Paul Păltănea - Revision history

Tena at 07:38, 4 May 2022

2022-05-04T07:38:23Z

Tena at 07:36, 4 May 2022

2022-05-04T07:36:27Z

Tena at 07:33, 4 May 2022

2022-05-04T07:33:15Z

Tena at 07:28, 4 May 2022

2022-05-04T07:28:31Z

Tena at 16:51, 25 January 2021

2021-01-25T16:51:00Z

Tena at 16:47, 25 January 2021

2021-01-25T16:47:02Z

Tena at 14:27, 18 October 2020

2020-10-18T14:27:06Z

Tena at 14:23, 18 October 2020

2020-10-18T14:23:56Z

Tena at 14:18, 18 October 2020

2020-10-18T14:18:58Z

Tena at 14:16, 18 October 2020

2020-10-18T14:16:35Z

@@ Line 59: / Line 59: @@
 :*membru al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România;
 :*membru al Academiei Internaţionale de Genealogie de la Paris (2007);
-:*membru şi președinte (2003-2005) al filialei din Galați a Asociației Foștilor Deținuți Politici;
+:*membru şi președinte (2003-2005) al filialei din Galați a Asociației Foștilor Deținuți Politici.
 :'''Premii:'''

@@ Line 36: / Line 36: @@
 :'''Activitate socio-profesională:'''
 :*în perioada studenţiei a colaborat la pregătirea unor memorii de protest adresate Ministerului Educaţiei Naţionale şi s-a ocupat (împreună cu Vladimir Diculescu) de organizarea şi activitatea Societăţii Studenţilor pentru Studii Istorice de la Facultatea de Istorie din Bucureşti (1945);
-:*a fost unul dintre studenţii care l-au ajutat pe istoricul şi arheologul Grigore Florescu, profesor la Universitatea din Bucureşti, să continue munca lui Vasile Pârvan de cercetare arheologică a ruinelor de la Capidava (1945)42;
+:*a fost unul dintre studenţii care l-au ajutat pe istoricul şi arheologul Grigore Florescu, profesor la Universitatea din Bucureşti, să continue munca lui Vasile Pârvan de cercetare arheologică a ruinelor de la Capidava (1945);
 :*profesor suplinitor de istorie la Gimnaziul Unic din comuna Barcea, jud. Galați (dec. 1947 - mai 1948);
 :*a fost arestat de Securitatea Galaţi şi încarcerat, fără a primi o condamnare juridică (17 mai - 13 sept. 1948);
@@ Line 44: / Line 44: @@
 :*profesor la Școala Generală din comuna Văcăreni, jud. Tulcea (1957- apr. 1959);
 :*arestat din nou, în aprilie 1959, sub acuzaţia de „subminare a regimului democratic”, a fost deţinut la Penitenciarul din Galaţi şi condamnat pe 29 august la 18 ani de muncă silnică şi 8 ani de degradare civică (17 apr. - 25 sept. 1959);
-:*încarcerat de autorităţile comuniste la Închisoarea din Aiud, a fost eliberat după 5 ani de temniţă43 (sept. 1959 - 29 iul. 1964);
+:*încarcerat de autorităţile comuniste la Închisoarea din Aiud, a fost eliberat după 5 ani de temniţă (sept. 1959 - 29 iul. 1964);
 :*încadrat ca restaurator (din apr. 1965), apoi ca muzeograf (din ian. 1966) la Muzeul Judeţean de Istorie din Galaţi (1965-1974);
 :*încadrat ca bibliotecar principal la Biblioteca „V.A. Urechia” din Galaţi (mart. 1974 - 1 apr. 1990);
-:*a participat cu lucrări ştiinţifice la simpozioane şi conferinţe naţionale.;
+:*a participat cu lucrări ştiinţifice la simpozioane şi conferinţe naţionale;
 :*a organizat expoziţii de carte, printre care: „Galaţiul în cartea străină” (încolab. cu Sorina Codreanu, 1972); „Oraşe europene în gravura secolelor XVI-XIX” (în colab. cu Veluţa Făgurel, 1983); „Unirea tuturor românilor” (în colab. cu Nedelcu Oprea, 1983);
 :*membru în colegiul de redacţie al revistei ''Porto-Franco'';

