Piscu - Revision history

Bianca at 07:45, 26 August 2024

2024-08-26T07:45:08Z

Bianca at 07:44, 26 August 2024

2024-08-26T07:44:50Z

Bianca at 07:44, 26 August 2024

2024-08-26T07:44:11Z

Bianca at 07:42, 26 August 2024

2024-08-26T07:42:13Z

Bianca at 07:41, 26 August 2024

2024-08-26T07:41:27Z

Ioana: /* Obiceiuri și tradiții populare */

2021-06-18T08:28:27Z

‎Obiceiuri și tradiții populare

Camelia: /* Obiceiuri și tradiții populare */

2021-06-18T08:22:38Z

‎Obiceiuri și tradiții populare

Camelia: /* Obiceiuri și tradiții populare */

2021-06-18T08:20:55Z

‎Obiceiuri și tradiții populare

Camelia: /* Obiceiuri și tradiții populare */

2021-06-18T08:20:23Z

‎Obiceiuri și tradiții populare

Camelia: /* Obiceiuri și tradiții populare */

2021-06-18T08:17:53Z

‎Obiceiuri și tradiții populare

← Older revision		Revision as of 07:45, 26 August 2024
Line 12:		Line 12:


−	~~'''Folclor autentic.'''~~
	='''Primăria PISCU'''=		='''Primăria PISCU'''=
	[[Image:primaria piscu.jpg\|thumb\|alt=piscu.\|Primăria Piscu]]		[[Image:primaria piscu.jpg\|thumb\|alt=piscu.\|Primăria Piscu]]

@@ Line 6: / Line 6: @@
 :Satul Piscu este atestat documentar din anul 1495 când marele voievod Ştefan cel Mare a dat în danie satul Piscu cu moşia sa dregătorilor. Satele Piscu şi Vameş sunt un adevărat labirint de uliţe, printre puţinele comune din sudul Moldovei cu asemenea configuraţie. În ceea ce priveşte etimologia cuvântului „Piscu” sunt mai multe variante. O primă variantă ar fi că denumirea comunei ar veni tocmai de la aşezarea geografica a acestei localităţi. „La intrarea în sat se află o ridicătură de teren, ca un pisc." O variantă populară susţine  ideea că oamenii nu sunt „piscani” ci din „chisc, de aşi”. Ei păstrează, în continuare, în vocabularul lor, un grai pur moldovenesc.
 :În localitatea Piscu sunt plasate principalele obiective economice şi social administrative: sediul Primăriei, poliţiei, oficiul poştal, 2 şcoli generale  şi 2 grădiniţe, dispensarul uman şi veterinar.
 :'''Ansamblul Folcloric „Colindiţa”''', condus de Bălaşa Frumuşanu, fiinţează din 1991. Membrii ansamblului, elevi cu vârste cuprinse între 8 şi 15 ani, au câştigat un număr impresionant de premii la festivalurile folclorice din ţară şi din Republica Moldova, ultimul fiind Marele Premiu şi Trofeul Festivalului „Satule, mândră grădină”, de la Botoşani. Din 1993, ansamblul este clasă externă de iniţiere în folclor pe lângă Centrul Cultural „Dunărea de Jos” din Galaţi. „În 1991, când am înfiinţat grupul, primele colinde le-am primit de la preotul din sat, părintele Viorel Manea, care acum are parohie în Galaţi. De aceea am ales acest nume, «Colindiţa», pentru că ni s-a părut sugestiv”, povesteşte învăţătoarea din Piscu. Ansamblul are în repertoriu peste 30 de cântece populare, doine, balade, cântece haiduceşti, cântece de dor, toate culese din Piscu sau din judeţ.
 [[File:colindita1.jpg|frameless]] [[File:colindita2.jpg|frameless]] [[File:colindita3.jpg|frameless]] [[File:colindita4.jpg|frameless]] [[File:colindita5.jpg|frameless]]
 :Sursa: '''Biblioteca comunală Piscu''' (Nicoleta Stăvărache, bibliotecar); '''Cultura si traditii.''' În: ''Comuna Piscu'' [online]. [citat 28 decembrie 2009]. Disponibil în internet: http://www.primaria-piscu.ro/comunitate.html
 '''Folclor autentic.'''

