Difference between revisions of "Ţepu"

(Biblioteca)
(27 intermediate revisions by 4 users not shown)
Line 1: Line 1:
 
='''Date monografice'''=
 
='''Date monografice'''=
:Comuna Ţepu este situată în partea de N – V a [[judeţului Galaţi]] şi este constituită, conform actualei legi de organizare administrativ – teritoriale, din două sate, Ţepu, reşedinţă de comună şi Ţepu de Sus, sat component. Ţepu de Sus se află în N satului Ţepu, cele două vetre fiind apropiate. Satele comunei sunt străbătute de drumuri comunale care asigură legăturile pe direcţiile Tecuci - Galaţi şi Tecuci - Bârlad. Se învecinează la E cu comuna [[Gohor]], la S cu [[Munteni]], la V cu comunele [[Nicoreşti]] şi [[Buciumeni]], iar la N cu comuna [[Brăhăşeşti]]. Cel mai apropiat centru urban este municipiul [[Tecuci]], aflat la distanţă de 20 de km, faţă de comuna Ţepu.  
+
<div style="text-align: justify;">
:<gallery>
+
:Comuna Ţepu este situată în partea de N – V a [[județul Galați|judeţului Galaţi]] şi este constituită, conform actualei legi de organizare administrativ – teritoriale, din două sate: Ţepu (reşedinţă de comună) şi Ţepu de Sus (sat component). Ţepu de Sus se află în nordul satului Ţepu, cele două vetre fiind apropiate. Satele comunei sunt străbătute de drumuri comunale care asigură legăturile pe direcţiile Tecuci - Galaţi şi Tecuci - Bârlad. Se învecinează la est cu comuna [[Gohor]], la sud cu [[Munteni]], la vest cu comunele [[Nicoreşti]] şi [[Buciumeni]], iar la nord cu [[Brăhăşeşti]]. Cel mai apropiat centru urban este municipiul [[Tecuci]], aflat la distanţă de 20 de km faţă de comuna Ţepu.  
Image:primaria tepu1.jpg|Primăria Ţepu
+
[[File:primaria tepu1.jpg|thumb|alt=tepu.|Primăria Ţepu]]
Image:casa cultura tepu.jpg|Casa de Cultură Ţepu
+
[[File:casa cultura tepu.jpg|thumb|alt=tepu.|Casa de Cultură Ţepu]]
Image:monument tepu.jpg|Monument Ţepu
+
[[File:monument tepu.jpg|thumb|alt=tepu.|Monument Ţepu]]
Image:sala sport tepu.jpg|Sala de sport
+
Jumătatea sudică a teritoriului administrativ al comunei este situat în Câmpia Tecuciului, iar jumătatea nordică în zona colinară, respectiv Colinele Tutovei. Temperatura medie anuală a aerului este de 9,9 ° C. Se află în bazinul hidrografic Siret, principala apă fiind Berheciul. Solurile predominante sunt cernoziomurile cambice şi solurile cenuşii. Suprafaţa este de 3466 ha, iar populaţia de 2559 de locuitori (2002).
</gallery>
+
[[File:sala sport tepu.jpg|thumb|alt=tepu.|Sala de sport]]
Jumătatea sudică a teritoriului administrativ al comunei este situat în Câmpia Tecuciului, iar jumătatea nordică, în zona colinară, respectiv Colinele Tutovei. Temperatura medie anuală a aerului este de 9,9 ° C. Se află în bazinul hidrografic Siret, principala apă fiind Berheciul. Solurile predominante sunt cernoziomurile cambice şi solurile cenuşii. Suprafaţa este de 3466 ha, iar populaţia de 2559 de locuitori (2002).
+
[[File:parc tepu.jpg|thumb|alt=tepu.|Parc comuna Ţepu]]
[[Image:parc tepu.jpg|thumb|alt=tepu.|Parc comuna Ţepu]]
+
[[File:comunatepu.jpg|thumb|alt=tepu.|Comuna Ţepu]]
[[Image:comunatepu.jpg|thumb|alt=tepu.|Comuna Ţepu]]
+
Satul Ţepu s-a înfiripat  în a doua jumătate a secolului XVIII pe vechea moşie „Româneşti” sau „Românescul” – toponime păstrate până  pe la 1823. La recensământul din 1775 este cosemnată o singură localitate cu numele de Ţăpul, cu 27 de gospodării, deşi pe hartă sunt consemnate ambele sate (probabil Ţăpu de Sus cu statut de pricut = cătun al satului Ţăpu de Jos). În condica Visteriei Moldovei din anul 1846 apar ambele sate: Ţepu de Jos – sat de răzeşi cu 71 birnici , iar Ţepu de Sus – sat de răzeşi cu 15 birnici şi 2 scutiţi de bir. Celor din Ţepu de Jos le revenea 5,77 lei/cap de locuitor, iar celor din Ţepu de Sus numai 4,15 lei/cap de locuitor. Menţionăm, de asemenea, că din cele 23 localităţi din Ocolul Berheci - ţinutul Tecuci, locuitorii din Ţepu plăteau cel mai mare bir, cu precizarea că aliverişul (venitul) lor provenea din vii şi loc de hrană în destul.