@@ Line 5: / Line 5: @@
 [[File:Paltanea paul 3.jpg |thumb|200px|'''Paul Păltănea''' - istoric, bibliotecar]]
 == Prezentare ==
-:Bucureştean prin naştere, Paul Păltănea a ajuns la Galaţi prin stăruinţa profesorului [[Ion Tohăneanu[[, văr primar cu mama sa, care a ţinut să îşi aducă aproape familia împrăştiată prin ţară şi tot de la acesta a prins drag de învăţătură, dorindu-şi chiar, la un moment, sub puterea exemplului pe care l-a avut în profesorul Tohăneanu, de la care mărturisea că a „perceput valenţele morale şi naţionale ale Catedrei, să se dedice carierei didactice. Primii ani ai copilăriei i-a petrecut pe strada Cazărmii şi apoi în centru, pe strada Egalităţii, acolo unde dragostea mamei sale, Valeria Păltănea, a compensat orice lipsuri, astfel încât mărturisea: „La liceu, în ultimele clase, când m-am întâlnit cu colegi mai înstăriţi, nu am simţit nici un moment vreun sentiment de inferioritate”.
+:Bucureştean prin naştere, Paul Păltănea a ajuns la Galaţi prin stăruinţa profesorului [[Ion Tohăneanu]], văr primar cu mama sa, care a ţinut să îşi aducă aproape familia împrăştiată prin ţară şi tot de la acesta a prins drag de învăţătură, dorindu-şi chiar, la un moment, sub puterea exemplului pe care l-a avut în profesorul [[Ion Tohăneanu]], de la care mărturisea că a „perceput valenţele morale şi naţionale ale Catedrei, să se dedice carierei didactice. Primii ani ai copilăriei i-a petrecut pe strada Cazărmii şi apoi în centru, pe strada Egalităţii, acolo unde dragostea mamei sale, Valeria Păltănea, a compensat orice lipsuri, astfel încât mărturisea: „La liceu, în ultimele clase, când m-am întâlnit cu colegi mai înstăriţi, nu am simţit nici un moment vreun sentiment de inferioritate”.
-:A urmat cursurile primei şcoli publice din Galaţi, pentru ca apoi să primească „binecuvântata educaţie” pe care o oferea Liceul „Vasile Alecsandri”, cu profesori dăruiţi cu har, pe care îi amintea adesea în povestirile sale: Dumitru L. Stăhiescu, Gheorghe Dinu, Ghiţă Hagiu. Alături de aceştia, acelaşi menţionat Ion Tohăneanu, pentru mulţi ani director al renumitului liceu, a avut un rol extrem de important în consolidarea unuia dintre pilonii personalităţii sale, bărbăţia morală, şi în alegerea drumului pe care îl avea de urmat în viaţă: Istoria. Despre orientarea spre această specialitate a Facultăţii de Litere şi Filozofie dincadrul Universităţii din Bucureşti, Paul Păltănea mărturisea că a fost, printre altele, rezultatul lecturii unor cărţi pe care Ion Tohăneanu i le-a oferit. Printre acestea se numărau „La Moldavia e le sue frontiere storiche” de Gheorghe I. Brătianu şi „Istoria românilor” de Constantin C. Giurescu, pe ambii având privilegiul să îi aibă apoi profesori la facultate. Profesorul Constantin C. Giurescu a devenit unul dintre modelele profesionale şi umane pe care şi-a propus să le urmeze în viaţă şi care, alături de Gheorghe I. Brătianu, i-au influenţat preocupările pentru cercetare.
+:A urmat cursurile primei şcoli publice din Galaţi, pentru ca apoi să primească „binecuvântata educaţie” pe care o oferea [[Liceul „Vasile Alecsandri”]], cu profesori dăruiţi cu har, pe care îi amintea adesea în povestirile sale: [[Dumitru L. Stăhiescu]], [[Gheorghe Dinu]], [[Ghiţă Hagiu]]. Alături de aceştia, acelaşi menţionat [[Ion Tohăneanu]], pentru mulţi ani director al renumitului liceu, a avut un rol extrem de important în consolidarea unuia dintre pilonii personalităţii sale, bărbăţia morală, şi în alegerea drumului pe care îl avea de urmat în viaţă: Istoria. Despre orientarea spre această specialitate a Facultăţii de Litere şi Filozofie dincadrul Universităţii din Bucureşti, Paul Păltănea mărturisea că a fost, printre altele, rezultatul lecturii unor cărţi pe care [[Ion Tohăneanu]] i le-a oferit. Printre acestea se numărau „La Moldavia e le sue frontiere storiche” de Gheorghe I. Brătianu şi „Istoria românilor” de Constantin C. Giurescu, pe ambii având privilegiul să îi aibă apoi profesori la facultate. Profesorul Constantin C. Giurescu a devenit unul dintre modelele profesionale şi umane pe care şi-a propus să le urmeze în viaţă şi care, alături de Gheorghe I. Brătianu, i-au influenţat preocupările pentru cercetare.
 :Perioada fierbinte, premergătoare celui de-al Doilea Război Mondial, în care a urmat studiile universitare, l-a influenţat pe cel a cărui educaţie primită a fost în spiritul „încrederii în neamul românesc, în valenţele lui”, determinându-l să ia o atitudine activă, prin participarea la manifestaţiile studenţeşti de amploare, aşa cum a fost cea din martie 1944, de susţinere a demersurilor de recâştigare a Ardealului, la acţiunile anticomuniste organizate în Facultatea de Istorie de Naţional Țărănist, sau la manifestaţiile de omagiere a M.S. Regelui Mihai din Piaţa Palatului, la 8 noiembrie 1945 şi 10 mai 1946.
 :Aceste activităţi din perioada studenţiei, alături de colaborarea la elaborarea unor memorii de protest adresate Ministerului Educaţiei Naţionale, precum şi o delaţiune, în care era catalogat legionar şi membru al Partidului Naţional Ţărănesc-Maniu, au dus la încadrarea sa la falsa apartenență politică de legionar şi în consecinţă, la prima sa arestare, din 17 mai 1948, fiind încarcerat în Penitenciarul din Galați.
 :Supus regimului de „reeducare” din închisorile comuniste, a suportat cu stoicism toată suma de presiuni fizice și psihice destinate înfrângerii morale a deţinuţilor. Din acest iad de la Canal, unde zi de zi se adunau tot mai multe suplicii, agravate de chinurile foamei şi de cazna muncii la roabă, a fost eliberat, după o prelungire cu 12 luni a „pedepsei administrative”, în ajunul noului an 1953, după patru ani de calvar, în care doar o „atmosferă de comuniune sufletească, plină de trăiri creștine și de întrajutorare” a reuşit să pună bazele rezistenţei care l-au ajutat să răzbească la lumină.
-:Prieteniile cultivate în prima perioadă de detenţie au devenit motivul celei de a doua arestări, din 17 aprilie 1959, urmate la 27 august 1959 de condamnarea la 18 ani de muncă silnică şi încarcerarea în Penitenciarul din Galați. În luna septembrie a aceluiaşi an, ajungea la închisoarea din Aiud, unde a rămas timp de aproape cinci ani, până la graţierea din 27 iulie 1964.
+:Prieteniile cultivate în prima perioadă de detenţie au devenit motivul celei de a doua arestări, din 17 aprilie 1959, urmate la 27 august 1959 de condamnarea la 18 ani de muncă silnică şi încarcerarea în [[Penitenciarul din Galați]]. În luna septembrie a aceluiaşi an, ajungea la închisoarea din Aiud, unde a rămas timp de aproape cinci ani, până la graţierea din 27 iulie 1964.
 :De la Aiud, de la confraţii de celulă, a învăţat „bucuria smereniei creştine şi să nu închid ochii minţii şi ai sufletului când orgoliul cată să mă covârşească. Însuşiri câştigate nu din docte prelegeri, ci din exemplul traiului zilnic, prelungit în dulceaţa nădejdii albastre ce stingea aerul îmbâcsit cu care celula ne învenina plămânii”. Aceste învăţături le-a aplicat în viaţa de după eliberare, când a ajutat cu generozitate şi fără urmă de orgoliu pe oricine îi solicita ajutorul: „Am avut, în viaţa mea, frânturi de mulţumire că mi-a fost cu putinţă să dăruiesc din ceea ce am putut aduna, să-i ajut pe cei ce aveau nevoie în munca de cercetare, în spiritul a ceea ce eu învăţasem la Aiud”.
