Romulus Seișanu - Revision history

Tena at 11:02, 14 May 2024

2024-05-14T11:02:40Z

Tena at 10:09, 9 May 2022

2022-05-09T10:09:17Z

Tena at 11:13, 3 May 2022

2022-05-03T11:13:14Z

Tena at 11:38, 27 April 2022

2022-04-27T11:38:33Z

Tena at 11:32, 27 April 2022

2022-04-27T11:32:03Z

Show changes

Tena at 10:38, 27 April 2022

2022-04-27T10:38:43Z

Tena at 09:37, 27 April 2022

2022-04-27T09:37:08Z

Tena at 09:35, 27 April 2022

2022-04-27T09:35:17Z

Tena: Created page with "
'''''Actor, regizor ''''' :::::'''''„Cu cât vremea .”''''' Autograf Mihai Mihail Fil..."

2022-04-27T09:29:17Z

Created page with "<div style="text-align: justify;"> '''''Actor, regizor ''''' :::::'''''„Cu cât vremea .”''''' Autograf Mihai Mihail Fil..."

New page

<div style="text-align: justify;"> '''''Actor, regizor '''''
:::::'''''„Cu cât vremea .”'''''
[[ File:Mihai autorgraf.jpg |thumb|200px|Autograf Mihai Mihail]]

[[ File:Mihai.jpg|thumb|200px|'''Mihai Mihail''' - actor, regizor]]
== Prezentare ==