Satul Ţepu s-a înfiripat  în a doua jumătate a secolului XVIII pe vechea moşie ,,Româneşti” sau ,,Românescul” – toponime păstrate până  pe la 1823. La recensământul din 1775 este cosemnată o singură localitate cu numele de Ţăpul, cu 27 de gospodării, deşi pe hartă sunt consemnate ambele sate (probabil Ţăpu de Sus cu statut de pricut = cătun al satului Ţăpu de Jos). În condica Visteriei Moldovei din anul 1846 apar ambele sate: Ţepu de Jos –sat de răzeşi cu 71 birnici , iar Ţepu de Sus –sat de răzeşi cu 15 birnici şi 2 scutiţi de bir. Celor din Ţepu de Jos le revenea 5,77 lei/cap de locuitor, iar celor din Ţepu de Sus numai 4,15 lei/cap de locuitor. Menţionăm, de asemeni, că din cele 23 localităţi din Ocolul Berheci-ţinutul Tecuci, locuitorii din Ţepu plăteau cel mai mare bir, cu precizarea că aliverişul (venitul) lor provenea din vii şi loc de hrană în destul.
+
Satul Ţepu de Jos s-a întemeiat pe moşia Ipoteşti şi a purtat acest nume până la jumătatea secolului XIX. Într-un document din 19 iulie 1787 se menţionează că neamurile Miculeşti şi Văceşti din Ipoteşti se judecau cu neamul lui Botin - din Brăhăşeşti – pentru un loc din matca Berheciului. Într-un act din 17 iulie 1804 se face menţiunea că răzeşii din Ipoteşti îşi vând moşia, cu precizarea că o parte din moşie se numeşte „Românescul”. În anul 1823 vistiernicul Petrache Sturdza cumpără jumătate din moşia Ipoteşti, făcând schimb cu Ilie Stupul-cămăraş, dând acestuia în loc moşia  Văleni din fosta comună Burdusoci. În anul 1842 iulie 26 diaconul Vasile Chiscop, obştesc vechil (administrator) al răzeşilor de pe moşia Ţăpul sau Ipoteşti, se adresează Înaltei Logofeţii de la Iaşi pentru redeschiderea  procesului împotriva boierilor  Constantin şi Iordache Stupul, în vederea răcumpărării moşiei vândute în anul 1823. Un alt document precizează că în anul 1850 răzeşii din Ipoteşti reuşesc să-şi răscumpere moşia plătind boierilor (fraţilor) Stupu suma de 5900 de galbeni (sumă împrumutată de la tatăl lui Costache Negri). După 1850 documentele consemnează numai numele de satul Ţăpu de Jos şi Ţăpul de Sus. În amintirea locuitorilor mai vârstnici, toponimul de Ipoteşti este bine cunoscut şi a fost atribuit cooperativei de credit (băncii populare) înfiinţată în anul 1914.
Satul Ţepu de Jos s-a întemeiat pe moşia Ipoteşti şi va purta acest nume până la jumătatea secolului XIX. Într-un document din 19 iulie 1787 se menţionează că neamurile Miculeşti şi Văceşti din Ipoteşti se judecau cu neamul lui Botin-din Brăhăşeşti – pentru un loc din matca Berheciului. Într-un act din 17 iulie 1804 se face menţiunea că răzeşii din Ipoteşti îşi vând moşia, cu precizarea că o parte din moşie se numeşte ,, Românescul”. În anul 1823 vistiernicul Petrache Sturdza cumpără jumătate din moşia Ipoteşti, făcând schimb cu Ilie Stupul-cămăraş-dând acestuia în loc moşia  Văleni din fosta comună Burdusoci. În anul 1842 iulie 26 diaconul Vasile Chiscop, obştesc vechil (administrator) al răzeşilor de pe moşia Ţăpul sau Ipoteşti, se adresează Înaltei Logofeţii de la Iaşi pentru redeschiderea  procesului, împotriva boierilor  Constantin şi Iordache Stupul, în vederea răcumpărării moşiei vândute în anul 1823. Un alt document precizează că în anul 1850 răzeşii din Ipoteşti reuşesc să-şi răscumpere moşia plătind boierilor (fraţilor) Stupu suma de 5900 de galbeni (sumă împrumutată de la tatăl lui Costache Negri). După 1850 documentele consemnează numai numele de satul Ţăpu de Jos şi Ţăpul de Sus. În amintirea locuitorilor mai vârstnici, toponimul de Ipoteşti este bine cunoscut şi a fost atribuit cooperativei de credit (băncii populare) înfiinţată în anul 1914.
+
 