-:La eliberarea din Aiud, în 1964, încadrat la Muzeul de Istorie din Galaţi, a continuat, prin bunăvoinţa directorului filialei gălăţene a Arhivelor Statului de atunci, Gheorghe M. Dăscălescu, căruia îi mărturisea deplina sa recunoştinţă, să cerceteze arhivele Primăriei Galaţi. Scopul era acela de a obţine titlul de doctor, cu o lucrare despre istoria Galaţiului, „nu din orgoliu, nu din ambiţia de a sări peste treptele sociale [...] Un doctorat însă, îmi putea întări modesta poziţie de muzeograf de provincie”.
+:La eliberarea din Aiud, în 1964, încadrat la [[Muzeul de Istorie din Galaţi]], a continuat, prin bunăvoinţa directorului filialei gălăţene a Arhivelor Statului de atunci, Gheorghe M. Dăscălescu, căruia îi mărturisea deplina sa recunoştinţă, să cerceteze arhivele Primăriei Galaţi. Scopul era acela de a obţine titlul de doctor, cu o lucrare despre istoria Galaţiului, „nu din orgoliu, nu din ambiţia de a sări peste treptele sociale [...] Un doctorat însă, îmi putea întări modesta poziţie de muzeograf de provincie”.
 :Aflat cu tot sufletul în slujba istoriei naţionale, cu preponderenţă a Galaţiului, şi-a făcut din cercetare o religie, pe care o slujea cu pasiune, adunând urice şi hrisoave, însemnări şi referinţe, dezvăluind cu generozitate informaţii preţioase despre istoria judeţului, ştiri şi mărturii despre oraşul Galaţi, pe care le restituia gălăţenilor, în frânturi, în paginile revistelor de specialitate sau risipite în presa locală şi care aşteaptă, cuminţi, să fie adunate în binemeritate pagini de carte.
 :Paradoxal, opera sa poate fi considerată uriaşă, cu informaţii adnotate cu rigurozitate prin trimiteri la surse, donate adesea de autor, sub formă de extrase, bibliotecii gălăţene, pentru a le face şi mai accesibile documentării, în timp ce partea care a căpătat formă de volum s-a rezumat doar la câteva monografii, fiecare dintre ele constituind opera a zeci de ani de investigaţii minuţioase, care acopereau până la exhaustivitate tematica subiectului. Dintre acestea, cea mai importantă, la care a lucrat peste treizeci de ani, este „Istoria oraşului Galaţi : De la origini până la 1918”, prin care dorea să răsplătească bunăvoinţa comunităţii care îl adoptase, stăruinţa profesorilor care contribuiseră la educaţia sa şi, nu în ultimul rând, să îşi plătească datoria de suflet „faţă de fie iertată Maica mea care, crescându-mă singură, mi-a dăruit mie viaţa ei, eu neputându-i oferi decât începutul unei îndelungi osteneli”.
@@ Line 25: / Line 25: @@
 :'''Studii:'''
-:*Şcoala de Băieţi nr. 1, actuala Şcoală Gimnazială nr. 24 „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Galaţi (1931-1935);
+:*[[Şcoala de Băieţi nr. 1]], actuala [[Şcoală Gimnazială nr. 24 „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Galaţi]] (1931-1935);
-:*Liceul „Vasile Alecsandri” din Galaţi (1935-1943);
+:*[[Liceul „Vasile Alecsandri” din Galaţi]] (1935-1943);
 :*Facultatea de Litere şi Filosofie din cadrul Universităţii din Bucureşti, secţia Istorie, unde i-a avut ca profesori pe: Nicolae Bănescu (Bizantinologie), Gheorghe I. Brătianu (Istoria Universală), Constantin C. Giurescu (Istoria Românilor), Ion Hudiță (Istoria Diplomației), Ion Nestor (Arheologie Preistorică), Victor Papacostea (Istoria Popoarelor balcanice cu privire specială la Românii din Sudul Dunării), Theofil SauciucSăveanu (Istoria Antică), I. D. Ștefănescu (Istoria Artelor) (1943-1947);
 :*a susţinut Examenul de Stat în sesiunea din 1957.