Eminent cărturar şi jurnalist de marcă, Romulus Seişanu s-a remarcat ca
una dintre personalităţile polivalente ale României interbelice, experienţa
juridică şi geopolitică fiind valorificată în scrieri de recunoscută valoare.
Jurnalist prolific, şi-a desfăşurat cea mai mare parte a activității alături de
publicaţia Universul, aflată sub conducerea ziaristului Stelian Popescu, abordând
o întreagă gamă de subiecte şi domenii, de la critică literară la cronica dramatică,
de la comentarii de politică externă până la articole dedicate minorităţilor din
Ardeal şi românilor de peste Nistru.
Prima sa lucrare importantă a fost schiţa monografică „Dobrogea :
Gurile Dunării şi Insula Şerpilor”, apărută cu ocazia semicentenarului realipirii
Dobrogei la patria mamă, în care „ca o furnică harnică a cules din dreapta şi
din stânga un bogat material pe care a încercat să-l redea sub o formă cât mai
sintetică şi să-l interpreteze în sensul adevărurilor stabilite deja de competenţa
cercetătorilor consacrați şi cu autoritate ai Dobrogei”1.
Cronicile sale dramatice, găzduite de ziarul Universul, erau semnate
cu pseudonimul Romicus, în „Istoria teatrului în România” fiind prezentată o
caracterizare perfectă a acestui aspect din activitatea sa de jurnalist:
Romulus Seişeanu (Romicus), cronicarul dramatic al celui mai răspândit cotidian,
Universul, ştie că cititorul caută în acest ziar anunţul, ştirea. Încadrându-se în
spiritul şi cerinţele periodicului, Romicus scrie cronici scurte, enunţiative, plasate
în pagina ziarului între cronica judiciară şi faptul divers, între rubrica economică
şi anunţul familial. Cum pentru cei mai mulţi dintre cititori, teatrul se reduce la
piesele jucate şi la actori, el se referă mai întotdeauna numai la aceste elemente ale
spectacolului. Aprecierile lui denotă simţ teatral.7
Romulus Seişanu a colaborat cu Nichifor Crainic şi institutorul gălăţean
Dimitrie T. Faur8 la elaborarea de manuale pentru ciclul primar, pentru mai
multe discipline din programa de învăţământ din acea perioadă.
Activitatea publicistică a lui Romulus Seișanu s-a împletit cu cea politică,
acesta fiind, pentru o perioadă, membru al Partidului Naţional Liberal şi deputat
de Mehedinţi între anii 1933 şi 1937.
Perioada învolburată a celei de-a doua
conflagraţii mondiale a fost subiectul predilect al
articolelor publicate de Romulus Seișanu în ziarele
Universul şi Curentul. Aceste articole aveau să constituie
capete de acuzare în aşa zisul „proces al ziariştilor”,
în care primul pas a fost lista ziariștilor excluși din
Sindicatul Ziariștilor Profesioniști, stabilită în ziua de
16 octombrie 1944 la Bucureşti, sub învinuirea de a
fi fost colaboratori ai regimurilor totalitare. A urmat
propunerea ministrului Petre Constantinescu-Iași
înaintată Consiliului de Miniștri de a li se retrage
dreptul de a profesa unui număr de 43 de jurnaliști,
pentru ca în data de 23 mai 1945 să înceapă judecarea primilor jurnaliști care,
după aprecierea guvernului, „prin articole de ziar, broşuri sau conferinţe, s-au
pus în slujba propagandei fasciste şi hitleriste şi au contribuit prin acţiunea lor la
susţinerea unui regim odios şi a unei politici externe nefaste, politică ce trebuia
să aibă drept consecinţă antrenarea României într-o aventură dezastruoasă
şi prăbuşirea politică şi militară a ţării”. Romulus Seişanu a fost condamnat la
detenţie pe viaţă şi la zece ani de degradare civică, cu confiscarea averii.
Printre cei care au depus mărturie împotriva sa în proces s-a numărat şi
jurnalistul gălăţean George Ivaşcu, care remarca „activitatea ziaristică profund
dăunătoare ţării şi poporului român”. În depoziţia depusă în apărarea sa, Seişanu
mărturisea:
Scopul cronicilor de la radio era de a expune situaţiile de pe toate teatrele de război,
fără nici o tendinţă propagandistică sau de susţinere a războiului.
Întotdeauna am avut în vedere starea reală de pe front şi n-am falsificat niciodată
nimic.
Eu am susţinut politica de război a României, aşa precum în toate ţările beligerante
presa susţinea politica de război a ţărilor respective.
Pentru cronica de război şi articole îmi alegeam comunicatele tuturor statelor
beligerante, dar cu observaţia că toate acestea erau supuse cenzurii militare [şi] de multe
ori erau cenzurate diverse pasaje.
Din cauza obiectivităţii mele am căpătat observaţiuni din partea lui Kilinger9 şi
am fost suspendat de la „Universul”.
Întemniţat la Aiud, Romulus Seișanu a avut printre colegii de detenţie nume
mari ale vieţii socio-culturale româneşti. Avocatul Petre Pandrea, în memoriile
sale, a evocat numele acestora, într-o listă denumită „Uniunea Scriitorilor de la
Aiud”10, o ironie amară care sintetiza valoarea celor încarceraţi acolo. Printre
aceștia, Romulus Seișanu era considerat decanul de vârstă al ziariștilor închiși
la Aiud, bucurându-se de „multă simpatie printre deţinuţi şi, mai ales, de multă
preţuire, căci era un fel de enciclopedie ambulantă”11.
Abia după cinci decenii de la sentinţa din anul 1945, ziariştii care
figurau pe listă au fost reabilitaţi, în motivarea deciziei nr. 17 din 8 mai
1995 menţionându-se în ceea ce îl privea pe „inculpatul” Romulus Seişanu
că „articolele ce le-a publicat şi cronicile de război ce le-a prezentat la radio
nu îndreptăţeau instanţele să ajungă la concluzia că a contribuit la realizarea
scopurilor politice ale hitlerismului şi fascismului, deoarece din extrasele
acestor articole şi cronici rezultă că şi el s-a limitat la ceea ce se considera în
mod admisibil în statul român de atunci, fără a instiga la excese sau a elogia
fapte de natură a constitui crime de război sau împotriva umanității”.
„Istoria verifică şi clasează; ea formulează judecăți şi pronunță sentinţe
aproape definitive asupra marilor actori ce au jucat rolurile principale pe scena
lumei; ea compară faptele, examinează cauzele şi efectele lor în timp și spațiu, le
articulează şi trage concluzii pentru cei ce vor căuta lecţii din studiul trecutului”,
afirma Romulus Seişanu.
Peste timp, vorbele sale rămân la fel de actuale, incitând pe orice
cercetător sau pasionat de trecut să îi aprofundeze viața și opera și să îi descopere
destinul tragic, marcat de vâltorile istoriei, ale cărei adâncuri i-a plăcut să le
deslușească.
:Născut şi crescut în Bucureşti<ref>Buletinul de Bucureşti l-a schimbat cu cel de Galaţi abia la vârsta de 64 de ani.</ref>, Mihai Mihail şi-a descoperit înclinaţia pentru teatru încă din fragedă copilărie, la şapte ani, când, împreună cu ceilalţi copii din cartier (printre care şi viitoarea actriţă Rodica Popescu-Bitănescu), recita poezii
[[File:Mihail3.jpg |thumb|200px|]]
:.