:Sursa: '''Scurtă monografie a comunei Ţepu - judeţul Galaţi.''' În: ''Comuna Ţepu'' [online]. [citat 12 noiembrie 2009]. Disponibil în internet: http://comunatepu.ro/?p=1; '''Comuna Tepu in imagini.''' În: ''Comuna Ţepu'' [online]. [citat 5 iunie 2012]. Disponibil în internet: http://comunatepu.ro.
+
Sursa: '''Scurtă monografie a comunei Ţepu - judeţul Galaţi.''' În: ''Comuna Ţepu'' [online]. [citat 12 noiembrie 2009]. Disponibil în internet: http://comunatepu.ro/?p=1; '''Comuna Țepu in imagini.''' În: ''Comuna Ţepu'' [online]. [citat 5 iunie 2012]. Disponibil în internet: http://comunatepu.ro.
  
 
='''Primăria ŢEPU'''=
 
='''Primăria ŢEPU'''=
 
[[Image:primaria tepu.jpg|thumb|alt=tepu.|Primăria Ţepu]]
 
[[Image:primaria tepu.jpg|thumb|alt=tepu.|Primăria Ţepu]]
'''Date contact:'''
 
 
::'''Adresa:''' str. Ştefan cel Mare, nr. 204, loc. Ţepu, jud. Galaţi
 
::'''Adresa:''' str. Ştefan cel Mare, nr. 204, loc. Ţepu, jud. Galaţi
 
::'''Cod poştal:''' 807305
 
::'''Cod poştal:''' 807305
Line 25: Line 24:
  
 
='''Biblioteca'''=
 
='''Biblioteca'''=
:Biblioteca Comunală Ţepu este situată în centrul comunei şi are ca vecini la N – dl. Marcu Ion, la S – drum comunal, la E – dl. Panaite Ion, iar la V- sediul Primăriei Ţepu. Biblioteca a fost înfiinţată între anii 1964 – 1965 şi şi-a desfăşurat activitatea din 1965 până în 2005 în Căminul Cultural Ţepu. În prezent biblioteca îşi desfăşoară activitatea în sediul vechi al Primăriei Ţepu, într-o sală de 60 m².
+
:Biblioteca Comunală Ţepu este situată în centrul comunei şi are ca vecin, la vest, sediul Primăriei Ţepu. Biblioteca a fost înfiinţată între anii 1964 – 1965 şi şi-a desfăşurat activitatea din 1965 până în 2005 în Căminul Cultural Ţepu. În prezent biblioteca îşi desfăşoară activitatea în sediul vechi al Primăriei Ţepu, într-o sală de 60 m².
:[[Imagine:tepu9.jpg|frameless]] [[Imagine:tepu10.jpg|frameless]] [[Imagine:tepu11.jpg|frameless]]
+
:[[File:tepu9.jpg|frameless]] [[File:tepu10.jpg|frameless]] [[File:tepu11.jpg|frameless]]
:După 1965 bibliotecari au fost o serie de profesori suplinitori ca: Toma Miluţa, Mărmureanu Soltana, Mazilu Maria, dar şi Mândru Maria prof. de limba rusă, Bălan Georgeta prof. de limba română şi franceză.
+
:După 1965, bibliotecari au fost o serie de profesori suplinitori: Toma Miluţa, Mărmureanu Soltana, Mazilu Maria, Mândru Maria (prof. de limba rusă), Bălan Georgeta (prof. de limba română şi franceză).
 
