Trixy Checais - Revision history

Tena at 13:53, 22 November 2022

2022-11-22T13:53:33Z

Camelia: /* Fişier de autoritate */

2022-04-17T07:57:19Z

‎Fişier de autoritate

Tena at 12:13, 2 February 2021

2021-02-02T12:13:21Z

Tena at 11:51, 2 February 2021

2021-02-02T11:51:21Z

Tena at 11:35, 21 August 2020

2020-08-21T11:35:41Z

Tena at 11:29, 21 August 2020

2020-08-21T11:29:44Z

Tena at 11:19, 21 August 2020

2020-08-21T11:19:20Z

Tena at 11:14, 21 August 2020

2020-08-21T11:14:51Z

Tena at 09:32, 19 August 2020

2020-08-19T09:32:16Z

Tena at 09:30, 19 August 2020

2020-08-19T09:30:51Z

@@ Line 4: / Line 4: @@
 == Prezentare ==
-[[File:Trixi.jpg  |thumb|'''Trixy Checais''' - coregraf, balerin]]
+[[File:Trixy c.jpg  |thumb|'''Trixy Checais''' - coregraf, balerin]]
 :Trixy<ref>Nume real: Checais Dumitru.</ref> mi-au spus colegii de şcoală; mi-a plăcut şi după cum vedeţi l-am păstrat în toată această existenţă foarte accidentată”, mărturisea artistul într-un interviu acordat  scriitorului Lucian Cursaru. Referitor la pasiunea pentru dans și la talentul de a se exprima prin mișcările grațioase ale baletului, Dumitru Checais povestea că în 1928, după ce o văzuse dansând pe renumita cântăreaţă şi dansatoare de music-hall Josephine Backer, venită în turneu la Bucureşti, și-a uimit colegii imitând mișcările acesteia. Dar, ceea ce l-a determinat cu adevărat să aleagă cariera de balerin a fost vizionarea unui recital de dans al cuplului Floria Capsali - Gabriel Negri, a cărui performanță a constituit pentru el provocarea și imboldul necesar spre a urma cariera solicitantă de balerin.
 :Cariera profesională, începută ca solist la Opera din Bucureşti, unde, printre altele, a montat şi a dansat în „După amiaza unui faun”, i-a fost brutal întreruptă de regimul comunist în anii ᾽50, atunci când a fost arestat şi condamnat la muncă silnică la Canalul Dunăre - Marea Neagră.

@@ Line 48: / Line 48: @@
 == Fişier de autoritate ==
-:*[http://193.231.136.4/opac/authority/27597 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
+:*[http://tinread.bvau.ro/opac/authority/27597 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
 == Surse ==

@@ Line 32: / Line 32: @@
 :*a dansat în premiera baletului „Priculiciul” de Zeno Vancea, coregrafia Floria Capsali, în distribuţie figurând alături de coregrafă, Oleg Danovski, Gelu Matei, Carol Apostolescu, Nicu Iacobescu (30 apr. 1943);
 :*a asigurat coregrafia spectacolului „Patima de sub ulmi” de Eugene O’Neill, regia Ion Şahighian, montat la Teatrul Nostru din București (sept. 1943);
-:*a făcut parte din distribuţia spectacolului „Haimanaua bulevardului” de Puiu Maximillian şi Jack Fulga, montat la Teatrul Muncitoresc C.F.R. din Giuleşti:
+:*a făcut parte din distribuţia spectacolului „Haimanaua bulevardului” de Puiu Maximillian şi Jack Fulga, montat la Teatrul Muncitoresc C.F.R. din Giuleşti;
 :*a făcut parte din distribuţia originală a spectacolului „Harap-Alb” (a desenat schiţele celor 218 costume), montat la Opera Română din Bucureşti (premiera pe 2 apr. 1948);
 :*a dansat în rolul Pierrot în baletul „Carnavalul” de Robert Schumann, cu Floria Capsali, Oleg Danovski, Mitiţă Dumitrescu, Petru Bodeuţ, la Opera Română (1948);
@@ Line 62: / Line 62: @@
 :*'''Nina Cassian:'''
 :''"Tu nu erai decât torţa, nu focul însuşi, şi nimeni n-a avut răbdarea, luciditatea, şi dragostea de a te menţine arzând, pentru că nimeni nu s-a simţit destul de supusţie şi destul de umil ca să îţi poarte ştafeta până în vârful acropolei şi să dispară apoi pentru totdeauna în noaptea anonimă..."''