@@ Line 73: / Line 73: @@
 == Fişier de autoritate ==
-:[http://193.231.136.4/opac/authority/110572 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
+:[https://tinread.bvau.ro/opac/authority/110572 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
 == Surse ==

← Older revision		Revision as of 16:51, 25 January 2021
Line 100:		Line 100:
	:''Muzeograful medievist şi modernist a înţeles să îndeplinească nu o funcţie culturală în „sistem”, ci o profesie de om de cultură, cu certă vocaţie ştiinţifică, care l-a pasionat şi l-a solicitat, răsplătindu-l doar cu satisfacţii intelectuale, fiind un apreciat documentarist benedictin şi un cercetător ştiinţific riguros.		:''Muzeograful medievist şi modernist a înţeles să îndeplinească nu o funcţie culturală în „sistem”, ci o profesie de om de cultură, cu certă vocaţie ştiinţifică, care l-a pasionat şi l-a solicitat, răsplătindu-l doar cu satisfacţii intelectuale, fiind un apreciat documentarist benedictin şi un cercetător ştiinţific riguros.
	:''A combătut cu armele istoricului, verbal şi în scris, contra imposturii şi superficialităţii profesionale, neadmiţând compromisul, obedienţa şi, eludând voit limitele statului social-politic.''		:''A combătut cu armele istoricului, verbal şi în scris, contra imposturii şi superficialităţii profesionale, neadmiţând compromisul, obedienţa şi, eludând voit limitele statului social-politic.''
		+
		+	:[[A]] [[B]] [[C]] [[D]] [[E]] [[F]] [[G]] [[H]] [[I]] [[J]] [[K]] [[L]] [[M]] [[N]] [[O]] [[P]] [[R]] [[S]] [[Ş]] [[T]] [[Ţ]] [[U]] [[V]] [[Z]]

