Difference between revisions of "Talk:Victor Papilian"

(→‎Prezentare)
(→‎Biografie)
Line 16: Line 16:
  
 
:'''Activitate socio-profesională:'''
 
:'''Activitate socio-profesională:'''
−
:*suplinitoare la Şcoala Primară Hănţeşti (nou înfiinţată) (1918);
+
:*la absolvire a fost angajat în Orchestra de Cameră a Ministerului Instrucţiunii şi Cultelor (devenită Orchestra Filarmonică), dirijată de Grigoraş Dinicu;
−
:*funcţionară la Astra Română din Bucureşti, serviciul vânzări (1923-1929);
+
:*extern al Eforiei Spitalelor Civile din Bucureşti (1909-1912);
−
:*zboară pentru prima cu un avion militar pilotat de sublocotenentul Naidinescu, de pe aerodromul din Tecuci (1923);
+
:*numit preparator (1910) şi apoi prosector (1911) la Catedra de anatomie a Institului de Anatomie din Bucureşti;
−
:*pleacă la Berlin la 1 iulie 1928 şi ajutată de ing. Heinecke cumpără o paraşută cu care face primul salt, de la 600 m, lângă Berlin (5 iul. 1928);
+
:*medic intern al Eforiei Spitalelor Civile din Bucureşti (1 mart. 1912 - 28 febr. 1916);
−
:*pe perioada bursei din Hamburg, se angajează la Fabrica Irvin-Hamburg pentru a încerca paraşute şi participă la mitinguri aviatice care se încheie cu demonstraţii de paraşutism ale sale;
+
:*medic militar (căpitan în rezervă) pe front (în Moldova), în perioada primului război mondial (16 aug. 1916 - 31 mai 1918);
−
:*realizează 11 lansări în perioada 1928-1930, în cadrul mitingurilor aviatice organizate de ARPA la Bucureşti, Braşov, Iaşi, Galaţi, Brăila, Cernăuţi, Cluj, Oradea şi Satu Mare;
+
:*medic secundar provizoriu al Eforiei Spitalelor (16 oct. - 16 nov. 1918) apoi, până la 1 aug. 1919, în Serviciul Medical II din Ospiciul Mărcuţa;
−
:*este grav rănită în urma unei lansări (17 aug. 1930);
+
:*profesor agregat la Catedra de Anatomie descriptivă şi topografică a Facultăţii de Medicină din Cluj (din 1919);
−
:*doboară recordul mondial feminin de lansare cu paraşuta, de la altitudinea de 6000 m, în zona oraşului Urziceni (2 oct. 1931);
+
:*a editat revista „Clujul medical” (1920);
−
:*participă la Congresul Aviaţiei Statelor Unite ale Americii la Miami - Florida (7-9 ianuarie 1932), cheltuielile fiind suportate din banii strânşi printr-o colectă publică deschisă de ziarul Universul;
+
:*întemeietor al Filarmonicii din Cluj (1920);
−
:*realizează un salt la Sacramento (lângă San Francisco) de la 7233 m, salt cu care obţine recordul mondial de lansare cu paraşuta (19 mai 1932);
+
:*a făcut parte dintr-o orchestră de cameră (1920);
−
:*în 1933, în urma unei colecte publice iniţiată de un comitet de iniţiativă şi susţinută de ziarul „Universul” adună banii necesari achiziţionării din Anglia a unui avion Milles Hawk, avion pe care îl botează „Aurel Vlaicu", realizând cu el performanţa de a traversa Munţii Iugoslaviei şi respectiv Marea Mediterană fără escală;
+
:*profesor titular al Catedrei de anatomie descriptivă şi topografică la Facultatea de Medicină din Cluj (1923-1947);
−