@@ Line 1: / Line 1: @@
 <div style="text-align: justify;"> '''''Coregraf, balerin'''''
-[[File:Trixi auto.png |thumb|Autograf Trixi Checais]]
+[[File:Trixi auto.png |thumb|200px|Autograf Trixy Checais]]
 :::::'''''„Eu m-am socotit întotdeauna un răsfăţat al lui (publicului), de aceea am şi dansat cu dăruire, cu trăire totală, cu mare plăcere.”'''''
@@ Line 10: / Line 10: @@
 :Din nefericire, nu au rămas înregistrări ale interpretărilor sale care să ne poată transmite azi dimensiunea talentului și a originalului său limbaj coregrafic. Au rămas mărturie doar imagini, fotografii risipite din spectacole, care impresionează prin posturile surprinse, transmițând emoția creatorului și inovatorului balerin și care, alături de mărturiile celor care l-au cunoscut, dezvăluie dimensiunea magiei pe care o împrăștia în jur și admirația profundă pe care o inspira cel care rămâne în istoria baletului românesc „magnificul Checais”, a cărui contribuție la dezvoltarea dansului modern, după cum aprecia Nina Cassian, nu poate fi ignorată fără „a ne sărăci zestrea”.
 [[File:Trixi1.jpg |thumb|]]
-[[File:Trixi4.jpg |thumb|În rolul Ghirei din "Fântâna din Baccisarai" de Assafiev]]
+[[File:Trixi4.jpg |thumb|În rolul ''Ghirei'' din "Fântâna din Baccisarai" de Assafiev]]
 == Biografie ==
@@ Line 48: / Line 48: @@
 == Fişier de autoritate ==
-:[http://193.231.136.4/opac/authority/27597 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
+:*[http://193.231.136.4/opac/authority/27597 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
 == Surse ==
@@ Line 54: / Line 54: @@
 == Referinţe ==
-:*'''Venera Zavulovici:''' ''"L-am văzut prima dată dansând la Opera Română din Bucureşti, în „Fântâna din Baccisarai”, în rolul lui Ghirai. Era fenomenal. Era ca un zeu. Nu am văzut la niciun balerin acea trăire şi acea uşurinţă cu care dansa. Parcă zbura, parcă era în levitaţie. Interpreta un moment dramatic - la fântână Ghirai o revede pe fosta iubită omorâtă de şefa haremului său. Avea faţa scăldată în lacrimi, corpul tot vorbea despre durere. Fiecare muşchi, fiecare fibră. Apoi, la apariţia soţiei ucigaşe, atitudinea i se schimbă total. Devine rigid, i se citeşte repulsia în fiecare mişcare. Făcea minuni, nu dansa..."''
+:*'''Venera Zavulovici:'''
-:*'''Mitiţă Dumitrescu:''' ''"Talent artistic de o mare varietate, Trixy Checais, s-a făcut cunoscut prin nenumărate recitale, adevărate sărbători artistice, cu lucrări originale, coregrafiate cu mult rafinament, lucrând ca maestru de balet, atât la Opera Română, cât şi pe alte scene. Înzestrat cu un dar înnăscut pentru pictură, gravură şi desen, a expus, - bucurându-se de un succes deplin, în mai multe expoziţii – lucrări foarte apreciate în lumea noastră artistică."''
+:''"L-am văzut prima dată dansând la Opera Română din Bucureşti, în „Fântâna din Baccisarai”, în rolul lui Ghirai. Era fenomenal. Era ca un zeu. Nu am văzut la niciun balerin acea trăire şi acea uşurinţă cu care dansa. Parcă zbura, parcă era în levitaţie. Interpreta un moment dramatic - la fântână Ghirai o revede pe fosta iubită omorâtă de şefa haremului său. Avea faţa scăldată în lacrimi, corpul tot vorbea despre durere. Fiecare muşchi, fiecare fibră. Apoi, la apariţia soţiei ucigaşe, atitudinea i se schimbă total. Devine rigid, i se citeşte repulsia în fiecare mişcare. Făcea minuni, nu dansa..."''
 :*'''Nina Cassian:''' ''"Tu nu erai decât torţa, nu focul însuşi, şi nimeni n-a avut răbdarea, luciditatea, şi dragostea de a te menţine arzând, pentru că nimeni nu s-a simţit destul de supusţie şi destul de umil ca să îţi poarte ştafeta până în vârful acropolei şi să dispară apoi pentru totdeauna în noaptea anonimă..."''

@@ Line 29: / Line 29: @@
 :*a expus la Saloanele oficiale de artă plastică, având o expoziţie personală la Sala Dalles în 1941;
 :*a dansat în spectacolul „Demoazela Măriuţa”, montat la Opera Română din Bucureşti (premiera a avut loc pe 5 oct. 1942);
-:*a susţinut împreună cu Marie-Jeanne Livezeanu recitaluri de dans, având în repertoriu „Sonata pentru pian” de Edvard Grieg, „Vals trist” de Jan Sibelius, „Preludiu - viziuni persane” de Claude Debussy, „Vals” de Anatol
+:*a susţinut împreună cu Marie-Jeanne Livezeanu recitaluri de dans, având în repertoriu „Sonata pentru pian” de Edvard Grieg, „Vals trist” de Jan Sibelius, „Preludiu - viziuni persane” de Claude Debussy, „Vals” de Anatol Provaznik, „Dans românesc” de Paul Constantinescu (în ţară şi în Austria);
 :*a dansat în premiera baletului „Priculiciul” de Zeno Vancea, coregrafia Floria Capsali, în distribuţie figurând alături de coregrafă, Oleg Danovski, Gelu Matei, Carol Apostolescu, Nicu Iacobescu (30 apr. 1943);
 :*a asigurat coregrafia spectacolului „Patima de sub ulmi” de Eugene O’Neill, regia Ion Şahighian, montat la Teatrul Nostru din București (sept. 1943);
@@ Line 44: / Line 43: @@
 :*a asigurat regia, coregrafia şi scenografia spectacolului „Marinarul visător” - fantezie coregrafică  umoristică în două acte, premieră pe ţară, montat la Teatrul Liric din Constanţa (1972);
 :*s-a pensionat în anul 1970 (1 ian.), dar a fost reangajat la Teatrul Muzical „Nae Leonard” din Galaţi (1 mart. 1974), încetându-şi definitiv activitatea în 1978.
 == Note ==
@@ Line 54: / Line 48: @@
 == Fişier de autoritate ==
-:[http://193.231.136.4/opac/authority/80841 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
+:[http://193.231.136.4/opac/authority/27597 Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi]
 == Surse ==
@@ Line 60: / Line 54: @@
 == Referinţe ==
-:*'''Venera Zavulovici:''' ''L-am văzut prima dată dansând la Opera Română din Bucureşti, în „Fântâna din Baccisarai”, în rolul lui Ghirai. Era fenomenal. Era ca un zeu. Nu am văzut la niciun balerin acea trăire şi acea uşurinţă cu care dansa. Parcă zbura, parcă era în levitaţie. Interpreta un moment dramatic - la fântână Ghirai o revede pe fosta iubită omorâtă de şefa haremului său. Avea faţa scăldată în lacrimi, corpul tot vorbea despre durere. Fiecare muşchi, fiecare fibră. Apoi, la apariţia soţiei ucigaşe, atitudinea i se schimbă total. Devine rigid, i se citeşte repulsia în fiecare mişcare. Făcea minuni, nu dansa...''
+:*'''Venera Zavulovici:''' ''"L-am văzut prima dată dansând la Opera Română din Bucureşti, în „Fântâna din Baccisarai”, în rolul lui Ghirai. Era fenomenal. Era ca un zeu. Nu am văzut la niciun balerin acea trăire şi acea uşurinţă cu care dansa. Parcă zbura, parcă era în levitaţie. Interpreta un moment dramatic - la fântână Ghirai o revede pe fosta iubită omorâtă de şefa haremului său. Avea faţa scăldată în lacrimi, corpul tot vorbea despre durere. Fiecare muşchi, fiecare fibră. Apoi, la apariţia soţiei ucigaşe, atitudinea i se schimbă total. Devine rigid, i se citeşte repulsia în fiecare mişcare. Făcea minuni, nu dansa..."''
-:*'''Mitiţă Dumitrescu:''' ''Talent artistic de o mare varietate, Trixy Checais, s-a făcut cunoscut prin nenumărate recitale, adevărate sărbători artistice, cu lucrări originale, coregrafiate cu mult rafinament, lucrând ca maestru de balet, atât la Opera Română, cât şi pe alte scene. Înzestrat cu un dar înnăscut pentru pictură, gravură şi desen, a expus, - bucurându-se de un succes deplin, în mai multe expoziţii – lucrări foarte apreciate în lumea noastră artistică.''
+:*'''Mitiţă Dumitrescu:''' ''"Talent artistic de o mare varietate, Trixy Checais, s-a făcut cunoscut prin nenumărate recitale, adevărate sărbători artistice, cu lucrări originale, coregrafiate cu mult rafinament, lucrând ca maestru de balet, atât la Opera Română, cât şi pe alte scene. Înzestrat cu un dar înnăscut pentru pictură, gravură şi desen, a expus, - bucurându-se de un succes deplin, în mai multe expoziţii – lucrări foarte apreciate în lumea noastră artistică."''
-:*'''Nina Cassian:''' ''Tu nu erai decât torţa, nu focul însuşi, şi nimeni n-a avut răbdarea, luciditatea, şi dragostea de a te menţine arzând, pentru că nimeni nu s-a simţit destul de supusţie şi destul de umil ca să îţi poarte ştafeta până în vârful acropolei şi să dispară apoi pentru totdeauna în noaptea anonimă...''
+:*'''Nina Cassian:''' ''"Tu nu erai decât torţa, nu focul însuşi, şi nimeni n-a avut răbdarea, luciditatea, şi dragostea de a te menţine arzând, pentru că nimeni nu s-a simţit destul de supusţie şi destul de umil ca să îţi poarte ştafeta până în vârful acropolei şi să dispară apoi pentru totdeauna în noaptea anonimă..."''

