Comuna Cudalbi este situată în partea de N-E a Câmpiei Române şi partea de S-E a Podişului Covurlui, în centrul judeţului Galaţi, la 56 km N de Galaţi şi 27 km S-E de Tecuci de o parte şi de alta a pârâului Geru , la întretăierea căilor rutiere Galaţi –Tecuci şi Băleni-Umbrăreşti. Se învecinează la nord cu localitatea Valea Mărului, la est cu Băleni, la sud cu Costache Negri şi Griviţa, iar la vest cu Umbrăreşti. Suprafaţa administrativă a comunei este de 14.341 ha, încadrându-se în categoria comunelor mari din judeţ, poziţie menţinută şi conform criteriului numeric al populaţiei care este de 7984 locuitori.

Teritoriul este situat din punct de vedere geografic în arealul extrem NE al Câmpiei Române, la limita sudică cu Podişul Moldovei. Suprafaţa teritoriului administrativ al comunei Cudalbi corespunde zonei de climă temperat-continentală, cu nuanţe de excesivitate în manifestările locale. Reţeaua hidrografică este formată din cursurile de apă Geru, Călmăţui şi Valea Rea.

Denumirea localităţii se trage de la un vornic moldovean, Ştefan Cudalbu, de bună seamă vrednic şi cu mari merite din moment ce domnul Modovei, Ştefan cel Mare, îi dăruia, printr-un uric, emis de cancelaria sa, un însemnat loc de moşie situat pe Valea Gerului, ca răsplată poate pentru credinţa sa în cel al cărui nume va rămâne neşters în filele de cronica ale neamului nostru. Se pare că Ştefan Cudalbu a fost un răzeş, oştean de frunte, stegar în oastea lui Ştefan cel Mare, împroprietărit în anul 1472 cu moşie pe vatra actuală a Cudalbiului.

Localitatea Cudalbi are două şcoli generale şi un grup şcolar agricol, o Casă de Cultură “Tache Avramescu “, o bibliotecă comunală, 3 cabinete medicale şi un centru de permanenţă, un dispensar sanitar veterinar, 2 farmacii umane şi una veterinară, 4 biserici, o mănăstire de maici, un oficiu poştal, agenţii de bănci: CEC BANK şi Banca Carpatica.

Personalităţile comunei: Tache Avramescu - învăţător ; Gheorghe Vârlan - postelnic, deputat in Divanul ad-hoc al Moldovei din 1857, Emil Panaintescu – profesor universitar, istoric şi arheolog, Costin Brăescu – scriitor si politician, Mihai C. Ionescu - institutor, scriitor, om de cultură şi ing. Panaite Drăguşu – specialist în electrotehnică.

Obiective turistice:

Biserica Sf. Dumitru

Mănăstirea Gologanu

Biserica Sf. Mihail şi Gavrilă

Biserica "Adormirea Maicii Domnului"

• Mănăstirea Maicii Domnului (Gologanu) ctitorită în 1934 de moşiereasa Eugenia Pană, a funcţionat până în 1959 când a fost desfiinţată, fiind reînfiinţată după 1989;
• Biserica “Prea cuvioasa Parascheva” cu o vechime de peste 150 de ani construită între 1840-1855 de postelnicul Gheorghe Vârlan;
• Biserica “Adormirea Maicii Domnului”, ctitorie de la 1861-1863 a clucerului Costin Chebac Oardă, unul din marii proprietari de pământ din zonă;
• Muzeul “Tache Avramescu”.

Sursa: Puşcaşu, Violeta; Chiriţă, Viorel; Balcu, Florina. Strategia de dezvoltare locală : Comuna Cudalbi - potenţial şi perspective 2008-2018. Galaţi : Editura Europlus, 2008.

Note/Referinţe

• Cudalbi, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia"] [citat 1 februarie 2018], disponibil în internet: http://193.231.136.4/opac/authority/218925?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=Cudalbi%2C+comun%C4%83

Primăria CUDALBI

Primăria Cudalbi

Date contact:

