Berești

Cadru natural

Situat în nordul judeţului Galaţi, în zona de obârşie a văii Chineja, la contactul Podişului Covurlui cu Dealurile Fălciului. Altitudinea minimă este de 155 m în sud pe Valea Chineja, iar cea maximă de 250 m spre nord-vest. În zonă sunt întâlnite frecvente procese de eroziune.

Orașul Berești este situat în partea nordică a județului Galați, la zona de contact dintre Colinele Fălciului și Podișul Covurlui, învecinându-se cu comuna Berești-Meria, în partea de SE. Din punct de vedere al distanțelor, față de municipiul Galați este situat la 87 km, iar față de Bârlad la 31 km. Relieful acestuia se poate caracteriza astfel: la E este Dealul Căușa, cu o altitudine de 250 m, spre zona de SV este Dealul Șeasa, la o altitudine de 252 m, iar la V este Dealul Măturei. Altitudinea minimă este de 155 m înspre Valea Chinejei, iar cea maximă, de 250 m se înregistrează spre NV. Aceste dealuri aparțin podișului Covurlui. Trăsătura principală a zonei o constituie eroziunea. Localitatea este străbătută de râul Chineja, pe direcția nord la sud. Vegetația din jurul localității se caracterizează prin prezența pădurilor de sălcii și stejari. În pădurea Adam, în special, dar și în celelalte, se vânează diferite specii de animale, dintre care: căprioare, iepuri, potârnichi, sitari. Pădurea Tălășmani este constituită din arbori precum gorunul, salcâmul sau ulmul, fiind traversată de pârâul Jarovăț, iar densitatea vegetației este foarte mare, având în vedere că este o pădure tânără.

Date demografice

Conform recensământului din 2011 populaţia oraşului Bereşti se ridica la 2.916 locuitori, în scădere faţă de 2002 când s-au înregistrat 3.601 locuitori, iar în 2016, populația se cifra la un număr de 3304 locuitori, din care 1700 bărbați și 1704 femei.

Statistica aferentă anului 2021 cifrează populația acestui oraș la nivelul de 2.473, conform site-lui RPL2021 [1].

Date istorice

Menţionat documentar pentru prima oară în 1484, în1840 este numit târgul Beresti, ca urmare a stabilirii unor familii de negustori.

Bereşti-Tîrg a fost înfiinţat la 15 februarie 1844, pe un teren de cca. 215 hectare, era cel mai mare târg rural din jud. Covurlui. Până în 1879 a fost în subordinea Mitropoliei Moldovei şi Sucevei, ulterior intră în urma unui act de donaţie în proprietatea Epitropiei Casei Sf. Spiridon din Iaşi.

În 1887 comuna Bereşti-Târg facea parte din Plasa Horincea-Prut şi includea satele Aldeşti, Meria, Pănăşeşti, Satu-Bereşti, Şipotele şi Târgu-Bereşti.

La 1891, comuna Bereşti cuprindea satele: Têrgu-Bereşti care era şi reşedinţă, Merea, Satu-Bereşti, Aldeşti şi Şipotele, Pănăşeşti care reprezenta doar un grup de case, care nu mai forma un sat.

Edificiile principale ale comunei erau cele patru lăcaşuri de cult Sf. Gheorghe din Târgu-Bereşti, Sf. Voievozi în S Bereşti, Sf. Nicolai în Merea, Adormirea Maicei Domnului în Aldeşti şi Sinagoga evreilor care era situată în Târgu-Bereşti.

În 1956 comuna Bereşti era încadrat în raionul Bereşti, regiunea Galaţi conform legii nr. 5 (cu modificările aduse prin decretul nr. 331 din 27 sept. 1952 şi nr. 12 din 4 ian.1956).

La 17 februarie 1968 prin unificarea satelor Bereşti-Sat şi Bereşti-Târg din fosta comună Bereşti este decretat oraş.

Căile de acces sunt calea ferată ce face legătura cu Bârladul pe o distanţă de 31 km şi cu municipiul Galaţi la o distanţă de circa 87 km şi drumul judeţean ce face legătura cu Târgu Bujor (26 km), Galaţi (36 km) şi Bârlad (36 km).

Administraţie locală:

Primăria Municipiului Bereşti

Adresa: str. Trandafirilor, nr. 28

Telefon: 0236-342524

Fax: 0236-342316

Site: http://www.orasulberesti.ro/

Cultură

Paul Bujor

În Bereşti s-a născut Paul Bujor (1862-1952), biolog, scriitor, profesor de zoologie şi morfologie animală la Universitatea din Iaşi, doctor în ştiinţe naturale, a pus bazele colecţiilor de Morfologie animală din Iaşi, montând cca 160 de schelete de vertebrate şi constituind o colecţie de cca. 300 animale marine, a răspândit concepţia darwinistă pentru publicul larg, senator şi preşedinte în Senatul României, membru de onoare al Academiei Române.