@@ Line 8: / Line 8: @@
 :Cariera profesională, începută ca solist la Opera din Bucureşti, unde, printre altele, a montat şi a dansat în „După amiaza unui faun”, i-a fost brutal întreruptă de regimul comunist în anii ᾽50, atunci când a fost arestat şi condamnat la muncă silnică la Canalul Dunăre - Marea Neagră.
 :După eliberare, s-a stabilit la Galaţi unde a rămas coregraf al Teatrului Muzical „Nae Leonard“ până spre sfârşitul vieţii, impresionanta și imprevizibila sa personalitate influențând mulți artiști gălățeni care i-au fost alături. Deși lăsase în urma sa viața tumultoasă a capitalei, familia și prietenii, Trixy își mărturisea atașamentul față de orașul de adopție: ''„Iubesc Galaţiul care m-a adoptat; vă daţi seama că stau acolo de 23 de ani. O viaţă”''. Profunda cunoaştere a tuturor genurilor de balet, dublată de talentul său în arte plastice, a reprezentat pentru Teatrul Muzical „Nae Leonard” din Galaţi un câştig enorm, Trixy Checais fiind cel care a adus succese de prestigiu corpului de balet, prin spectacolele puse în scenă. De altfel, într-un interviu, mărturisea: ''„Când am venit la Galaţi coregraf am început să arăt toate lipsurile pe care le descopeream. Colectivul m-a urât, m-a bârfit că eram prea sever. Acum mă iubeşte şi mă recheamă să lucrez cu el. Eu ce pot să spun, decât că m-am angajat cu tot sufletul şi talentul să-i asigur un repertoriu bun şi o exprimare artistică valoroasă. Profesia de dansator este grea, cere rezistenţă, ani îndelungaţi de pregătire, disciplină, o viaţă chibzuită, echilibrată, dăruire, un corp adecvat, muzicalitate.”''
-:Din nefericire, nu au rămas înregistrări ale interpretărilor sale care să ne poată transmite azi dimensiunea talentului și a originalului său limbaj coregrafic. Au rămas mărturie doar imagini, fotografii risipite din spectacole, care impresionează prin posturile surprinse, transmițând emoția creatorului și inovatorului balerin și care, alături de mărturiile celor care l-au cunoscut, dezvăluie dimensiunea magiei pe care o împrăștia în jur și admirația profundă pe care o inspira cel care rămâne în istoria baletului românesc „magnificul Checais”,
+:Din nefericire, nu au rămas înregistrări ale interpretărilor sale care să ne poată transmite azi dimensiunea talentului și a originalului său limbaj coregrafic. Au rămas mărturie doar imagini, fotografii risipite din spectacole, care impresionează prin posturile surprinse, transmițând emoția creatorului și inovatorului balerin și care, alături de mărturiile celor care l-au cunoscut, dezvăluie dimensiunea magiei pe care o împrăștia în jur și admirația profundă pe care o inspira cel care rămâne în istoria baletului românesc „magnificul Checais”, a cărui contribuție la dezvoltarea dansului modern, după cum aprecia Nina Cassian, nu poate fi ignorată fără „a ne sărăci zestrea”.
 [[File:Trixi4.jpg |thumb|În rolul Ghirei din "Fântâna din Baccisarai" de Assafiev]]
