literare, refuzând să participe la cultul personalităţii, publicând în perioada 1970-1990 doar trei volume de eseuri, percepute în occident drept „superbe acte de libertate”: volumul '''Eroi, fantome, şoricei'' (1970) – tradus în Cehoslovacia în 1984, albumul '''Grafica americană. Un autoportret al Americii'' (1976), ''America Latină. Sugestii pentru o galerie sentimentală''' (1984) – sinteză despre arta contemporană a Americii Latine, unele capitole beneficiind în afara ţării de traduceri în engleză, franceză, spaniolă şi portugheză;
+:*din 1973 a boicotat publicaţiile literare, refuzând să participe la cultul personalităţii, publicând în perioada 1970-1990 doar trei volume de eseuri, percepute în occident drept „superbe acte de libertate”: volumul '''Eroi, fantome, şoricei''' (1970) – tradus în Cehoslovacia în 1984, albumul '''Grafica americană. Un autoportret al Americii''' (1976), '''America Latină. Sugestii pentru o galerie sentimentală''' (1984) – sinteză despre arta contemporană a Americii Latine, unele capitole beneficiind în afara ţării de traduceri în engleză, franceză, spaniolă şi portugheză;
 :*a tradus în colaborare '''Poeme''' de O. Elytis (1980);
 :*a fost desemnat membru al Juriului Internaţional Neustadt, pentru decernarea premiului de literatură din S.U.A., supranumit „Nobelul american” (1986);
 :*după 1989 a iniţiat, împreună cu Editura Dacia, un proiect editorial sub titulatura Ieşirea din labirint, în cadrul căruia au apărut Dreptul la memorie în patru volume şi Momentul adevărului;
 :*în cele două volume apărute sub titulatura '''Cartea prietenilor mei''' (primul apărut în 2005 şi cel de-al doilea editat post-mortem) scriitorul a adunat corespondenţa cu prietenii săi de suflet;
-:*lucrările sale au apărut traduse în alte limbi: '''Închide ochii şi vei vedea Oraşul – Augen zu und träum mit mir''' (trad. de Lotte Roth, Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1974); '''Eroi, fantome, şoricei – Hrdinové & Fantomy''', '''Myši'' (trad. de Eva Strebingerova, Editura Visehrad, Praga, Cehoslovacia, 1984); '''Închide ochii şi vei vedea Oraşul – Hunyd be a szemed és meglátod a Várost''' (trad. de Kolozsvári Papp László, Editura Europa, Budapesta, Ungaria, 1990); '''Lamento pentru peştişorul Balthazar – Exil''' (trad. în limba germană de Dana Ranga, Editura Universal Dalsi, Bucureşti, 1999).
+:*lucrările sale au apărut traduse în alte limbi: '''Închide ochii şi vei vedea Oraşul – Augen zu und träum mit mir''' (trad. de Lotte Roth, Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1974); '''Eroi, fantome, şoricei – Hrdinové & Fantomy''', '''Myši''' (trad. de Eva Strebingerova, Editura Visehrad, Praga, Cehoslovacia, 1984); '''Închide ochii şi vei vedea Oraşul – Hunyd be a szemed és meglátod a Várost''' (trad. de Kolozsvári Papp László, Editura Europa, Budapesta, Ungaria, 1990); '''Lamento pentru peştişorul Balthazar – Exil''' (trad. în limba germană de Dana Ranga, Editura Universal Dalsi, Bucureşti, 1999).
 :'''Afiliere:'''

@@ Line 35: / Line 35: @@
 :*după 1989 a iniţiat, împreună cu Editura Dacia, un proiect editorial sub titulatura Ieşirea din labirint, în cadrul căruia au apărut Dreptul la memorie în patru volume şi Momentul adevărului;
 :*în cele două volume apărute sub titulatura '''Cartea prietenilor mei''' (primul apărut în 2005 şi cel de-al doilea editat post-mortem) scriitorul a adunat corespondenţa cu prietenii săi de suflet;
-:*lucrările sale au apărut traduse în alte limbi: '''Închide ochii şi vei vedea Oraşul – Augen zu und träum mit mir''' (trad. de Lotte Roth, Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1974); '''Eroi, fantome, şoricei – Hrdinové & Fantomy''', '''Myši'' (trad. de Eva trebingerova, Editura Visehrad, Praga, Cehoslovacia, 1984); '''Închide ochii şi vei vedea Oraşul – Hunyd be a szemed és meglátod a Várost''' (trad. de Kolozsvári Papp László, Editura Europa, Budapesta, Ungaria, 1990); '''Lamento pentru peştişorul Balthazar – Exil''' (trad. în limba germană de Dana Ranga, Editura Universal Dalsi, Bucureşti, 1999).
+:*lucrările sale au apărut traduse în alte limbi: '''Închide ochii şi vei vedea Oraşul – Augen zu und träum mit mir''' (trad. de Lotte Roth, Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1974); '''Eroi, fantome, şoricei – Hrdinové & Fantomy''', '''Myši'' (trad. de Eva Strebingerova, Editura Visehrad, Praga, Cehoslovacia, 1984); '''Închide ochii şi vei vedea Oraşul – Hunyd be a szemed és meglátod a Várost''' (trad. de Kolozsvári Papp László, Editura Europa, Budapesta, Ungaria, 1990); '''Lamento pentru peştişorul Balthazar – Exil''' (trad. în limba germană de Dana Ranga, Editura Universal Dalsi, Bucureşti, 1999).
 :'''Afiliere:'''
@@ Line 44: / Line 44: @@
 :'''Distincţii – Decoraţii:'''
-:*pentru scenariul la filmul de animaţie '''Carnavalul''', după '''Fetiţa cu chibrituri''' a lui Hans Christian Andersen a fost răsplătit cu: Medalia de Bronz la Festivalul Internaţional de la Barcelona (1972); Menţiunea specială a juriului la Festivalul Internaţional de la Teheran (1972);Medalia de Argint la Bienala de la Veneţia (1973).
+:*pentru scenariul la filmul de animaţie '''Carnavalul''', după '''Fetiţa cu chibrituri''' a lui Hans Christian Andersen a fost răsplătit cu: Medalia de Bronz la Festivalul Internaţional de la Barcelona (1972); Menţiunea specială a juriului la Festivalul Internaţional de la Teheran (1972); Medalia de Argint la Bienala de la Veneţia (1973).
 :'''Premii:'''