Adresa: loc. Cudalbi, jud. Galaţi

Cod postal: 807105

Telefon: 0236/862055, 862003

Fax: 0236/862372

E-mail: primaria.cudalbi@gmail.com

Site: http://www.comunacudalbi.ro/

Biblioteca

Biblioteca Cudalbi

În anul 1915 s-a întemeiat o Casă de Sfat şi Citire după modelul celei din comuna Brăhăşeşti, judeţul Tecuci, dar din cauza Primului Război Mondial, activitatea culturală curentă a trebuit să-şi încetinească ritmul. Reluarea acesteia a fost posibilă, pe 27 ianuarie 1924, când în comună începe să funcţioneze o instituţie de propagare a valorilor culturii naţionale: “primul fond material a fost de 5806 lei luaţi de la Societatea Orfanilor de Război al cărei preşedinte a fost ales preotul Grigore Costin, suma fiind utilizată la construirea unui dulap de bibliotecă şi cumpărarea de carţi în număr de 232 şi a 4 abonamente“. Biblioteca este situată în centrul comunei având vecini la nord Poliţia comunei, la sud farmacia,la vest DJ 251 care traversează localitatea şi la est proprietăţi particulare. Biblioteca a fost înfiinţată în 1977 şi îşi desfăşoară activitatea în interiorul Casei de cultură “Tache Avramescu” la etajul I, având o suprafata totală de aproximativ 105 mp. Biblioteca oferă împrumut la domiciliul a documentelor pe termen limitat, studierea documentelor în cadrul sălii de lectură, precum şi acces la internet.

Monument-centru Cudalbi

Bibliotecari:

• Teodosia Andronache în 1932
• Florescu Angela
• Grecu Mariana – în prezent prof. limba română la Şcoala Gimnazială nr. 1 Cudalbi
• Sava Maricica - în prezent bibliotecar la Biblioteca “V.A. Urechia”

Blogul bibliotecii: http://bccudalbi.blogspot.ro/

Bibliotecar:

DRUGAN Daniela-Gianina (n. 09.08.1976, Tecuci, jud. Galaţi)

• Studii: Liceul Energetic Galaţi, profilul Filologie-Istorie; Curs de perfecţionare ]n biblioteconomie.
• Experienţă profesională: Bibliotecar Biblioteca Comunală Cudalbi (din 1995).

Educaţie

Grădiniţe:

• Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1, com. Cudalbi

• Grădiniţa cu Program Normal Nr. 2, com. Cudalbi

Școli gimnaziale:

• Şcoala Gimnazială ”Emil Panaitescu”, com. Cudalbi, jud. Galaţi, email:scoala_cudalbi@yahoo.com

Obiceiuri și tradiții populare

Dintre ritualurile de invocare a ploii, cele care se regăsesc cel mai frecvent la nivelul județului Galați sunt paparudele și caloianul. În satele din județul Galați, obiceiul paparudelor avea această formă: o tânără se îmbrăca doar într-o cămașă, peste care se prindeau lanțuri de cucută, care o acopereau în totalitate. Un alai întreg o însoțea în tot satul, paparuda fiind udată cu apă, totul fiind însoțit de rostirea unor versuri specifice.

La Cudalbi, la incantațiile invocare a ploii, se adaugă și o urare referitoare la bunăstarea generală a gospodăriilor.

Caloianul era organizat atunci când era secetă puternică, în timpul zilelor de vară foarte călduroase. Tinerii, atât fete, cât și băieți, făceau un om de lut, în miniatură, care era bocit și căruia i se făcea o slujbă de înmormântare, după care era aruncat într-o fântână. Finalul ceremonialului era marcat de o pomană, însoțită de rostirea unor versuri.^[1]

Strângerea recoltelor este și un moment prielnic pentru a aduce mulțumiri forțelor cosmice care au facilitat aceasta – astfel, acestor forțe li se aduceau "ofrande-jertfe". Acest obicei își are originea în niște vechi ceremonii păgâne în cinstea zeiței Diana, care proteja culturile și câmpurile. Cu ocazia sânzienelor, se aducea de la câmp câte un snop de grâu, iar boabele acestuia erau zdrobite și fierte cu miere, iar rezultatul acestui procedeu se numea "cașă" și era oferit ca ofrandă bisericii; din primele recolte de fructe, se ofereau de asemenea ofrande. Ultimul snop de grâu era lăsat pe câmp, deoarece se considera că acesta aparținea pământului care a rodit, era un fel de "pomană".

În Cudalbi, drept mulțumire pentru recoltele bogate, se lăsa pe câmp un mănunchi de grâu numit "polog".^[2]

Note/Referinţe

• Cudalbi, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia"] [citat 1 februarie 2018], disponibil în internet: http://193.231.136.4/opac/authority/218925?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=Cudalbi%2C+comun%C4%83