Smaranda Brăescu
Paraşutist, aviator
- „Viaţa mea nu înseamnă nimic dacă o ţin numai pentru mine. Viaţa mea o dăruiesc ţării, dar vreau să o dăruiesc frumoasă şi încărcată de glorie.”
Contents
Prezentare
- Spulberând concepţiile vremii cu privire la sexul feminin, „Aviatoarea Morţii”, „Vizionara”, „Sfidătoarea aerului” sau „Regina aerului”, aşa cum era supranumită de presa vremii Smaranda Brăescu1, s-a dăruit total visului ei de a spulbera recorduri în înălţimile cerului, devenind prima paraşutistă cu brevet internaţional în România şi a patra în lume. Doboară recordul mondial absolut de lansare cu paraşuta, acesta fiind omologat de Federaţia Aeronautică Internaţională şi depăşit abia după 20 de ani, tot de un român.
- Prin demersurile consăteanului ei, pasionatul cercetător Neculai Staicu-Buciumeni, biografia Smarandei Brăescu a fost reconstituită iar activitatea de pionierat şi izbânzile sale aviatice au fost onorate prin dezvelirea, la 21 mai 1995, în comuna natală Buciumeni, a unui bust realizat de sculptorul Dan Mateescu.
Biografie
- Data şi locul naşterii: 21 mai 1897, sat Hănţeşti, com. Buciumeni, jud. Tecuci (astăzi jud. Galaţi)
- Data şi locul decesului: 2 februarie 1948, Cluj
- Studii:
- Şcoala Primară din satul Vizureşti, comuna Buciumeni (1904-1909);
- Şcoala Profesională de Fete din Bârlad (1911-1916);
- Şcoala Normală "Principesa Elisabeta” din Bucureşti, absolvită cu menţiunea de Merit;
- Academia de Belle-Arte din Bucureşti, secţia Ceramică şi Artă Decorativă (1924-1928);
- Cursurile de paraşutism „Heinecke” la Şcoala Specială de Paraşutism „Schroeder&Co” Berlin, obţinând brevetul internaţional de paraşutist (1928);
- Şcoala civilă de pilotaj „Curtis Wright”, pe un aerodrom de pe Roosevelt Field, din Valley Stream (New-York), obţinând brevetul internaţional de pilot aviator pentru avioane de turism (8 oct. 1932);
- a obţinut certificatul de aviator emis de Aeroclubul Regal al Angliei (25 mart. 1935);
- a echivalat brevetul de pilot primind brevetul românesc nr. 167 de pilot aviator (1937).
- Activitate socio-profesională:
- suplinitoare la Şcoala Primară Hănţeşti, nou înfiinţată (1918);
- funcţionară la Societatea petrolieră „Astra Română” din Bucureşti, serviciul vânzări (1923-1929);
- a zburat pentru prima dată cu un avion militar pilotat de sublocotenentul Naidinescu, de pe aerodromul din Tecuci (1923);
- a plecat la Berlin (1 iul. 1928) şi, ajutată de inginerul Otto Heinecke, a cumpărat o paraşută cu care a făcut primul salt, de la 600 m, lângă Berlin (5 iul. 1928);
- în perioada studiilor urmate în Germania, s-a angajat la Fabrica Irvin din Hamburg pentru a încerca paraşute şi a participat la mitinguri aviatice, oferind demonstraţii de paraşutism;
- a realizat 11 lansări cu paraşuta, în cadrul mitingurilor aviatice organizate de Asociaţia Română pentru Propaganda Aviaţiei (ARPA) la Bucureşti, Braşov, Iaşi, Galaţi, Brăila, Cernăuţi, Cluj, Oradea şi Satu Mare (1928-1930);
- a fost grav rănită în urma unei lansări (17 aug. 1930);
- a doborât recordul mondial feminin de lansare cu paraşuta, de la altitudinea de 6000 m, în zona oraşului Urziceni (2 oct. 1931);
- a participat la Congresul Aviaţiei Statelor Unite ale Americii, desfăşurat la Miami - Florida, cheltuielile fiind suportate din banii strânşi printr-o colectă publică deschisă de ziarul „Universul” (7-9 ian. 1932);
- a realizat un salt la Sacramento (lângă San Francisco) de la 7233 m, salt cu care obţine recordul mondial de lansare cu paraşuta (19 mai 1932);
- în urma unei colecte publice, realizate de un comitet de iniţiativă şi susţinută de ziarul „Universul” a adunat banii necesari achiziţionării din Anglia a unui avion Milles Hawk, avion pe care l-a botzat „Aurel Vlaicu", realizând cu el performanţa de a traversa Munţii Iugoslaviei şi respectiv Marea Mediterană fără escală (1933);
