Elena Cuza

Soția domnitorului Alexandru Ioan Cuza

Autograf Smaranda Brăescu

Biografie

Data şi locul naşterii: 17 iunie 1825, Iași

Data şi locul decesului: 2 aprilie 1909, Piatra-Neamț, jud. Neamț

Studii:

Elena Cuza ^[1]; a primit de mică o educație aleasă, după principiile pedagogice ale vremii, sub supravegherea directă a mamei; a învățat limba germană și, mai ales, franceza, pe care o folosea cu deosebită eleganță în corespondența întreținută cu prietena sa Hermiona Asachi; de la șapte ani și-a continuat studiile particulare, cu guvernante și profesori străini, la moșia de la Șcheia a unchiului său Constantin Sturdza, împreună cu copiii acestuia și ai altor rude apropiate.

Activitate socio-profesională:

A locuit la Galaţi pe perioada în care Alexandru Ioan Cuza a fost prezident al judecătorului ţinutului Covurlui (1842-1845), preşedinte al judecătoriei Covurlui, pârcălab (prefect) al ţinutului Covurlui numit de domnitorul Ghica la 6 iunie 1856; a contribuit la opera reformatoare a Domnului Unirii, fiind inspiratoarea fericită a legii instrucțiunii publice; s-a aplecat cu deosebită înțelegere asupra situației precare a țărănimii, fiind o susținătoare energică a înfăptuirii reformei agrare; și-a dedicat întreaga viață și avere acțiunilor caritabile; a donat 1000 de galbeni Serviciului Sanitar, în vederea construirii unei clădiri adecvate ce avea să servească drept azil de copii, luând sub patronaj această instituție; la solicitarea sa a fost înființat Azilul pentru copii, care avea să se numească ”Elena Doamna”; În anul 1880 a fondat, în orașul său natal, Spitalul de copii “Caritatea” (Clădirea există și astăzi găzduind în prezent Spitalul de Urgență din Iași); a sprijinit și înfrumusețarea orașelor românești cu statui, făcând o donație însemnată pentru ridicarea statuii cronicarului Miron Costin, de lângă Teatrul Național. Pe soclul statuii se află o placă ce conține numele donatorilor. După familia regală și arhiereii Bisericii, este consemnat numele, de bună amintire, al Doamnei Elena Cuza.

↑ Născută Rosetti; fiica postelnicului Iordache Rosetti-Solescu (1796-1846) și a Ecaterinei Rosetti-Solescu (Catinca), fata logofătului Dumitrache Sturdza din Miclăușeni și sora boierilor cărturari Constantin Sturdza și Alexandru Sturdza.