 == Biografie ==
-:'''Data şi locul naşterii:''' 22 decmbrie 1914, Piteşti
+:'''Data şi locul naşterii:''' 22 decembrie 1914, Piteşti
 :'''Data şi locul decesului:''' aprilie 1990, [[Galaţi]]
 :'''Studii:'''
 :*Facultatea de Drept din București (începută în 1933);
- Institutul de Arte Plastice din Bucureşti, unde a studiat desenul clasic cu
+:*Institutul de Arte Plastice din Bucureşti, unde a studiat desenul clasic cu Frederic Storck, artele decorative cu Cecilia Cuţescu-Storck şi gravura cu Simion Iuga (1935-1941);
-Frederic Storck, artele decorative cu Cecilia Cuţescu-Storck şi gravura cu
+:*a luat lecții de arta dansului cu Floria Capsali la Bucureşti;
-Simion Iuga (1935-1941);
+:*a luat lecții de artă dramatică cu Marietta Sadova, Ion Manolescu şi maestrul George Calboreanu;
- a luat lecții de arta dansului cu Floria Capsali la Bucureşti;
+:*a studiat cu Grette Palucca la Dresda, Mary Wigman la Berlin (în timpul turneului în Germania cu baletul „Demoazela Măriuţa”) şi cu Harald Kreutzberg la Salzburg (1944).
- a luat lecții de artă dramatică cu Marietta Sadova, Ion Manolescu şi
 :'''Activitate socio-profesională:'''
-:*în urma recomandării Floriei Capsali, a dat examen şi a fost angajat de
+:*în urma recomandării Floriei Capsali, a dat examen şi a fost angajat de directorul Ion Nonna Otescu în calitate de dansator la Opera Română din Bucureşti, unde a activat o lungă perioadă de timp (1 dec. 1938 - 31 aug. 1946 ; 1 apr. 1947 - 30 iun. 1952);
-directorul Ion Nonna Otescu în calitate de dansator la Opera Română din
+:*a fost prim-solist la Opera Română din Bucureşti, unde, printre altele, a montat şi a dansat în „După amiaza unui faun”;
-Bucureşti, unde a activat o lungă perioadă de timp (1 dec. 1938 - 31 aug.
+:*a dansat rolul mirelui, în alternanţă cu Oleg Danovski, în „Nunta în Carpaţi” (premiera a avut loc pe 5 mai 1939 la Opera Română);
-; 1 apr. 1947 - 30 iun. 1952);
+:*a expus la Saloanele oficiale de artă plastică, având o expoziţie personală la Sala Dalles în 1941;
- a fost prim-solist la Opera Română din Bucureşti, unde, printre altele, a
+:*a dansat în spectacolul „Demoazela Măriuţa”, montat la Opera Română din Bucureşti (premiera a avut loc pe 5 oct. 1942);
-montat şi a dansat în „După amiaza unui faun”;
+:*a susţinut împreună cu Marie-Jeanne Livezeanu recitaluri de dans, având în repertoriu „Sonata pentru pian” de Edvard Grieg, „Vals trist” de Jan Sibelius, „Preludiu - viziuni persane” de Claude Debussy, „Vals” de Anatol
 Provaznik, „Dans românesc” de Paul Constantinescu (în ţară şi în Austria);
- a dansat în premiera baletului „Priculiciul” de Zeno Vancea, coregrafia
+:*a dansat în premiera baletului „Priculiciul” de Zeno Vancea, coregrafia Floria Capsali, în distribuţie figurând alături de coregrafă, Oleg Danovski, Gelu Matei, Carol Apostolescu, Nicu Iacobescu (30 apr. 1943);
-Floria Capsali, în distribuţie figurând alături de coregrafă, Oleg Danovski,
+:*a asigurat coregrafia spectacolului „Patima de sub ulmi” de Eugene O’Neill, regia Ion Şahighian, montat la Teatrul Nostru din București (sept. 1943);
-Gelu Matei, Carol Apostolescu, Nicu Iacobescu (30 apr. 1943);
+:*a făcut parte din distribuţia spectacolului „Haimanaua bulevardului” de Puiu Maximillian şi Jack Fulga, montat la Teatrul Muncitoresc C.F.R. din Giuleşti:
- a asigurat coregrafia spectacolului „Patima de sub ulmi” de Eugene O’Neill,
+:*a făcut parte din distribuţia originală a spectacolului „Harap-Alb” (a desenat schiţele celor 218 costume), montat la Opera Română din Bucureşti (premiera pe 2 apr. 1948);
-regia Ion Şahighian, montat la Teatrul Nostru din București (sept. 1943);
+:*a dansat în rolul Pierrot în baletul „Carnavalul” de Robert Schumann, cu Floria Capsali, Oleg Danovski, Mitiţă Dumitrescu, Petru Bodeuţ, la Opera Română (1948);
- a făcut parte din distribuţia spectacolului „Haimanaua bulevardului” de Puiu
+:*a fost condamnat de regimul comunist la muncă silnică, la Canalul Dunăre-Marea Neagră (1952-1954);
-Maximillian şi Jack Fulga, montat la Teatrul Muncitoresc C.F.R. din Giuleşti
+:*a fost numit maestru de balet la Opera din Timişoara, unde a continuat să danseze (20 nov. 1954 – 7 sept. 1958) și unde a interpretat rolul Ghirei din „Fântâna din Baccisarai”, a montat şi a dansat în baletul „Şurale” având-o ca parteneră pe Maria Bardezian, a montat „Priculiciul” de Zeno Vancea;
-a făcut parte din distribuţia originală a spectacolului „Harap-
+:*a fost angajat maestru de balet la Teatrul Muzical din Galaţi (5 ianuarie 1960);
-Alb” (a desenat schiţele celor 218 costume), montat la Opera Română din
+:*la Opera Maghiară din Cluj-Napoca a montat baletele „Daphnis şi Chloe”, „Pasărea de foc” de Igor Stravinsky (1966) şi „Dansurile Polovţiene” din opera „Cneazul Igor” de Aleksandr Borodin (1967);
-Bucureşti (premiera pe 2 apr. 1948);
+:*a figurat pe afişele a nu mai puţin de 43 de spectacole ale Teatrului Muzical „Nae Leonard” din Galaţi, în calitate de coregraf, scenograf sau regizor, în anii ᾽60 activând încă în calitate de interpret;
- a dansat în rolul Pierrot în baletul „Carnavalul” de Robert Schumann,
+:*a fost profesor de balet, printre elevii săi numărându-se nume recunoscute în domeniu, precum Miriam Răducanu, Gelu Barbu și Rodica Murgu;
-cu Floria Capsali, Oleg Danovski, Mitiţă Dumitrescu, Petru Bodeuţ, la
+:*a asigurat regia, coregrafia şi scenografia spectacolului „Marinarul visător” - fantezie coregrafică  umoristică în două acte, premieră pe ţară, montat la Teatrul Liric din Constanţa (1972);
-Opera Română (1948);
+:*s-a pensionat în anul 1970 (1 ian.), dar a fost reangajat la Teatrul Muzical „Nae Leonard” din Galaţi (1 mart. 1974), încetându-şi definitiv activitatea în 1978.
 :'''Afiliere:'''