- deoarece nu obţine aprobarea de zbor, a fugit cu avionul comandat de pe aerodromul din Reading (Anglia) la Paris (Franţa) (1935);
- instructor al Şcolii Companiei de Paraşutişti înfiinţată la 10 mai 1941 (1941-1942);
- a fost încadrată în Escadrila Sanitară (sept. 1942 - 1943);
- în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost comandant al plutonului de voluntare încadrat în Detaşamentul „Corneşti” şi a făcut parte din vestita Escadrilă Albă, formată numai din voluntari femei, salvând viaţa militarilor, transportând răniţi, medicamente şi personal sanitar (1944-1945);
- a semnat, alături de alte personalităţi (doctorul Gr. T. Popa, actorul Constantin C. Tănase, etc), un raport confidenţial adresat de generalul Aurel Aldea Comisiei Aliate de Control - ONU, raport care denunţa furtul alegerilor din 1946, documentul ajungând în mâinile Siguranţei române (1946);
- a fost condamnată la doi ani de închisoare, în contumacie, fiind acuzată de legături cu grupurile anticomuniste "Haiducii lui Avram Iancu", "Sumanele Negre" şi "Mişcarea pentru Libertate" (nov. 1946);
- a fost nevoită să se ascundă pentru a scăpa de arestare în judeţele Iaşi şi Bacău;
- a fost operată de cancer mamar, sub numele de Maria Matei, de către dr. Nicolae Fălcoianu, la Spitalul din Roman;
- s-a refugiat la mănăstirea greco-catolică „Congregaţia Maicii Domnului” din Cluj, sub numele de Popescu Maria (nov. 1947 - febr. 1948);
- a fost internată la Clinica Universitară din Cluj (ian. 1948).
- Performanţe:
- primul salt de la 600 m înălţime (în Germania), devenind prima româncă paraşutistă (5 iul. 1928);
- primul european care a obţinut un brevet de pilot în SUA (8 oct. 1932);
- a fost nominalizată „Sportiva nr. 1 a lumii” (1932);
- prima campioană mondială a României, cu un salt de la înălţimea de 6000 m (în 21 min. şi 25 sec.) lângă Slobozia - prim record naţional absolut (2 oct. 1931);
- record mondial absolut de lansare cu paraşuta, cu un salt pe aeroportul din Sacramento (California) de la înălţimea de 7233 m (în 25 minute) (19 mai 1932), acesta fiind omologat de Federaţia Aeronautică Internaţională şi depăşit abia după 20 de ani, tot de un român, Traian Demetrescu-Popa;
- traversarea cu avionul a Munţilor Iugoslaviei (27 apr. 1936);
- traversarea, în linie dreaptă, a Mării Mediterane, pe un traseu de 1100 km, de la Roma la Tripoli (19 mai 1937).
- Distincţii - Decoraţii:
- Ordinul "Virtutea Aeronautică", clasa "Crucea de Aur" (1931) pentru recordul mondial feminin la salt cu paraşuta;
- baretă la "Crucea de Aur" a "Virtuţii aeronautice" pentru saltul de la 19 mai 1932 (Decret Regal Nr. 1939 din 10 iun. 1932);
- a doua baretă la „Crucea de Aur a Virtuţii aeronautice” (8 iun. 1936);
- Crucea "Regina Maria" clasa a III-a, pentru activitatea desfăşurată în cadrul Escadrilei Sanitare (1943);
titlul de „Cetăţean de Onoare” (post-mortem) al Municipiului Cluj- Napoca (nov. 2016);
- titlul de „Cetăţean de Onoare” (post-mortem) al Municipiului Tecuci (apr. 2017);
- titlul de „Cetăţean de Onoare” (post-mortem) al Municipiului Galaţi (apr. 2017);
- titlul de „Cetăţean de Onoare” (post-mortem) al Municipiului Bârlad (mai 2017).
Legături externe
- Proiect educaţional Smaranda Brăescu - Regina înălţimilor
- Manifestări dedicate Smarandei Brăescu la Biblioteca V.A. Urechia
- Imagini inedite din colecţia Neculai Staicu-Buciumeni
- Bibliografie
- Women pilots at an all American air meet - Smaranda Brăescu, Florida, 1932
Surse
- Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Mihaela Bute, Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2008, Galaţi, Axis Libri, 2009.