@@ Line 8: / Line 8: @@
 :'''Ansamblul Folcloric „Colindiţa”''', condus de Bălaşa Frumuşanu, fiinţează din 1991. Membrii ansamblului, elevi cu vârste cuprinse între 8 şi 15 ani, au câştigat un număr impresionant de premii la festivalurile folclorice din ţară şi din Republica Moldova, ultimul fiind Marele Premiu şi Trofeul Festivalului „Satule, mândră grădină”, de la Botoşani. Din 1993, ansamblul este clasă externă de iniţiere în folclor pe lângă Centrul Cultural „Dunărea de Jos” din Galaţi. „În 1991, când am înfiinţat grupul, primele colinde le-am primit de la preotul din sat, părintele Viorel Manea, care acum are parohie în Galaţi. De aceea am ales acest nume, «Colindiţa», pentru că ni s-a părut sugestiv”, povesteşte învăţătoarea din Piscu. Ansamblul are în repertoriu peste 30 de cântece populare, doine, balade, cântece haiduceşti, cântece de dor, toate culese din Piscu sau din judeţ.
 [[File:colindita1.jpg|frameless]] [[File:colindita2.jpg|frameless]] [[File:colindita3.jpg|frameless]] [[File:colindita4.jpg|frameless]] [[File:colindita5.jpg|frameless]]
-:Sursa: '''Biblioteca comunală Piscu''' (Nicoleta Stăvărache, bibliotecar); '''Cultura si traditii.''' În: ''Comuna Piscu'' [online]. [citat 28 decembrie 2009]. Disponibil în internet: http://www.primaria-piscu.ro/comunitate.html; '''Folclor autentic.''' În: ''Galati.Ziare.com'' [online]. [citat 28 decembrie 2009]. Disponibil în internet: http://www.ziare.com/galati/folclor/folclor-autentic-536368;
+:Sursa: '''Biblioteca comunală Piscu''' (Nicoleta Stăvărache, bibliotecar); '''Cultura si traditii.''' În: ''Comuna Piscu'' [online]. [citat 28 decembrie 2009]. Disponibil în internet: http://www.primaria-piscu.ro/comunitate.html
 ='''Primăria PISCU'''=
 [[Image:primaria piscu.jpg|thumb|alt=piscu.|Primăria Piscu]]
@@ Line 67: / Line 68: @@
 ='''Note/Referinţe'''=
 <references />
-:*'''Piscu, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Județene "V.A. Urechia"]'''. Disponibil în Internet:
+:*'''Piscu, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Județene "V.A. Urechia"]'''. Disponibil în Internet: https://tinread.bvau.ro/opac/authority/218139
 [[Barcea]] • [[Băleni]] • [[Bălăbăneşti]] • [[Bălăşeşti]] • [[Băneasa]] • [[Bereşti-Meria]] • [[Braniştea]] • [[Brăhăşeşti]] • [[Buciumeni]] • [[Cavadineşti]] • [[Cerţeşti]] • [[Corni]] • [[Corod]] • [[Cosmeşti]] • [[Costache Negri]] • [[Cuca]] • [[Cudalbi]] • [[Cuza Vodă]] • [[Drăguşeni]] • [[Drăgăneşti]] • [[Folteşti]] • [[Frumuşiţa]] • [[Fundeni]] • [[Fârţăneşti]] • [[Ghidigeni]] • [[Gohor]] • [[Griviţa]] • [[Independenţa]] • [[Iveşti]] • [[Jorăşti]] • [[Lieşti]] • [[Matca]] • [[Măstăcani]] • [[Movileni]] • [[Munteni]] • [[Nămoloasa]] • [[Negrileşti]] • [[Nicoreşti]] • [[Oancea]] • [[Pechea]] • [[Poiana]] • [[Priponeşti]] • [[Rădeşti]] • [[Rediu]] • [[Scânteieşti]] • [[Schela]] • [[Slobozia Conachi]] • [[Smârdan]] • [[Smulţi]] • [[Suceveni]] • [[Suhurlui]] • [[Şendreni]] • [[Tudor Vladimirescu]] • [[Tuluceşti]] • [[Ţepu]] • [[Umbrăreşti]] • [[Valea Mărului]] • [[Vârlezi]] • [[Vînători]] • [[Vlădeşti]]