@@ Line 3: / Line 3: @@
 [[File:Paltanea paul autograf.jpg |thumb|Autograf Paul Păltănea]]
-[[File:Paltanea paul 3.jpg |thumb|'''Paul Păltănea''' - istoric, bibliotecar]]
+[[File:Paltanea paul 3.jpg |thumb|200px|'''Paul Păltănea''' - istoric, bibliotecar]]
 == Prezentare ==
 :Bucureştean prin naştere, Paul Păltănea a ajuns la Galaţi prin stăruinţa profesorului [[Ion Tohăneanu[[, văr primar cu mama sa, care a ţinut să îşi aducă aproape familia împrăştiată prin ţară şi tot de la acesta a prins drag de învăţătură, dorindu-şi chiar, la un moment, sub puterea exemplului pe care l-a avut în profesorul Tohăneanu, de la care mărturisea că a „perceput valenţele morale şi naţionale ale Catedrei, să se dedice carierei didactice. Primii ani ai copilăriei i-a petrecut pe strada Cazărmii şi apoi în centru, pe strada Egalităţii, acolo unde dragostea mamei sale, Valeria Păltănea, a compensat orice lipsuri, astfel încât mărturisea: „La liceu, în ultimele clase, când m-am întâlnit cu colegi mai înstăriţi, nu am simţit nici un moment vreun sentiment de inferioritate”.
@@ Line 29: / Line 29: @@
 :*Facultatea de Litere şi Filosofie din cadrul Universităţii din Bucureşti, secţia Istorie, unde i-a avut ca profesori pe: Nicolae Bănescu (Bizantinologie), Gheorghe I. Brătianu (Istoria Universală), Constantin C. Giurescu (Istoria Românilor), Ion Hudiță (Istoria Diplomației), Ion Nestor (Arheologie Preistorică), Victor Papacostea (Istoria Popoarelor balcanice cu privire specială la Românii din Sudul Dunării), Theofil SauciucSăveanu (Istoria Antică), I. D. Ștefănescu (Istoria Artelor) (1943-1947);
 :*a susţinut Examenul de Stat în sesiunea din 1957.
-[[File:Paltanea paul 2.jpg |thumb|]]
+[[File:Paltanea paul 2.jpg |thumb|200px|]]
 :'''Titluri științifice:'''
@@ Line 68: / Line 68: @@
 :*Ordinul „Sf. Apostol Andrei”, acordat de P.S. Casian Crăciun al Dunării de Jos (2006);
 :*Premiul de Excelenţă pentru activitatea desfăşurată în anul 2006 de „explorator al Tunelului Timpului în căutarea satelor pierdute”, din partea revistei ''Dunărea de Jos'' (2007).
-[[File:Paltanea paul 1.jpg |thumb|]]
+[[File:Paltanea paul 1.jpg |thumb|200px|]]
 :'''Colaborări la publicaţii:''' ''Acţiunea, Acta Musei Napocensis, Actualitatea pe Dunăre, Almanahul revistei „Dunărea de Jos”, Antares, Anuar : [Episcopia Dunării de Jos], Anuar de lingvistică şi istorie literară. Seria A, Anuarul Institutului deIstorie şi Arheologie „A.D. Xenopol” Iaşi; Anuarul Institutului de Istorie Naţională Cluj, Arheologia Moldovei, Ateneu, Biblioteca, Biserică, misiune, slujire, Buletin cultural, Buletinul Camerei de Comerţ şi Industrie Galaţi, Buletinul Fundației Urechia, Buletinul monumentelor istorice, Caietele Bălcescu, Carpica, Călăuză ortodoxă, Cercetări istorice, Cronica, Dacia literară, Danubius, Dominus, Dunărea, Dunărea de Jos, Evenimentul gălățean, Foi pentru minte și suflet, Galaţi Post, Îndrumătorul cultural, Limba română, Literatură și artă, Magazin istoric, Manuscriptum, Moldova suverană, Opinia, Pagini dunărene, Partener, PortoFranco, Revista bibliotecilor, Revista de istorie, Revista de istorie şi teorie literară, Revista istorică, Revista muzeelor, România literară, Studia et acta Musei Nicolae Bălcescu, Studii şi articole de istorie, Studii şi cercetări de istoria artei. Seria Teatru, muzică, cinematografie, 7 Zile, Școala gălăţeană, Viaţa liberă, Viaţa nouă.''

@@ Line 1: / Line 1: @@
 <div style="text-align: justify;"> '''''Istoric, bibliotecar'''''
 :::::'''''„Eu nu am scris nici pentru glorie, nici pentru funcţii şi nici pentru bani. Am scris şi scriu pentru a-mi face o datorie morală faţă de acest oraş.”'''''
-[[File:Autograf ressu ctin.png |thumb|Autograf Constantin Ressu]]
+[[File:Paltanea paul autograf.jpg |thumb|Autograf Paul Păltănea]]