Difference between revisions of "Talk:Victor Papilian"

Revision as of 08:47, 5 June 2013

Medic, scriitor și profesor universitar

Prezentare

thumb|Victor Papilian, medic, scriitor thumb|Autograf Victor Papilian

Scriitorul şi medicul de la a cărui naştere aniversăm 120 de ani, a fost o personalitate plurivalentă ce s-a afirmat în egală măsură în literatură dar şi medicină. Medic şi profesor de anatomie la Facultatea de medicină din Cluj, devine un adevărat şef de şcoală, sistematizând cunoştinţele din domeniu în primul tratat de anatomie apărut în ţară, în 1923. Un aport deosebit a adus şi în domeniul antropologiei, în care a desfăşurat o intensă activitate experimentală, Victor Papillian fiind ales ca prim preşedinte al Societăţii Ronâne de Antropologie. Activitatea culturală cuprinde preocupări în domeniul muzicii, publicisticii, în teatru, ca autor dramatic, prozator şi organizator de cenaclu. Dintre medicii-scriitori români, Victor Papilian este singurul care şi-a împlinit vocaţia scrisului şi aceasta fără a dăuna activităţii medicale.

Biografie

Data şi locul naşterii: 17 iunie 1888, Galaţi

Data şi locul decesului: 14 august 1956, Cluj

Studii:

• Școala primară la Turnu-Măgurele şi Craiova (1895-1899);
• Liceul "Sf. Sava" din Bucureşti (1899-1900; 1902-1903);
• Liceul "Carol I" din Craiova (1900-1902);
• Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică Bucureşti (1899-1900; 1904-1907);
• Facultatea de Medicină din Bucureşti (1907-1916).

Activitate socio-profesională:

• suplinitoare la Şcoala Primară Hănţeşti (nou înfiinţată) (1918);
• funcţionară la Astra Română din Bucureşti, serviciul vânzări (1923-1929);
• zboară pentru prima cu un avion militar pilotat de sublocotenentul Naidinescu, de pe aerodromul din Tecuci (1923);
• pleacă la Berlin la 1 iulie 1928 şi ajutată de ing. Heinecke cumpără o paraşută cu care face primul salt, de la 600 m, lângă Berlin (5 iul. 1928);
• pe perioada bursei din Hamburg, se angajează la Fabrica Irvin-Hamburg pentru a încerca paraşute şi participă la mitinguri aviatice care se încheie cu demonstraţii de paraşutism ale sale;
• realizează 11 lansări în perioada 1928-1930, în cadrul mitingurilor aviatice organizate de ARPA la Bucureşti, Braşov, Iaşi, Galaţi, Brăila, Cernăuţi, Cluj, Oradea şi Satu Mare;
• este grav rănită în urma unei lansări (17 aug. 1930);
• doboară recordul mondial feminin de lansare cu paraşuta, de la altitudinea de 6000 m, în zona oraşului Urziceni (2 oct. 1931);
• participă la Congresul Aviaţiei Statelor Unite ale Americii la Miami - Florida (7-9 ianuarie 1932), cheltuielile fiind suportate din banii strânşi printr-o colectă publică deschisă de ziarul Universul;
• realizează un salt la Sacramento (lângă San Francisco) de la 7233 m, salt cu care obţine recordul mondial de lansare cu paraşuta (19 mai 1932);
• în 1933, în urma unei colecte publice iniţiată de un comitet de iniţiativă şi susţinută de ziarul „Universul” adună banii necesari achiziţionării din Anglia a unui avion Milles Hawk, avion pe care îl botează „Aurel Vlaicu", realizând cu el performanţa de a traversa Munţii Iugoslaviei şi respectiv Marea Mediterană fără escală;
• deoarece nu obţine aprobarea de zbor, fuge cu avionul comandat de pe aerodromul din Reading (Anglia) la Paris (Franţa) (1935);
• instructor al Şcolii Companiei de paraşutişti înfiinţată la 10 mai 1941 (1941-1942);
• încadrată în Escadrila Sanitară (sep. 1942-1943);
• în timpul celui de-al doilea război mondial este comandant al plutonului de voluntare încadrat în Detaşamentul „Corneşti” şi face parte din vestita Escadrilă Albă, formată numai din voluntari femei, salvând viaţa militarilor, transportând răniţi, medicamente şi personal sanitar(1944-1945);
• în 1946 semnează alături de alte personalităţi (doctorul Gr. T. Popa, actorul Constantin C. Tănase, etc) un raport confidenţial adresat de către gen Aldea Comisiei Aliate de Control - ONU care denunţa furtul alegerilor din 1946, documentul ajungând în mâinile Siguranţei române;
• este condamnată la doi ani de închisoare, în contumacie, fiind acuzată de legături cu grupurile anticomuniste "Haiducii lui Avram Iancu", "Sumanele Negre" şi "Mişcarea pentru Libertate" (nov. 1946);
• este nevoită să se ascundă pentru a scăpa de arestare în jud. Iaşi şi Bacău;
• sub numele de Maria Matei a fost operată de cancer mamar de către dr. N. Fălcoianu la Spitalul din Roman;
• se refugiază la Congregaţia Maicii Domnului din Cluj, sub numele de Popescu Maria (nov. 1947 - feb. 1948);
• în ian. 1948 a fost internată la Clinica Universitară Cluj.

Performanţe:

• primul european ce obţine un brevet de pilot în SUA (8 oct. 1932);
• primul salt de la 600 m înălţime (în Germania), devenind prima româncă paraşutistă (5 iul. 1928);
• prima campioană mondială a României cu un salt de la înălţimea de 6000 m (în 21 min. şi 25 sec.) lângă Slobozia - prim record naţional absolut (2 oct. 1931);
• record mondial absolut de lansare cu paraşuta, cu un salt pe aeroportul din Sacramento (California) de la înălţimea de 7233 (în 25 minute) (19 mai 1932), acesta fiind omologat de Federaţia Aeronautică Internaţională şi depăşit abia după 20 de ani, tot de un român;
• traversarea cu avionul a Munţilor Iugoslaviei (27 apr. 1936);
• traversarea, în linie dreaptă, a Mării Mediterane, pe un traseu de 1100 km, de la Roma la Tripoli (19 mai 1937).

Distincţii - Decoraţii:

• Ordinul "Virtutea Aeronautică", clasa "Crucea de Aur" (1931) pentru recordul mondial feminin la salt cu paraşuta;
• baretă la "Crucea de aur a Virtuţii aeronautice" pentru saltul de la 19 mai 1932;
• a doua baretă la „Crucea de Aur a Virtuţii aeronautice” (8 iunie 1936);
• decorată cu Crucea "Regina Maria" clasa a III-a, pentru activitatea desfăşurată în cadrul Escadrilei Sanitare (1943).