[[File:Mihail22.jpg |thumb|200px|]]
:Rememorând activitatea omului de teatru Mihai Mihail în echipa de actori amatori ai „Teatrului Nostru” <ref>.</ref>,

Pseudonime: R.S.; Ro; Romicus; Romulus Seișeanu.
Data naşterii: 17 octombrie 188412
Locul naşterii: Tecuci, jud. Galați
Data decesului: 15 octombrie 195513
Locul decesului: Bucureşti14
Studii:
 şcoala primară şi gimnaziul în oraşul natal;
 Liceul Real din Brăila15;
 studii universitare la București.
Activitate socio-profesională:
 a făcut parte din comitetul de redacţie al publicaţiilor Noua Revistă a
Dobrogei. Agricolă, economică, industrială şi ştiinţifică (1901) și Buletinul
Petrolului şi al Industriei (1906);
 redactor la ziarul Acţiunea (din 1915);
 fondator şi director al publicaţiei România în timpul războiului mondial
1918-1919, împreună cu Alexandru Raţiu (apr. 1919 – sept. 1920);
 editor, redactor şi redactor şef al ziarului „Universul” (1919-1943);
 membru în consiliul de administrație al Societății anonime „Lupta” (1924)16;
 a participat la un pelerinaj de Paşte, condus de scriitorul Gala Galaction,
la mănăstirile de pe Muntele Athos. Acest pelerinaj reprezenta o formă de
susţinere a schiturilor româneşti, întemeiate de vechii voievozi şi de boieri
români, care erau primejduite să treacă în mâinile călugărilor greci (1933);
 a făcut parte din comitetul de iniţiativă pentru ridicarea unui bust lui
Ilarie Chendi în Mediaş (1935);
 a conferenţiat la Brăila, Galaţi, Iași şi în alte oraşe pe teme naţionale,
litoralul românesc şi Gurile Dunării etc. (1941-1942);
 a susţinut la Radiodifuziunea Română rubrica „Cronica războiului”,
expunerile din această rubrică fiind publicate săptămânal în Revista
Radio Universul și în Revista Radio România (1941-1944);
 membru al Societăţii Anonime Române „Curentul”17 (1943);
 cenzor în adunarea generală a Societății Anonime „Casa de Împrumut pe
Amanet și de Păstrare din România”;
 a fost condamnat la închisoare pe viaţă, zece ani de degradare civică şi
confiscarea averii în procesul ziariştilor de către „Tribunalul Poporului”,
împreună cu Nichifor Crainic, Radu Demetrescu-Gyr, Stelian Popescu,
Pamfil Şeicaru, Pan Vizirescu, Romulus Dianu ş.a. (1945);
 a executat condamnarea în închisorile Aiud, Craiova şi Văcăreşti.
Debut: în presă (1901).
Afiliere:
 membru al Partidului Naţional Liberal;
 membru al Sindicatului Ziariştilor;
 membru al Societăţii Etnografice din Paris;
 membru al Ateneului Român;
 membru al Asociaţiei criticilor dramatici şi muzicali, a făcut parte din
comitetul de lectură a pieselor nejucate din care mai făceau parte Iosif
Nădejde şi Alex. Călin (1920)18;
 membru al Societăţii Scriitorilor Români (1922)19;
 membru al Ligii Antirevizioniste Române20 (1933);
 a participat în calitate de deputat al Parlamentului României la cea de a
XXXIII-a Conferinţă a Uniunii Interparlamentare de la Paris (1-7 sept. 1937);
 membru al Asociaţiei Naționale Române de Apărare Pasivă (1940)21;
 membru al Institutului de Ştiinţe Morale şi Politice (1945).
Premii:
 Premiul ziarului Universul22 pentru lucrarea „Principiul naţionalităţilor :
Originile, evoluţia şi elementele constitutive ale naţionalităţii : Tratatele de
pace de la Versailles, Saint-Germain, Trianon, Neuilly-Sur-Seine, Sevres,
Lausanne” (1933).
Distincţii - Decorații:
 Coroana României în grad de comandor;
 Ofiţer al Academiei Franceze;
 Coroana României în grad de ofiţer, prin Decret Regal nr. 2334 din 9
iul. 1924.
Colaborări la publicaţii: Adevărul, Acțiunea, Acțiunea Română, Apărarea
națională, Beiuşul, Buletinul Petrolului şi al Industriei, Curentul, Noua Revistă a
Dobrogei. Agricolă, economică, industrială şi ştiinţifică, Revista politică și literară,
Săptămâna muncii intelectuale și artistice, Timoc, Tribuna românilor de peste
hotare, Universul, Universul literar.
== Biografie ==
:'''Data şi locul naşterii:'''
:'''Data şi locul decesului:'''