@@ Line 68: / Line 68: @@
 <references />
 :*'''Piscu, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Județene "V.A. Urechia"]'''. Disponibil în Internet:
 [[Barcea]] • [[Băleni]] • [[Bălăbăneşti]] • [[Bălăşeşti]] • [[Băneasa]] • [[Bereşti-Meria]] • [[Braniştea]] • [[Brăhăşeşti]] • [[Buciumeni]] • [[Cavadineşti]] • [[Cerţeşti]] • [[Corni]] • [[Corod]] • [[Cosmeşti]] • [[Costache Negri]] • [[Cuca]] • [[Cudalbi]] • [[Cuza Vodă]] • [[Drăguşeni]] • [[Drăgăneşti]] • [[Folteşti]] • [[Frumuşiţa]] • [[Fundeni]] • [[Fârţăneşti]] • [[Ghidigeni]] • [[Gohor]] • [[Griviţa]] • [[Independenţa]] • [[Iveşti]] • [[Jorăşti]] • [[Lieşti]] • [[Matca]] • [[Măstăcani]] • [[Movileni]] • [[Munteni]] • [[Nămoloasa]] • [[Negrileşti]] • [[Nicoreşti]] • [[Oancea]] • [[Pechea]] • [[Poiana]] • [[Priponeşti]] • [[Rădeşti]] • [[Rediu]] • [[Scânteieşti]] • [[Schela]] • [[Slobozia Conachi]] • [[Smârdan]] • [[Smulţi]] • [[Suceveni]] • [[Suhurlui]] • [[Şendreni]] • [[Tudor Vladimirescu]] • [[Tuluceşti]] • [[Ţepu]] • [[Umbrăreşti]] • [[Valea Mărului]] • [[Vârlezi]] • [[Vînători]] • [[Vlădeşti]]

@@ Line 67: / Line 67: @@
 ='''Note/Referinţe'''=
 <references />
-:*Piscu, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia"] [citat 29 martie 2018]. Disponibil în Internet: http://10.1.1.4/opac/authority/218139?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=Piscu%2C+comun%C4%83
+:*'''Piscu, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Județene "V.A. Urechia"]'''. Disponibil în Internet:

@@ Line 61: / Line 61: @@
 :În momentul Bobotezei, se sfințeau apele și se aghezmuiau gospodăriile, ogoarele, dar și animalele din gospodării.<ref>BĂNCESCU, Iuliana; PANAITESCU, Laura Elisabeta, ''Obiceiuri de iarnă la Dunărea de Jos'', vol. 1. Galaţi : Editura Centrului Cultural "Dunărea de Jos", 2017, p. 195-196</ref>
 [[File:Piscu.jpg|thumb|]]
-:''Sânzienele'' este sărbătoarea populară care are loc în data de 24 iunie și care marchează momentul în care culturile de cereale ating maturitatea. Premergător acestei zile, se făcea curățenie și se măturau curțile și gospodăriile, iar tinerii, fetele și flăcăii, își pregăteau hainele de sărbătoare. Această sărbătoare dublează în plan popular sărbătoarea nașterii sfântului Ioan Botezătorul. În zorii acestei zile, tinerii se îndreptau spre locurile de unde puteau culege flori de sânziene, pe care le adunau în buchețele sau le împleteau în cununi de formă circulară sau cruciformă, care apoi erau aduse în sat. Cununile de sânziene se așezau la porți, uși ori ferestre, dar și la ușile grajdurilor; aceste cununi aveau rolul de a proteja de forțele malefice, considerându-se că sunt aducătoare de noroc.
+:''Sânzienele'' reprezintă sărbătoarea populară care are loc în data de 24 iunie și care marchează momentul în care culturile de cereale ating maturitatea. Premergător acestei zile, se făcea curățenie și se măturau curțile și gospodăriile, iar tinerii, fetele și flăcăii își pregăteau hainele de sărbătoare. Această sărbătoare dublează în plan popular sărbătoarea nașterii sfântului Ioan Botezătorul. În zorii acestei zile, tinerii se îndreptau spre locurile de unde puteau culege flori de sânziene, pe care le adunau în buchețele sau le împleteau în cununi de formă circulară sau cruciformă, care apoi erau aduse în sat. Cununile de sânziene se așezau la porți, uși ori ferestre, dar și la ușile grajdurilor; aceste cununi aveau rolul de a proteja de forțele malefice, considerându-se că sunt aducătoare de noroc.
 :În localitatera Piscu, în noaptea de 24 iunie, până la răsăritul soarelui, femeile culegeau sânziene; plantele erau folosite apoi în ritualuri de vindecare sau împotriva unor insecte dăunătoare, cum sunt ploșnițele sau moliile.<ref>BREZEANU, Ioan. Valori ale culturii populare din zona de sud a Moldovei : Credinţe, datini, ritualuri. Galaţi : Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2000, p. 115</ref>
 Învățătoarea pensionară Frumușanu Bălașa, profesor la clasa externă Piscu "Iniţiere folclor" din cadrul secţiei Cercetare, Conservare şi Valorificare a Creaţiei şi Tradiţiei Populare a Centrului Cultural "Dunărea de Jos" din Galați, a elaborat în anul 2016 o lucrare în care a adunat datini și obiceiuri din zonă, apelând la cei mai buni cunoscători ai realităților satului: „[Comuna Piscu : Repere etnografice][http://193.231.136.4/opac/bibliographic_view/687381]”.