Comuna Slobozia Conachi este aşezată în partea de sud a judeţului Galaţi, pe valea pârâului Suhurlui, în Câmpia Covurluiului având ca vecini la N–comuna Cuza Vodă, la NV-comuna Pechea, la V– comuna Tudor Vladimirescu, la E-comuna Smârdan, la S-comunele Schela şi Independenţa, iar la SV-comuna Piscu. Suprafaţa comunei este 6134,27 ha, iar populaţia este de 7.200 de locuitori. Comuna Slobozia Conachi are asigurate legături rutiere prin DJ 255 şi DJ 251 cu celelalte comune şi cu oraşele judeţului Galaţi.

Comuna Slobozia-Conachi este atestată în secolul al XIX-lea şi este compusă din 2 sate, respectiv Slobozia-Conachi şi Izvoarele. Satul Slobozia-Conachi a fost înfiinţat în 1800-1810 de către Costache-Conachi care a adus pe moşia sa mai mulţi clăcaşi, întemeiind o “slobozie” - sat stăpânit de marii latifundiari. Satul s-a numit la început Dimieni, toponimul Dimieni nu este însă menţionat în unele documente. Se pare că “slobozia” de atunci s-a constituit de-a lungul pârâului Suhurlui. De-a lungul timpului satul a purtat mai multe denumiri: Slobozia-Plăcintă a vornicului Costachi-Conachi (1816), Slobozia de pe Suhurlui (1824), Plăcinta (1830), Slobozia vornicului Conachi (1834), Slobozia lui Conachi (1841). Până în anul 1874 comuna a făcut parte din judeţul Covurlui, plasa Siret după care trece la comuna Piscu până în 1887 când este reiinfiinţată ca şi comună. Din 1950 comuna face parte din regiunea Galaţi, iar din 1968 din judeţul Galaţi.

Teritoriul pe care se află amplasată comuna Slobozia Conachi se află în zona de sud a judeţului Galaţi formată din campia Covurluiului ce se include în unitatea structurală a Podişului Moldovei. Reţeaua hidrografică a comunei Slobozia Conachi este foarte redusă, fiind alcatuită din pârâul Suhurlui şi de pârâuri sezoniere. Pârâul Suhurlui străbate longitudinal comuna de la N spre S, cu o vale plină de meandre. Teritoriul comunei aparţine în totalitate sectorului cu climă temperat continentală cu nuanţe excesive, cu mari variaţii termice şi regim neuniform al precipitaţiilor. Temperatura media anuală este de 9-10ºC.

În localitate există 2 grădiniţe şi 2 şcoli gimnaziale, dar şi o sală de sport; în domeniul cultural, există un Centru de Formare Profesională şi un Cămin Cultural.

Sursa: Prezentare locala. În: Primaria Comunei Slobozia Conachi : Judetul Galati [online]. [citat 11 noiembrie 2009]. Disponibil în internet: http://primariaslobozia-conachi.ro/index.php?rewriteparam=prezentare_locala.

Primăria SLOBOZIA CONACHI

Primăria Slobozia Conachi

Date contact:

Adresa: loc. Slobozia Conachi, jud. Galaţi

Cod poştal: 807270

Telefon: 0236/831400

Fax: 0236/824700

E-mail: sloboziaconachi@yahoo.com

Site: http://primariaslobozia-conachi.ro

Biblioteca

Biblioteca Comunală Slobozia Conachi este situată în centrul comunei, în incinta Primăriei. Primele înregistrări în Registrul inventar au fost efectuate în data de 20.08.1958. În perioada 1958- 1962 biblioteca a funcţionat în Caminul Cultural Slobozia-Conachi. Apoi între anii 1962 - 1974, biblioteca va funcţiona în diferite case particulare ”La Gheorghe Drăgan”, ”La Gherghe”, ”La Mitrache ”.Între anii 1974- 1996 sediul bibliotecii se afla în sediul fostului C.A.P. Totodată au existat şi filiale deschise în Şcoala din satul Cuza Vodă, în Şcoala din satul Izvoarele,precum şi în sectorul zootehnic.

Bibliotecari:

Biblioteca Comunală Slobozia Conachi.

• Creţu Măriuţa, absolventă a Facultăţii de Istorie - Geografie
• Drăgan Anastasia – Liceul Teoretic Pechea, fost economist, în prezent pensionar
• Neagu Valentina – Liceul Teoretic Pechea, Şcoala tehnică sanitară, în prezent pensionar
• Drăgan Georgeta – Liceul Teretic Pechea, fost economist, în prezent pensionar
• Anghel Petrache - Liceul Teoretic "Vasile Alecsandri" Galati, fost învăţător, în prezent pensionar
• Stâmboala Maranda – Liceul Teoretic, în prezent pensionar.

Bibliotecar:

STANCIU Anişoara (n. 30.09.1967)

Studii:

• Facultatea de Drept si Administratie Publica
• Liceul Agroindutrial Brăila
• Curs "Management – abordarea planificării"
• Curs "Operator texte şi imagini"

Experienţă profesională:

• Economist ferma zootehnică (1986 – 1991)
• Profesor suplinitor (1991 - 2003)
• Bibliotecar Biblioteca Comunală Slobozia Conachi (din 2003).

Educaţie

Grădiniţe:

• Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1, com. Slobozia-Conachi;

• Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1, sat Izvoarele, com. Slobozia-Conachi.

Școli gimnaziale:

• Şcoala Gimnazială Nr. 1, com. Slobozia-Conachi;

• Şcoala Gimnazială Nr. 1, sat Izvoarele, com. Slobozia-Conachi.

Obiceiuri și tradiții populare

Sânzienele este sărbătoarea populară care are loc în data de 24 iunie și care marchează momentul în care culturile de cereale ating maturitatea. Premergător acestei zile, se făcea curățenie și se măturau curțile și gospodăriile, iar tinerii, fetele și flăcăii, își pregăteau hainele de sărbătoare. Această sărbătoare dublează în plan popular sărbătoarea nașterii sfântului Ioan Botezătorul. În zorii acestei zile, tinerii se îndreptau spre locurile de unde puteau culege flori de sânziene, pe care le adunau în buchețele sau le împleteau în cununi de formă circulară sau cruciformă, care apoi erau aduse în sat. Cununile de sânziene se așezau la porți, uși ori ferestre, dar și la ușile grajdurilor; aceste cununi aveau rolul de a proteja de forțele malefice, considerându-se că sunt aducătoare de noroc.

La Slobozia Conachi, în seara dinaintea sărbătorii de sânziene, se luau ciulini răsădiți și se puneau la streșinile caselor; se considera că o fată va avea noroc, dacă ciulinii creșteau până la ziuă.^[1]

Caloianul este un ritual de invocare a ploii şi a fertilităţii solului. Obiceiul consta în crearea unui omuleţ (o păpuşă), făcut din lut combinat cu apă, care era împodobit cu iarbă şi care trecea succesiv prin ritualurile de înmormântare, respectiv înviere. La finalul acestor ritualuri, caloianul era eliberat pe apă, pentru a aduce apoi cheile cerului care opresc ploile. Invocarea ploii avea forma unui bocet al unui text, care se spunea de către cei care participau la înmormântarea caloianului.

La Slobozia Conachi, copiii făceau un om în miniatură, din lut, căruia îi legau la gât un fir roșu, cu busuioc, iar apoi era aruncat într-o fântână sau apa Berheciului, în timp ce se spuneau versuri specifice de invocare a ploii. La finalul cermonialului, se făcea o pomană căluianului.^[2]

Note/Referinţe

• Slobozia Conachi, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia"] [citat 17 aprilie 2018]: