Difference between revisions of "Smaranda Brăescu"

Autograf Smaranda Brăescu

„Viaţa mea nu înseamnă nimic dacă o ţin numai pentru mine. Viaţa mea o dăruiesc ţării, dar vreau să o dăruiesc frumoasă şi încărcată de glorie.”

Prezentare

Smaranda Brăescu,Paraşutist şi pilot

Spulberând concepţiile vremii cu privire la sexul feminin, „Aviatoarea Morţii”, „Vizionara”, „Sfidătoarea aerului” sau „Regina aerului”, aşa cum era supranumită de presa vremii Smaranda Brăescu1, s-a dăruit total visului ei de a spulbera recorduri în înălţimile cerului, devenind prima paraşutistă cu brevet internaţional în România şi a patra în lume. Doboară recordul mondial absolut de lansare cu paraşuta, acesta fiind omologat de Federaţia Aeronautică Internaţională şi depăşit abia după 20 de ani, tot de un român.

Prin demersurile consăteanului ei, pasionatul cercetător Neculai Staicu-Buciumeni, biografia Smarandei Brăescu a fost reconstituită iar activitatea de pionierat şi izbânzile sale aviatice au fost onorate prin dezvelirea, la 21 mai 1995, în comuna natală Buciumeni, a unui bust realizat de sculptorul Dan Mateescu.

Biografie

Data şi locul naşterii: 21 mai 1897, sat Hănţeşti, comuna Buciumeni, judeţul Galaţi

Data şi locul decesului: 2 februarie 1948, Cluj

Studii:

• Şcoala Primară din satul Vizureşti, comuna Buciumeni (1904-1909);
• Şcoala Profesională de Fete din Bârlad (1911-1916);
• Şcoala Normală "Principesa Elisabeta” din Bucureşti, absolvită cu menţiunea de Merit;
• Academia de Belle-Arte din Bucureşti, secţia Ceramică şi Artă Decorativă (1924-1928);
• Cursurile de paraşută „Heinecke" la Şcoala Specială de Paraşutism „Schroeder&Co” Berlin, obţinând brevetul internaţional de paraşutist (1928);
• Şcoala civilă de pilotaj „Curtis Wright”, pe un aerodrom de pe Roosevelt Field, din Valley Stream (New-York), obţinând brevetul internaţional de pilot aviator pentru avioane de turism la 8 octombrie 1932;
• obţine certificatul de aviator emis de Aeroclubul Regal al Angliei (25 mar. 1935);
• echivalează brevetul de pilot primind brevetul românesc nr. 167 de pilot aviator (1937).

Activitate socio-profesională:

• suplinitoare la Şcoala Primară Hănţeşti (nou înfiinţată) (1918);
• funcţionară la Astra Română din Bucureşti, serviciul vânzări (1923-1929);
• zboară pentru prima cu un avion militar pilotat de sublocotenentul Naidinescu, de pe aerodromul din Tecuci (1923);
• pleacă la Berlin la 1 iulie 1928 şi ajutată de ing. Heinecke cumpără o paraşută cu care face primul salt, de la 600 m, lângă Berlin (5 iul. 1928);
• pe perioada bursei din Hamburg, se angajează la Fabrica Irvin-Hamburg pentru a încerca paraşute şi participă la mitinguri aviatice care se încheie cu demonstraţii de paraşutism ale sale;
• realizează 11 lansări în perioada 1928-1930, în cadrul mitingurilor aviatice organizate de ARPA la Bucureşti, Braşov, Iaşi, Galaţi, Brăila, Cernăuţi, Cluj, Oradea şi Satu Mare;
• este grav rănită în urma unei lansări (17 aug. 1930);
• doboară recordul mondial feminin de lansare cu paraşuta, de la altitudinea de 6000 m, în zona oraşului Urziceni (2 oct. 1931);
• participă la Congresul Aviaţiei Statelor Unite ale Americii la Miami - Florida (7-9 ianuarie 1932), cheltuielile fiind suportate din banii strânşi printr-o colectă publică deschisă de ziarul Universul;
• realizează un salt la Sacramento (lângă San Francisco) de la 7233 m, salt cu care obţine recordul mondial de lansare cu paraşuta (19 mai 1932);
• în 1933, în urma unei colecte publice iniţiată de un comitet de iniţiativă şi susţinută de ziarul „Universul” adună banii necesari achiziţionării din Anglia a unui avion Milles Hawk, avion pe care îl botează „Aurel Vlaicu", realizând cu el performanţa de a traversa Munţii Iugoslaviei şi respectiv Marea Mediterană fără escală;
• deoarece nu obţine aprobarea de zbor, fuge cu avionul comandat de pe aerodromul din Reading (Anglia) la Paris (Franţa) (1935);
• instructor al Şcolii Companiei de paraşutişti înfiinţată la 10 mai 1941 (1941-1942);
• încadrată în Escadrila Sanitară (sep. 1942-1943);
• în timpul celui de-al doilea război mondial este comandant al plutonului de voluntare încadrat în Detaşamentul „Corneşti” şi face parte din vestita Escadrilă Albă, formată numai din voluntari femei, salvând viaţa militarilor, transportând răniţi, medicamente şi personal sanitar(1944-1945);
• în 1946 semnează alături de alte personalităţi (doctorul Gr. T. Popa, actorul Constantin C. Tănase, etc) un raport confidenţial adresat de către gen Aldea Comisiei Aliate de Control - ONU care denunţa furtul alegerilor din 1946, documentul ajungând în mâinile Siguranţei române;
• este condamnată la doi ani de închisoare, în contumacie, fiind acuzată de legături cu grupurile anticomuniste "Haiducii lui Avram Iancu", "Sumanele Negre" şi "Mişcarea pentru Libertate" (nov. 1946);
• este nevoită să se ascundă pentru a scăpa de arestare în jud. Iaşi şi Bacău;
• sub numele de Maria Matei a fost operată de cancer mamar de către dr. N. Fălcoianu la Spitalul din Roman;
• se refugiază la Congregaţia Maicii Domnului din Cluj, sub numele de Popescu Maria (nov. 1947 - feb. 1948);
• în ian. 1948 a fost internată la Clinica Universitară Cluj.

Performanţe:

• primul european ce obţine un brevet de pilot în SUA (8 oct. 1932);
• primul salt de la 600 m înălţime (în Germania), devenind prima româncă paraşutistă (5 iul. 1928);
• prima campioană mondială a României cu un salt de la înălţimea de 6000 m (în 21 min. şi 25 sec.) lângă Slobozia - prim record naţional absolut (2 oct. 1931);
• record mondial absolut de lansare cu paraşuta, cu un salt pe aeroportul din Sacramento (California) de la înălţimea de 7233 (în 25 minute) (19 mai 1932), acesta fiind omologat de Federaţia Aeronautică Internaţională şi depăşit abia după 20 de ani, tot de un român;
• traversarea cu avionul a Munţilor Iugoslaviei (27 apr. 1936);
• traversarea, în linie dreaptă, a Mării Mediterane, pe un traseu de 1100 km, de la Roma la Tripoli (19 mai 1937).

Distincţii - Decoraţii:

• Ordinul "Virtutea Aeronautică", clasa "Crucea de Aur" (1931) pentru recordul mondial feminin la salt cu paraşuta;
• baretă la "Crucea de aur a Virtuţii aeronautice" pentru saltul de la 19 mai 1932;
• a doua baretă la „Crucea de Aur a Virtuţii aeronautice” (8 iunie 1936);
• decorată cu Crucea "Regina Maria" clasa a III-a, pentru activitatea desfăşurată în cadrul Escadrilei Sanitare (1943).

Legături externe

Proiect educaţional Smaranda Brăescu - Regina înălţimilor

Manifestări dedicate Smarandei Brăescu la Biblioteca V.A. Urechia

Imagini inedite din colecţia Neculai Staicu-Buciumeni

Bibliografie

Women pilots at an all American air meet - Smaranda Brăescu, Florida, 1932

Surse

Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2008, Galaţi, Axis Libri, 2009.