Târgu Bujor - Revision history

Bianca at 11:46, 7 September 2023

2023-09-07T11:46:19Z

Bianca at 11:18, 7 September 2023

2023-09-07T11:18:52Z

Bianca at 11:17, 7 September 2023

2023-09-07T11:17:56Z

Camelia at 05:57, 26 May 2022

2022-05-26T05:57:10Z

Bianca at 11:32, 7 June 2021

2021-06-07T11:32:43Z

Bianca at 13:37, 21 May 2021

2021-05-21T13:37:55Z

Camelia: /* Turism */

2020-04-30T11:09:49Z

‎Turism

Camelia: /* Turism */

2020-04-30T11:09:18Z

‎Turism

Camelia: /* Turism */

2020-04-30T11:07:40Z

‎Turism

Camelia: /* Cadrul natural */

2020-04-30T11:05:25Z

‎Cadrul natural

@@ Line 15: / Line 15: @@
 ='''Date demografice'''=
-Statistica aferentă anului 2021 cifrează populația acestui municipiu la nivelul de 5.946, conform site-lui RPL2021 [https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2023/06/Tabel-1.05_1.05.2_actualizat.xls].
+Statistica aferentă anului 2021 cifrează populația acestui oraș la nivelul de 5.946, conform site-lui RPL2021 [https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2023/06/Tabel-1.05_1.05.2_actualizat.xls].
 ='''Date istorice'''=

@@ Line 15: / Line 15: @@
 ='''Date demografice'''=
-Statistica aferentă anului 2021 cifrează populația acestui municipiu la nivelul de 32.801, conform site-lui RPL2021 [https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2023/06/Tabel-1.05_1.05.2_actualizat.xls].
+Statistica aferentă anului 2021 cifrează populația acestui municipiu la nivelul de 5.946, conform site-lui RPL2021 [https://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2023/06/Tabel-1.05_1.05.2_actualizat.xls].
 ='''Date istorice'''=

@@ Line 12: / Line 12: @@
 :* soiuri de masă: Chasselas Doré, Muscat de Hamburg, Coarna neagră.
 :Denumirea podgoriei conform unor legende se trage numele de la haiducul Bujor, de la "Lupu lui Bujor", de la un cioban pe nume Bujor sau de la un oarecare cârciumar cu acelaşi nume. Mai veridic, se pare că Dealu Bujorului, ca şi Pârâul Bujoru şi Târgu Bujor, îşi trag numele de la frumoasa floare roşie, bujorul românesc, o podoabă a pădurilor xerotermofile de pe colinele din împrejurimi. Documente datând din secolul al XV-lea, urmate de altele, din timpul domniei lui Petru Rareş, Irimia Movilă, Grigore Alexandru Ghica Voievod, menţionează, printre altele, şi existenţa unor mici suprafeţe cu viţă-de-vie în zonă. Documente din care să rezulte ce plantaţii viticole existau şi care era structura soiurilor înainte de invazia filoxerei nu s-au găsit în arhive până în prezent. Din documentele existente la primăria Tg. Bujor reiese că, în 1873, viile, situate pe Valea Bujorului (Buzenchi), pe un sol negru, nisipos, aparţineau unui număr de 152 de locuitori. După 1890, apar suprafeţe mai mari, începând de la 25 ari până la 10-15 ha. Începând din 1933 s-a procedat la înfiinţarea de plantaţii cu viţă nobilă. În urma acţiunilor de refacere şi dezvoltare a patrimoniului viticol cu soiuri nobile, "în toamna şi iarna anului 1939, foarte mulţi locuitori din judeţul Covurlui, proprietari de vii cu hibrizi direct producători, au făcut declaraţii că scot aceste vii spre a nu fi urmăriţi şi încasaţi de către perceptori cu taxe de 3000 lei/ha". În fostul judeţ Covurlui, exista, în 1942, o suprafaţă de 5808 ha cu plantaţii viticole, din care 714 ha cu viţă nobilă, 811 ha cu viţă indigenă şi 4283 ha cu hibrizi direct producători. Cu timpul, suprafeţele plantate cu vii au crescut, unele dintre ele devenind masive, de peste 100 ha.
 ='''Date istorice'''=

@@ Line 188: / Line 188: @@
 :Giurgiu, Victoria. Muzeul de Istorie și etnografie Tg. Bujor (1976-2011), Galați: 2011
 :Giurgiu, Victoria. Școala cu nume de poet, Galați: Editura Phoebus, 2013
-:*Târgu Bujor : bibliografie realizată în cadrul Biroului Informare bibliografică, Biblioteca "V.A. Urechia" Galaţi:
+:*Târgu Bujor : bibliografie realizată în cadrul Biroului Informare bibliografică, Biblioteca "V.A. Urechia" Galaţi

@@ Line 150: / Line 150: @@
 :Celor aflaţi în drum spre Târgu Bujor le este imposibil să treacă indiferenţi pe lângă locul de agrement de pe Lacul Trei Stejari. Terasa elegantă, de lemn, cu umbreluţe, bogăţia de petunii multicolore care înviorează priveliştea, întinderea lină a apei atrag turiştii. Noaptea, lacul străluceşte în lumina zecilor de felinare şi spaţiul devine mirific. Spaţiul verde este curat şi bine îngrijit. Este amenajat un camping; deasemenea, pontoane pentru pescari şi terasă.  Lacul "Trei Stejari" se află pe întindere de 5,9 ha.
-=''' [[Restaurante, pizzerii, puburi, baruri, cluburi, cafenele, cofetării și patiserii]]'''=
+=''' Restaurante, pizzerii, puburi, baruri, cluburi, cafenele, cofetării și patiserii'''=
+<div style="column-count:1;-moz-column-count:1;-webkit-column-count:1">
 ='''Personalităţi locale'''=

@@ Line 129: / Line 129: @@
 :Bustul monumental reprezentându-l pe generalul Eremia Grigorescu se înalţă în parcul din centrul localităţii şi este opera sculptorului gălăţean Enea Nicolae. A fost dezvelit la 17 septenbrie 1977. Bustul este aşezat pe un piedestal paralelipipedic masiv, din beton, care are o înălţime de 1,85 m, este realizat în manieră clasică, din piatră albă, înalt de 1 m. Pe frontispiciul piedestalului este încrustat: "Eremia Grigorescu".
-:* '''Şcoala Generală “[[Lascar Catargiu]]”''' (1896)
+:* '''Şcoala Generală “[[Lascăr Catargiu]]”''' (1896)
 :Localul de şcoală s-a construit cu două săli de clasă, cancelarie şi locuinţa directorului, între anii 1894 şi 1895 şi a fost dată în folosinţă la 11 septembrie 1895. Cel care a donat terenul pentru şcoală şi a susţinut băneşte construirea ei, a fost Lascăr Catargiu. Drept respect şi preţuire pentru sprijinul acordat, şcoala generală nr. 1 îi poartă numele. Ca învăţător a fost Petre Boureanu, iar pe al doilea post funcţiona Elena Petrescu. Şcoala a continuat să funcţioneze cu două posturi până în anul 1919, când, ca urmare a creşterii populaţiei şcolare, 176 elevi inscrişi, şcoala este încadrată cu trei posturi. Cursurile erau organizate pe jumătăţi de zile. Începând cu anul 1932, şcoala a funcţionat cu patru posturi, localul construit în anul 1895, extinzându-se cu încă două săli care asigurau şcolarizarea unui număr de 206 elevi din 264 înscrişi.
 :* '''Biserica “Adormirea Maicii Domnului”''' (1896)