:Blogul bibliotecii: http://bctepu.blogspot.ro
 
:Blogul bibliotecii: http://bctepu.blogspot.ro
:Bibliotecar:  
+
:Bibliotecar: '''OBREJA Gina''' (din 1991).
:'''OBREJA Gina''' ''(n. 04.06.1970, com. Ţepu, jud. Galaţi)''
+
 
 +
='''Educaţie'''=
 +
:'''Grădiniţe''':
 +
:*''Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1'',  com.Ţepu.
 +
 
 +
:'''Școli gimnaziale''':
 +
:*''Şcoala Gimnazială ”Tudor Pamfile”'', com. Ţepu, email: scoalatepu@yahoo.com.
  
Studii:
+
='''Referinţe'''=
:*Liceul Industrial nr. 2 Tecuci
+
:*'''Doru Parascan, Cristian Stănilă''', ''Țepu - spațiu, istorie, cultură : Contribuții la istoria unui sat de răzeși'', Tecuci: Grapho Press, 2012, 175 p.
Experienţă profesională:
+
:*'''Satul lui Tudor Pamfile : antologie''', Țepu, 2021, 112 p.
:*Sudor I.M.A.I.A Tecuci (1989–1990)
+
:*'''Ţepu, comună : [referinţe din baza de date a Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia"]''': http://10.1.1.4/opac/authority/200230?pn=opac%2FBrowse#idx=12&q=%C5%A2epu%2C+comun%C4%83
:*Profesor suplinitor Şcoala nr. 1 Ţepu (1990-1991)
 
:*Bibliotecar Biblioteca Comunală Ţepu (din 1991).
 

Revision as of 11:28, 5 April 2022

Date monografice

Comuna Ţepu este situată în partea de N – V a judeţului Galaţi şi este constituită, conform actualei legi de organizare administrativ – teritoriale, din două sate: Ţepu (reşedinţă de comună) şi Ţepu de Sus (sat component). Ţepu de Sus se află în nordul satului Ţepu, cele două vetre fiind apropiate. Satele comunei sunt străbătute de drumuri comunale care asigură legăturile pe direcţiile Tecuci - Galaţi şi Tecuci - Bârlad. Se învecinează la est cu comuna Gohor, la sud cu Munteni, la vest cu comunele Nicoreşti şi Buciumeni, iar la nord cu Brăhăşeşti. Cel mai apropiat centru urban este municipiul Tecuci, aflat la distanţă de 20 de km faţă de comuna Ţepu.
tepu.
Primăria Ţepu
tepu.
Casa de Cultură Ţepu
tepu.
Monument Ţepu

Jumătatea sudică a teritoriului administrativ al comunei este situat în Câmpia Tecuciului, iar jumătatea nordică în zona colinară, respectiv Colinele Tutovei. Temperatura medie anuală a aerului este de 9,9 ° C. Se află în bazinul hidrografic Siret, principala apă fiind Berheciul. Solurile predominante sunt cernoziomurile cambice şi solurile cenuşii. Suprafaţa este de 3466 ha, iar populaţia de 2559 de locuitori (2002).