:'''Studii:'''
:*

:'''Activitate socio-profesională:'''
:*

:'''Premii - Distincţii - Decoraţii:'''
:*
:*

== Note ==
<references/>

== Fişier de autoritate ==
[https://tinread.bvau.ro/opac/authority/94276 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]

== Surse ==
:*'''TOPORAŞ, CAMELIA; PRICOPI, OTILIA; IRIMIA, ROCSANA; BEZMAN, TENA.''' ''Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2015.'' Galaţi, Axis Libri, 2016.

== Referinţe ==
:*'''Constantin Paraschivescu:'''

:*'''Lucian Temelie:'''

:[[A]] [[B]] [[C]] [[D]] [[E]] [[F]] [[G]] [[H]] [[I]] [[J]] [[K]] [[L]] [[M]] [[N]] [[O]] [[P]] [[R]] [[S]] [[Ş]] [[T]] [[Ţ]] [[U]] [[V]] [[Z]]

@@ Line 3: / Line 3: @@
 [[ File:Seisanu autograf.jpg   |thumb|200px|Autograf Romulus Seişanu]]
-[[ File:Seisanu.jpg|thumb|200px|'''Romulus Seişanu''' - scriitor, publicist]]
+[[File:Rseisanu.jpg |thumb|200px|'''Romulus Seişanu''' - scriitor, publicist]]
 == Prezentare ==
 :Eminent cărturar şi jurnalist de marcă, Romulus Seişanu s-a remarcat ca una dintre personalităţile polivalente ale României interbelice, experienţa juridică şi geopolitică fiind valorificată în scrieri de recunoscută valoare. Jurnalist prolific, şi-a desfăşurat cea mai mare parte a activității alături de publicaţia ''Universul'', aflată sub conducerea ziaristului Stelian Popescu, abordând o întreagă gamă de subiecte şi domenii, de la critică literară la cronica dramatică, de la comentarii de politică externă până la articole dedicate minorităţilor din Ardeal şi românilor de peste Nistru.