@@ Line 117: / Line 117: @@
 :* '''Monumentul Eroilor căzuţi pentru reîntregirea neamului (1916 – 1918)'''
 :Monumentul a fost înălţat pe panta domoală a Dealului Jirului, între anii 1921-1922. Pe frontispiciu a fost dăltuit în piatră omagiul: "Pentru veşnica amintire eroilor din comuna Tg. Bujor căzuţi pentru patrie în războiul de întregirea neamului 1916-1918". Şi pentru a le întări nemurirea s-a continuat cu textul: "Ridicat în 1921-1922, ca semn de preamărire a jertfei lor din partea celor recunoscători". În timpul regimului comunist, a fost distrus de pe monument simbolul vitejiei româneşti, Vulturul; la 13 iunie 2002, pe coloana de formă prismatică înaltă de 10 m, în vârf, a fost amplasată emblema-simbol: Vulturul cu Cruce în cioc. Pe două plăci de bronz montate la baza coloanei din granit simbolizând infinitul, sunt înscrise 156 de nume, de la general la soldat, toţi cei 156 de eroi aparţinând comunităţii bujorene.
 :* '''Monumentul Eroilor – Moscu'''
 :"Monumentul Eroilor" din satul Moscu se află amplasat în curtea bisericii "Sfinţii Voievozi" şi a fost dezvelit la 13 iunie 2002 de "Ziua Eroilor". A fost ridicat prin grija familiei Stanciu Constantin. Pe monument sunt trecute alături de numele eroilor căzuţi în Războiul de Independenţă, Primul Război Mondial, Al doilea Război Mondial, şi numele ostaşilor eroi căzuţi în Revoluţia Romană din 1989.
 :* '''Monumentul Eroilor – Umbrăreşti'''
 :Monumentul a fost ridicat prin grija familiei Bîtcă Bucur în anul 1988, iar numele eroilor scrise pe momunent au fost găsite în documente de către sublocotenent în rezervă, învăţător Bute Gheorghe. Pe "Monumentul Eroilor" din satul Umbrăreşti sunt trecute numele eroilor căzuţi în războiul din anii 1941-1945.
 [[File:Monumentul-generalului-eremia-grigorescu-din-targu-bujor-judetul-galati.jpg |thumb|250 px|<b>Statuia generalului Eremia Grigorescu</b>
 <p>Sursa:[https://destepti.ro/monumentul-generalului-eremia-grigorescu-din-targu-bujor-targu-bujor]</p>]]
 :* '''Statuia generalului Eremia Grigorescu'''
 :Bustul monumental reprezentându-l pe generalul Eremia Grigorescu se înalţă în parcul din centrul localităţii şi este opera sculptorului gălăţean Enea Nicolae. A fost dezvelit la 17 septenbrie 1977. Bustul este aşezat pe un piedestal paralelipipedic masiv, din beton, care are o înălţime de 1,85 m, este realizat în manieră clasică, din piatră albă, înalt de 1 m. Pe frontispiciul piedestalului este încrustat: "Eremia Grigorescu".
+:* '''Şcoala Generală “[[Lascar Catargiu]]”''' (1896)
 :Localul de şcoală s-a construit cu două săli de clasă, cancelarie şi locuinţa directorului, între anii 1894 şi 1895 şi a fost dată în folosinţă la 11 septembrie 1895. Cel care a donat terenul pentru şcoală şi a susţinut băneşte construirea ei, a fost Lascăr Catargiu. Drept respect şi preţuire pentru sprijinul acordat, şcoala generală nr. 1 îi poartă numele. Ca învăţător a fost Petre Boureanu, iar pe al doilea post funcţiona Elena Petrescu. Şcoala a continuat să funcţioneze cu două posturi până în anul 1919, când, ca urmare a creşterii populaţiei şcolare, 176 elevi inscrişi, şcoala este încadrată cu trei posturi. Cursurile erau organizate pe jumătăţi de zile. Începând cu anul 1932, şcoala a funcţionat cu patru posturi, localul construit în anul 1895, extinzându-se cu încă două săli care asigurau şcolarizarea unui număr de 206 elevi din 264 înscrişi.
@@ Line 159: / Line 145: @@
 :La 16 decembrie 1986, a avut loc a doua inaugurare a muzeului cu ocazia transferului într-o locație  din centrul orașului la Tg. Bujor. Inițial a funcționat într-un spațiu restrâns de numai două camere, între anii 1986-2003, unde era expusă doar etnografia.
-:La 27 septembrie 2003, a fost inaugurată „Sala poetului Grigore Hagiu„-omagiu adus de comunitate cu ocazia aniversării celor 70 de ani de la nașterea poetului. Amenajarea sălii se datorează bunăboinței doamnei Gina Hagiu, sora poetului, care a donat o serie de obiecte care au aparținut lui Grigore Hagiu.
+:La 27 septembrie 2003, a fost inaugurată „Sala poetului Grigore Hagiu„-omagiu adus de comunitate cu ocazia aniversării celor 70 de ani de la nașterea poetului. Amenajarea sălii se datorează bunăvoinței doamnei Gina Hagiu, sora poetului, care a donat o serie de obiecte care au aparținut lui Grigore Hagiu.
-:La 28 noiembrie 2003, a fost inaugurată „Sala Generalului Eremia Grigorescu”cu ocazia aniversării a 140 de ani de la nașterea generalului-erou de la Mărășești. În această locație au fost expuse fotografii, documete, hărți, medalii, baionete, cărți etc. Pe peretele exterior al muzeului a fost montată o placă de marmură cu conținutul: „140 de ani de la nașterea generalului Eremia Grigorescu-1863-2003”.
+:La 28 noiembrie 2003, a fost inaugurată „Sala Generalului [[Eremia Grigorescu]]” cu ocazia aniversării a 140 de ani de la nașterea generalului-erou de la Mărășești. În această locație au fost expuse fotografii, documete, hărți, medalii, baionete, cărți etc. Pe peretele exterior al muzeului a fost montată o placă de marmură cu conținutul: „140 de ani de la nașterea generalului Eremia Grigorescu-1863-2003”.
 :* '''Lacul "Trei stejari"'''

← Older revision		Revision as of 11:07, 30 April 2020
Line 148:		Line 148:

	:* '''Biserica “Adormirea Maicii Domnului”''' (1896)		:* '''Biserica “Adormirea Maicii Domnului”''' (1896)
−	:Biserica Adormirea Maicii Domnului este situată pe colina dintre cele două văi, Covurluiul cu Apă şi Valea Chinejei. Prin înscris, biserica este a satului Golăşei, aşa cum este consemnată în documente, avându-se în vedere zona în care a fost construită. Terenul necesar amplasării, dar şi o sumă de bani aferentă construcţiei bisericii au fost donate de Lascăr Catargiu. Construcţia bisericii a durat un an, lucrarea finalizându-se în anul 1896. În faţa bisericii s-a zidit clopotniţa.Într-un vechi document se consemnează că "această biserică s-a clădit de Dima Şerban", tot ele fiind şi maistru. Sfinţirea bisericii a însemnat şi începutul activităţii duhovniceşti. Preotul Gheorghe Paraschivescu a fost primul preot al bisericii "Adormirea Maicii Domnului" din Tg. Bujor, care a fost instalat chiar în ziua sfinţirii. Ocrotirea spirituală a bisericii este "Adormirea Maicii Domnului", zi de praznic şi de rugăciune. În 1986 clădirea bisericii şi clopotniţa au fost grav avariate; clădirea va fi refăcută, iar în ziua de 24 septembrie 1995 a avut loc sfinţirea bisericii, care a fost ridicată la rang de catedrală orăşenească.	+	:Biserica Adormirea Maicii Domnului este situată pe colina dintre cele două văi, Covurluiul cu Apă şi Valea Chinejei. Prin înscris, biserica este a satului Golăşei, aşa cum este consemnată în documente, avându-se în vedere zona în care a fost construită. Terenul necesar amplasării, dar şi o sumă de bani aferentă construcţiei bisericii au fost donate de [[Lascăr Catargiu]]. Construcţia bisericii a durat un an, lucrarea finalizându-se în anul 1896. În faţa bisericii s-a zidit clopotniţa.Într-un vechi document se consemnează că "această biserică s-a clădit de Dima Şerban", tot ele fiind şi maistru. Sfinţirea bisericii a însemnat şi începutul activităţii duhovniceşti. Preotul Gheorghe Paraschivescu a fost primul preot al bisericii "Adormirea Maicii Domnului" din Tg. Bujor, care a fost instalat chiar în ziua sfinţirii. Ocrotirea spirituală a bisericii este "Adormirea Maicii Domnului", zi de praznic şi de rugăciune. În 1986 clădirea bisericii şi clopotniţa au fost grav avariate; clădirea va fi refăcută, iar în ziua de 24 septembrie 1995 a avut loc sfinţirea bisericii, care a fost ridicată la rang de catedrală orăşenească.