:*deoarece nu obţine aprobarea de zbor, fuge cu avionul comandat de pe aerodromul din Reading (Anglia) la Paris (Franţa) (1935);
+
:*profesor de anatomie la Şcoala de Arte Frumoase din Cluj (1928);
−
:*instructor al Şcolii Companiei de paraşutişti înfiinţată la 10 mai 1941 (1941-1942);
+
:*decan (1930-1931) şi prodecan (1931-1932) al Facultăţii de Medicină din Cluj;
−
:*încadrată în Escadrila Sanitară (sep. 1942-1943);
+
:*mentor al unui cenaclu literar, creat în 1930 la Cluj și frecventat de Ion Vlasiu, Pavel Dan, Mihai Beniuc, Emil Giurgiuca, Eduard Mezincescu ş.a.
−
:*în timpul celui de-al doilea război mondial este comandant al plutonului de voluntare încadrat în Detaşamentul „Corneşti” şi face parte din vestita Escadrilă Albă, formată numai din voluntari femei, salvând viaţa militarilor, transportând răniţi, medicamente şi personal sanitar(1944-1945);
+
:*iniţiator şi editor al revistei „Darul vremii” (1930) la care au colaborat Nicolae Iorga, Ion Agârbiceanu, Lucian Blaga, Elena Văcărescu, Sextil Puşcariu, Emil Giurgiuca, Ion Breazu, precum şi valoroşi plasticieni ca Pericle Capidan, Catul Bogdan, Romul Ladea, Aurel Ciupe ş.a.
−
:*în 1946 semnează alături de alte personalităţi (doctorul Gr. T. Popa, actorul Constantin C. Tănase, etc) un raport confidenţial adresat de către gen Aldea Comisiei Aliate de Control - ONU care denunţa furtul alegerilor din 1946, documentul ajungând în mâinile Siguranţei române;
+
:*numit comisar al guvernului pe lângă concesiunea Operei din Cluj, apoi preşedinte al Consiliului de administraţie al Operei Române din Cluj (1933);
−
:*este condamnată la doi ani de închisoare, în contumacie, fiind acuzată de legături cu grupurile anticomuniste "Haiducii lui Avram Iancu", "Sumanele Negre" şi "Mişcarea pentru Libertate" (nov. 1946);
+
:*numit director al Operei Române din Cluj (16 apr. 1934 - 1 apr. 1936);
−
:*este nevoită să se ascundă pentru a scăpa de arestare în jud. Iaşi şi Bacău;
+
:*numit director al Teatrului Naţional din Cluj (1 apr. 1936-1940);
−
:*sub numele de Maria Matei a fost operată de cancer mamar de către dr. N. Fălcoianu la Spitalul din Roman;
+
:*a fost silit să părăsească conducerea Teatrului Naţional din Cluj şi se refugiază alături de cadrele didactice ale Universității din Cluj la Sibiu, în perioada revizuirii teritoriale impuse de Germania (1940-1944), întorcându-se la Sibiu în 1945;
−
:*se refugiază la Congregaţia Maicii Domnului din Cluj, sub numele de Popescu Maria  (nov. 1947 - feb. 1948);
+
:*a fost ales decan al Facultăţii de Medicină Sibiu (1940);
−
:*în ian. 1948 a fost internată la Clinica Universitară Cluj.
+
:*a condus seria nouă a revistei "Luceafărul”, la Sibiu (1941-1945);
 +
:*a înfiinţat la Sibiu o orchestră de cameră a studenţilor şi o echipă de teatru (1941);
 +
:*în 1947 a fost înlăturat de la catedră şi pensionat;
 +
:*şi-a continuat activitatea de cercetare în cadrul laboratorului Catedrei de zoologie din Cluj şi a fost colaborator extern al Institutului de Fiziologie din Bucureşti (1951-1956).
 