tepu.
Sala de sport
tepu.
Parc comuna Ţepu
tepu.
Comuna Ţepu

Satul Ţepu s-a înfiripat în a doua jumătate a secolului XVIII pe vechea moşie „Româneşti” sau „Românescul” – toponime păstrate până pe la 1823. La recensământul din 1775 este cosemnată o singură localitate cu numele de Ţăpul, cu 27 de gospodării, deşi pe hartă sunt consemnate ambele sate (probabil Ţăpu de Sus cu statut de pricut = cătun al satului Ţăpu de Jos). În condica Visteriei Moldovei din anul 1846 apar ambele sate: Ţepu de Jos – sat de răzeşi cu 71 birnici , iar Ţepu de Sus – sat de răzeşi cu 15 birnici şi 2 scutiţi de bir. Celor din Ţepu de Jos le revenea 5,77 lei/cap de locuitor, iar celor din Ţepu de Sus numai 4,15 lei/cap de locuitor. Menţionăm, de asemenea, că din cele 23 localităţi din Ocolul Berheci - ţinutul Tecuci, locuitorii din Ţepu plăteau cel mai mare bir, cu precizarea că aliverişul (venitul) lor provenea din vii şi loc de hrană în destul. Satul Ţepu de Jos s-a întemeiat pe moşia Ipoteşti şi a purtat acest nume până la jumătatea secolului XIX. Într-un document din 19 iulie 1787 se menţionează că neamurile Miculeşti şi Văceşti din Ipoteşti se judecau cu neamul lui Botin - din Brăhăşeşti – pentru un loc din matca Berheciului. Într-un act din 17 iulie 1804 se face menţiunea că răzeşii din Ipoteşti îşi vând moşia, cu precizarea că o parte din moşie se numeşte „Românescul”. În anul 1823 vistiernicul Petrache Sturdza cumpără jumătate din moşia Ipoteşti, făcând schimb cu Ilie Stupul-cămăraş, dând acestuia în loc moşia Văleni din fosta comună Burdusoci. În anul 1842 iulie 26 diaconul Vasile Chiscop, obştesc vechil (administrator) al răzeşilor de pe moşia Ţăpul sau Ipoteşti, se adresează Înaltei Logofeţii de la Iaşi pentru redeschiderea procesului împotriva boierilor Constantin şi Iordache Stupul, în vederea răcumpărării moşiei vândute în anul 1823. Un alt document precizează că în anul 1850 răzeşii din Ipoteşti reuşesc să-şi răscumpere moşia plătind boierilor (fraţilor) Stupu suma de 5900 de galbeni (sumă împrumutată de la tatăl lui Costache Negri). După 1850 documentele consemnează numai numele de satul Ţăpu de Jos şi Ţăpul de Sus. În amintirea locuitorilor mai vârstnici, toponimul de Ipoteşti este bine cunoscut şi a fost atribuit cooperativei de credit (băncii populare) înfiinţată în anul 1914.

Sursa: Scurtă monografie a comunei Ţepu - judeţul Galaţi. În: Comuna Ţepu [online]. [citat 12 noiembrie 2009]. Disponibil în internet: http://comunatepu.ro/?p=1; Comuna Țepu in imagini. În: Comuna Ţepu [online]. [citat 5 iunie 2012]. Disponibil în internet: http://comunatepu.ro.

Primăria ŢEPU

tepu.
Primăria Ţepu
Adresa: str. Ştefan cel Mare, nr. 204, loc. Ţepu, jud. Galaţi
Cod poştal: 807305
Telefon: 0236/869002
Fax: 0236/865862
E-mail: primariatepu@yahoo.com
Site: http://comunatepu.ro

Biblioteca

Biblioteca Comunală Ţepu este situată în centrul comunei şi are ca vecin, la vest, sediul Primăriei Ţepu. Biblioteca a fost înfiinţată între anii 1964 – 1965 şi şi-a desfăşurat activitatea din 1965 până în 2005 în Căminul Cultural Ţepu. În prezent biblioteca îşi desfăşoară activitatea în sediul vechi al Primăriei Ţepu, într-o sală de 60 m².
Tepu9.jpg Tepu10.jpg Tepu11.jpg
După 1965, bibliotecari au fost o serie de profesori suplinitori: Toma Miluţa, Mărmureanu Soltana, Mazilu Maria, Mândru Maria (prof. de limba rusă), Bălan Georgeta (prof. de limba română şi franceză).
Blogul bibliotecii: http://bctepu.blogspot.ro
Bibliotecar: OBREJA Gina (din 1991).

Educaţie

Grădiniţe:
  • Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1, com.Ţepu.
Școli gimnaziale:
  • Şcoala Gimnazială ”Tudor Pamfile”, com. Ţepu, email: scoalatepu@yahoo.com.

Referinţe