@@ Line 1: / Line 1: @@
 ='''Cadrul natural'''=
 <div style="text-align: justify;">
-:Oraşul Târgu Bujor este situat în partea central-estică a [http://10.1.1.3/infoghid/index.php/Jude%C5%A3ul_Gala%C5%A3i judeţului Galaţi], la 53 km distanţă de [[municipiul Galaţi]]  şi la 52 km distanţă de municipiul Bârlad. Amplasat în Colinele Covurluiului, în lunca pâraielor Chineja-Bujor, traversat de fiecare din acestea pe câte 2 km, care-i separă intravilanul în 3 părţi (Târgul, în V, centru şi Golăşei, în E). Intravilanul se extinde şi pe dealurile Bujorului, Jirului şi Piscu Oului. Acesta este alcătuit din pietrişuri şi nisipuri cu intercalaţii de argile, caracterizat prin paralelismul dealurilor şi văilor cu direcţia nord-sud. Văile au fundul plat, destul de larg şi mlăştinos. Se remarcă şi văi cu versanţi abrupţi care sunt supuşi puternic degradării la torente.
+:Oraşul Târgu Bujor este situat în partea central-estică a [http://10.1.1.3/infoghid/index.php/Jude%C5%A3ul_Gala%C5%A3i judeţului Galaţi], la 53 km distanţă de [[municipiul Galaţi]]  şi la 52 km distanţă de municipiul Bârlad. Amplasat în Colinele Covurluiului, în lunca pâraielor Chineja-Bujor, traversat de fiecare din acestea pe câte 2 km, care-i separă intravilanul în 3 părţi (Târgul, în V, centru şi [[Golăşei]], în E). Intravilanul se extinde şi pe dealurile Bujorului, Jirului şi Piscu Oului. Acesta este alcătuit din pietrişuri şi nisipuri cu intercalaţii de argile, caracterizat prin paralelismul dealurilor şi văilor cu direcţia nord-sud. Văile au fundul plat, destul de larg şi mlăştinos. Se remarcă şi văi cu versanţi abrupţi care sunt supuşi puternic degradării la torente.
 :Temperatura medie anuală a aerului este de 9,6 C. Aflat în bazinul hidrografic Prut, principalele ape fiind Chineja, Bujor, Covurlui şi Roşia. Specific dealurilor şi podişurilor Moldovei, acestea au scurgere predominantă în sezonul de primăvară şi viituri în timpul verii şi al toamnei. Cea mai importantă apă curgătoare din zonă este pârâul Chineja, care se varsă în lacul Brateş. Dintre apele stătătoare menţionăm două lacuri cu suprafeţe de 5 ha, respectiv 4 ha. De-a lungul pârâului Chineja se desfăşoară un şes format din terase locale de luncă, ce conţin plantaţii de salcie şi plop.
 :Are în componență: satul Moscu şi [[satul Umbrăreşti]].