   
 
   
 
:'''Performanţe:'''
 
:'''Performanţe:'''

Revision as of 08:58, 5 June 2013

Medic, scriitor și profesor universitar

Prezentare

thumb|Victor Papilian, medic, scriitor thumb|Autograf Victor Papilian

Scriitorul şi medicul de la a cărui naştere aniversăm 120 de ani, a fost o personalitate plurivalentă ce s-a afirmat în egală măsură în literatură dar şi medicină. Medic şi profesor de anatomie la Facultatea de medicină din Cluj, devine un adevărat şef de şcoală, sistematizând cunoştinţele din domeniu în primul tratat de anatomie apărut în ţară, în 1923. Un aport deosebit a adus şi în domeniul antropologiei, în care a desfăşurat o intensă activitate experimentală, Victor Papillian fiind ales ca prim preşedinte al Societăţii Ronâne de Antropologie. Activitatea culturală cuprinde preocupări în domeniul muzicii, publicisticii, în teatru, ca autor dramatic, prozator şi organizator de cenaclu. Dintre medicii-scriitori români, Victor Papilian este singurul care şi-a împlinit vocaţia scrisului şi aceasta fără a dăuna activităţii medicale.

Biografie

Data şi locul naşterii: 17 iunie 1888, Galaţi
Data şi locul decesului: 14 august 1956, Cluj
Studii:
  • Școala primară la Turnu-Măgurele şi Craiova (1895-1899);
  • Liceul "Sf. Sava" din Bucureşti (1899-1900; 1902-1903);
  • Liceul "Carol I" din Craiova (1900-1902);
  • Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică Bucureşti (1899-1900; 1904-1907);
  • Facultatea de Medicină din Bucureşti (1907-1916).
Activitate socio-profesională:
  • la absolvire a fost angajat în Orchestra de Cameră a Ministerului Instrucţiunii şi Cultelor (devenită Orchestra Filarmonică), dirijată de Grigoraş Dinicu;
  • extern al Eforiei Spitalelor Civile din Bucureşti (1909-1912);
  • numit preparator (1910) şi apoi prosector (1911) la Catedra de anatomie a Institului de Anatomie din Bucureşti;
  • medic intern al Eforiei Spitalelor Civile din Bucureşti (1 mart. 1912 - 28 febr. 1916);
  • medic militar (căpitan în rezervă) pe front (în Moldova), în perioada primului război mondial (16 aug. 1916 - 31 mai 1918);
  • medic secundar provizoriu al Eforiei Spitalelor (16 oct. - 16 nov. 1918) apoi, până la 1 aug. 1919, în Serviciul Medical II din Ospiciul Mărcuţa;
  • profesor agregat la Catedra de Anatomie descriptivă şi topografică a Facultăţii de Medicină din Cluj (din 1919);
  • a editat revista „Clujul medical” (1920);
  • întemeietor al Filarmonicii din Cluj (1920);
  • a făcut parte dintr-o orchestră de cameră (1920);
  • profesor titular al Catedrei de anatomie descriptivă şi topografică la Facultatea de Medicină din Cluj (1923-1947);
  • profesor de anatomie la Şcoala de Arte Frumoase din Cluj (1928);
  • decan (1930-1931) şi prodecan (1931-1932) al Facultăţii de Medicină din Cluj;
  • mentor al unui cenaclu literar, creat în 1930 la Cluj și frecventat de Ion Vlasiu, Pavel Dan, Mihai Beniuc, Emil Giurgiuca, Eduard Mezincescu ş.a.
  • iniţiator şi editor al revistei „Darul vremii” (1930) la care au colaborat Nicolae Iorga, Ion Agârbiceanu, Lucian Blaga, Elena Văcărescu, Sextil Puşcariu, Emil Giurgiuca, Ion Breazu, precum şi valoroşi plasticieni ca Pericle Capidan, Catul Bogdan, Romul Ladea, Aurel Ciupe ş.a.
  • numit comisar al guvernului pe lângă concesiunea Operei din Cluj, apoi preşedinte al Consiliului de administraţie al Operei Române din Cluj (1933);
  • numit director al Operei Române din Cluj (16 apr. 1934 - 1 apr. 1936);
  • numit director al Teatrului Naţional din Cluj (1 apr. 1936-1940);
  • a fost silit să părăsească conducerea Teatrului Naţional din Cluj şi se refugiază alături de cadrele didactice ale Universității din Cluj la Sibiu, în perioada revizuirii teritoriale impuse de Germania (1940-1944), întorcându-se la Sibiu în 1945;
  • a fost ales decan al Facultăţii de Medicină Sibiu (1940);
  • a condus seria nouă a revistei "Luceafărul”, la Sibiu (1941-1945);
  • a înfiinţat la Sibiu o orchestră de cameră a studenţilor şi o echipă de teatru (1941);
  • în 1947 a fost înlăturat de la catedră şi pensionat;
  • şi-a continuat activitatea de cercetare în cadrul laboratorului Catedrei de zoologie din Cluj şi a fost colaborator extern al Institutului de Fiziologie din Bucureşti (1951-1956).
Performanţe:
  • primul european ce obţine un brevet de pilot în SUA (8 oct. 1932);
  • primul salt de la 600 m înălţime (în Germania), devenind prima româncă paraşutistă (5 iul. 1928);
  • prima campioană mondială a României cu un salt de la înălţimea de 6000 m (în 21 min. şi 25 sec.) lângă Slobozia - prim record naţional absolut (2 oct. 1931);
  • record mondial absolut de lansare cu paraşuta, cu un salt pe aeroportul din Sacramento (California) de la înălţimea de 7233 (în 25 minute) (19 mai 1932), acesta fiind omologat de Federaţia Aeronautică Internaţională şi depăşit abia după 20 de ani, tot de un român;
  • traversarea cu avionul a Munţilor Iugoslaviei (27 apr. 1936);
  • traversarea, în linie dreaptă, a Mării Mediterane, pe un traseu de 1100 km, de la Roma la Tripoli (19 mai 1937).
Distincţii - Decoraţii:
  • Ordinul "Virtutea Aeronautică", clasa "Crucea de Aur" (1931) pentru recordul mondial feminin la salt cu paraşuta;
  • baretă la "Crucea de aur a Virtuţii aeronautice" pentru saltul de la 19 mai 1932;
  • a doua baretă la „Crucea de Aur a Virtuţii aeronautice” (8 iunie 1936);
  • decorată cu Crucea "Regina Maria" clasa a III-a, pentru activitatea desfăşurată în cadrul Escadrilei Sanitare (1943).
Retrieved from ‘http://193.231.136.3/infoghid/index.php?title=Talk:Victor_Papilian&oldid=7458’