@@ Line 8: / Line 8: @@
 :Prima sa lucrare importantă a fost schiţa monografică '''Dobrogea : Gurile Dunării şi Insula Şerpilor''', apărută cu ocazia semicentenarului realipirii Dobrogei la patria mamă, în care „ca o furnică harnică a cules din dreapta şi din stânga un bogat material pe care a încercat să-l redea sub o formă cât mai sintetică şi să-l interpreteze în sensul adevărurilor stabilite deja de competenţa cercetătorilor consacrați şi cu autoritate ai Dobrogei”.
 :Cronicile sale dramatice, găzduite de ziarul ''Universul'', erau semnate cu pseudonimul Romicus<ref>Pseudonime: R.S.; Ro; Romicus; Romulus Seișeanu.</ref>, în „Istoria teatrului în România” fiind prezentată o caracterizare perfectă a acestui aspect din activitatea sa de jurnalist: ''Romulus Seişeanu (Romicus), cronicarul dramatic al celui mai răspândit cotidian, Universul, ştie că cititorul caută în acest ziar anunţul, ştirea. Încadrându-se în spiritul şi cerinţele periodicului, Romicus scrie cronici scurte, enunţiative, plasate în pagina ziarului între cronica judiciară şi faptul divers, între rubrica economică şi anunţul familial. Cum pentru cei mai mulţi dintre cititori, teatrul se reduce la piesele jucate şi la actori, el se referă mai întotdeauna numai la aceste elemente ale spectacolului. Aprecierile lui denotă simţ teatral.''<ref>Istoria teatrului în România. Vol. 3 : 1919-1944, București, Editura Academiei R.S.R., 1973, p. 537.</ref>
-:Romulus Seişanu a colaborat cu Nichifor Crainic şi institutorul gălăţean [[Dimitrie T. Faur]]<ref>Autorul monografiei Galaţul nostru: Însemnări istorice şi culturale (Galaţi, Editura Autorului, 1924) şi a numeroase articole referitoare la istoria locală a Galaţiului.</ref> la elaborarea de manuale pentru ciclul primar, pentru mai multe discipline din programa de învăţământ din acea perioadă.
+:Romulus Seişanu a colaborat cu Nichifor Crainic şi institutorul gălăţean [[Dimitrie Faur]]<ref>Autorul monografiei Galaţul nostru: Însemnări istorice şi culturale (Galaţi, Editura Autorului, 1924) şi a numeroase articole referitoare la istoria locală a Galaţiului.</ref> la elaborarea de manuale pentru ciclul primar, pentru mai multe discipline din programa de învăţământ din acea perioadă.
 :Activitatea publicistică a lui Romulus Seișanu s-a împletit cu cea politică, acesta fiind, pentru o perioadă, membru al Partidului Naţional Liberal şi deputat de Mehedinţi între anii 1933 şi 1937. Perioada învolburată a celei de-a doua conflagraţii mondiale a fost subiectul predilect al articolelor publicate de Romulus Seișanu în ziarele ''Universul'' şi ''Curentul''. Aceste articole aveau să constituie capete de acuzare în aşa zisul „proces al ziariştilor”, în care primul pas a fost lista ziariștilor excluși din Sindicatul Ziariștilor Profesioniști, stabilită în ziua de 16 octombrie 1944 la Bucureşti, sub învinuirea de a fi fost colaboratori ai regimurilor totalitare. A urmat propunerea ministrului Petre Constantinescu-Iași înaintată Consiliului de Miniștri de a li se retrage dreptul de a profesa unui număr de 43 de jurnaliști, pentru ca în data de 23 mai 1945 să înceapă judecarea primilor jurnaliști care, după aprecierea guvernului, „prin articole de ziar, broşuri sau conferinţe, s-au pus în slujba propagandei fasciste şi hitleriste şi au contribuit prin acţiunea lor la susţinerea unui regim odios şi a unei politici externe nefaste, politică ce trebuia să aibă drept consecinţă antrenarea României într-o aventură dezastruoasă şi prăbuşirea politică şi militară a ţării”. Romulus Seişanu a fost condamnat la detenţie pe viaţă şi la zece ani de degradare civică, cu confiscarea averii.
 :Printre cei care au depus mărturie împotriva sa în proces s-a numărat şi jurnalistul gălăţean [[George Ivaşcu]], care remarca „activitatea ziaristică profund dăunătoare ţării şi poporului român”. În depoziţia depusă în apărarea sa, Seişanu mărturisea:

@@ Line 3: / Line 3: @@
 [[ File:Seisanu autograf.jpg   |thumb|200px|Autograf Romulus Seişanu]]
-[[ File:Seisanu.jpg|thumb|200px|'''Romulus Seişanu''' - scriitor, publicis]]
+[[ File:Seisanu.jpg|thumb|200px|'''Romulus Seişanu''' - scriitor, publicist]]
 == Prezentare ==
 :Eminent cărturar şi jurnalist de marcă, Romulus Seişanu s-a remarcat ca una dintre personalităţile polivalente ale României interbelice, experienţa juridică şi geopolitică fiind valorificată în scrieri de recunoscută valoare. Jurnalist prolific, şi-a desfăşurat cea mai mare parte a activității alături de publicaţia ''Universul'', aflată sub conducerea ziaristului Stelian Popescu, abordând o întreagă gamă de subiecte şi domenii, de la critică literară la cronica dramatică, de la comentarii de politică externă până la articole dedicate minorităţilor din Ardeal şi românilor de peste Nistru.

@@ Line 1: / Line 1: @@
 <div style="text-align: justify;"> '''''Scriitor, publicist '''''
-:::::'''''„Cu cât vremea trece cu atât oamenii mari şi evenimentele la care au luat ei parte.”'''''
+:::::'''''„Cu cât vremea trece cu atât oamenii mari şi evenimentele la care au luat ei parte se fixează mai bine în cadrul rigid al istoriei. În lumina proectată de adevărul istoric se desprind într-un contur de linii precise figurile celor ce au contribuit în măsura geniului lor, a inteligenţei lor mari, a voinţei lor puternic afirmate, fie la progresul omenirei, fie la, întărirea şi înălţarea patriei lor.”'''''
 [[ File:Seisanu autograf.jpg   |thumb|200px|Autograf Romulus Seişanu]]
 [[ File:Seisanu.jpg|thumb|200px|'''Romulus Seişanu''' - scriitor, publicis]]
 == Prezentare ==
 :Eminent cărturar şi jurnalist de marcă, Romulus Seişanu s-a remarcat ca una dintre personalităţile polivalente ale României interbelice, experienţa juridică şi geopolitică fiind valorificată în scrieri de recunoscută valoare. Jurnalist prolific, şi-a desfăşurat cea mai mare parte a activității alături de publicaţia ''Universul'', aflată sub conducerea ziaristului Stelian Popescu, abordând o întreagă gamă de subiecte şi domenii, de la critică literară la cronica dramatică, de la comentarii de politică externă până la articole dedicate minorităţilor din Ardeal şi românilor de peste Nistru.
 :Prima sa lucrare importantă a fost schiţa monografică '''Dobrogea : Gurile Dunării şi Insula Şerpilor''', apărută cu ocazia semicentenarului realipirii Dobrogei la patria mamă, în care „ca o furnică harnică a cules din dreapta şi din stânga un bogat material pe care a încercat să-l redea sub o formă cât mai sintetică şi să-l interpreteze în sensul adevărurilor stabilite deja de competenţa cercetătorilor consacrați şi cu autoritate ai Dobrogei”.

@@ Line 1: / Line 1: @@
-<div style="text-align: justify;"> '''''Actor, regizor '''''
+<div style="text-align: justify;"> '''''Scriitor, publicist '''''
 :::::'''''„Cu cât vremea trece cu atât oamenii mari şi evenimentele la care au luat ei parte.”'''''
 [[  File:Mihai autorgraf.jpg   |thumb|200px|Autograf Mihai Mihail]]
-[[ File:Mihai.jpg|thumb|200px|'''Mihai Mihail''' - actor, regizor]]
+[[ File:Seisanu.jpg|thumb|200px|'''Romulus Seişanu''' - scriitor, publicis]]
 == Prezentare ==
@@ Line 96: / Line 96: @@
 deslușească.
 :Născut şi crescut în Bucureşti<ref>Buletinul de Bucureşti l-a schimbat cu cel de Galaţi abia la vârsta de 64 de ani.</ref>, Mihai Mihail şi-a descoperit înclinaţia pentru teatru încă din fragedă copilărie, la şapte ani, când, împreună cu ceilalţi copii din cartier (printre care şi viitoarea actriţă Rodica Popescu-Bitănescu), recita poezii
 :Rememorând activitatea omului de teatru Mihai Mihail în echipa de actori amatori ai „Teatrului Nostru” <ref>.</ref>,