În 1957 a fost înfiinţată Biblioteca Comunală Bereşti, primul fond de carte fiind reprezentat de donaţia învăţătorului Sliveanu Constatin. În anul 1968 o parte din fondul de carte este mutat în comuna nou înfiinţată Balinteşti. În anul 1992, Consiliul Local hotărăşte să întregească patrimoniul bibliotecii, să-i creeze statutul legal, să angajeze bibliotecar cu normă întreagă.

Casa de Cultură Orăşenească "Ion Creangă" Bereşti construită în anii 60, găzduieşte numeroase evenimente ce au ca prim scop promovarea valorilor naţionale ale culturii, artei, ştiinţei şi cercetării; conceperea de proiecte şi dezvoltarea de programe cu caracter cultural, artistic, ştiintific, educativ.

Oraşul se remarcă îndeosebi prin păstrarea şi totodată promovarea obiceiurilor şi a valorilor tradiţionale prin diverse manifestări: „Sărbătoarea cântecului şi dansului horicean” şi „Sărbătoarea salcâmului”.

Sărbătoarea Salcâmului

Sărbătoarea Salcâmului

Sărbătoarea Salcâmului

Educație:

Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1

Date de contact: Str. Muzicii nr. 11

Liceul Tehnologic "Paul Bujor"

Date de contact Str.Trandafilor nr.210; Tel: 0236342345; e-mail: grscpaulbujorberesti@yahoo.ro

Obiective turistice:

Rezervaţia fosiliferă Bereşti

Staţiunea arheologică „Dealul Taberei” situată pe dealul taberei, la nord-vest de oraşul Bereşti, unde s-au descoperit unelte de cremene din perioada paleoliticului final.

Aşezarea Neolitică Cucuteniană de la „Bîzanu”, descoperită încă din 1939, aflată la cca. 2 km de Bereşti, găzduieşte resturile a două locuinţe, cu platforma din chirpic ars roşu-cărămiziu şi complexe alcătuite din vetre şi gropi. În urma săpăturilor arheologice întreprinse de Colectivul ştiinţific al Muzeului judeţean de istorie Galaţi au fost descoperite mai multe vase pictate şi nepictate, unelte de silex, piatră, os, lut ars, fragmente de figurine antropomorfe feminine şi două fragmente din tablă de aramă.

Placa memorială Paul Bujor dezvelită cu prilejul împlinirii a 110 de la naştere şi a 20 de ani de la moarte a profesorului universitar Paul Bujor a fost instalată la 15 iunie 1972, pe peretele Casei memoriale "Paul Bujor" Bereşti din str. Trandafirilor nr. 187 (imobil proprietate particulară, nu este accesibil publicului), cuprinde mesajul: „În această casă s-a născut profesor universitar Paul Bujor, biolog şi scriitor de seamă, reprezentant de frunte al mişcării socialiste din România (1862-1952)”.

Restaurante, pizzerii, puburi, baruri, cluburi, cafenele, cofetării

• Pizzeria Anda
• Braserie
• Cofetaria Steluța

Obiceiuri și tradiții populare

În această localitate, de Crăciun se cântau colinde bisericești, cum sunt: O, ce veste minunată!, Steaua sus răsare.

Cu aproape două săptămâni înainte de Anul Nou, plugul era ornamentat cu elemente din hârtie gofrată, coroane cu oglinzi sau stegulețe, iar boilor li se puneau "canahi", chiar și un colac, uneori. Cu aproximativ 60-100 de ani în urmă, cei care mergeau cu plugul, se mascau, dându-se cu tăciuni pe față, își puneau căciulile pe dos, câte o haină mai veche ori urâtă și săreau poarta gazdelor. Din ceata de colindători făceau parte șapte feciori, care mergeau din casa-n casă, iar unde găseau poarta deschisă, intrau în curțile mai mari, făcând zgomot mare din talăngi, pocnind din bice și îi adresau urări gazdei.

Ca și în alte zone, cetele celor mai mari, colindau numai în anumite zone, fiind răsplătite cu bani, colaci/plăcinte și vin.

În prima zi a anului, de Sf. Vasile, se organiza o horă, iar băieții care participau, plăteau.

Sursa: BĂNCESCU, Iuliana; PANAITESCU, Laura Elisabeta, Obiceiuri de iarnă la Dunărea de Jos, vol. 1. Galaţi : Editura Centrului Cultural "Dunărea de Jos", 2017, p. 129-130.

Surse

Ghinea, Eliza; Ghinea, Dan. Localităţile din România : Dicţionar. Bucureşti: Editura Enciclopedică, 2000.

Vlăsceanu, Gheorghe; Ianoşi, Ioan. Oraşele României : Mică enciclopedie. Bucureşti: Odeon, 1998.

Indicator al comunelor urbane şi rurale din Regatul României. Bucureşti : Tipografia Statului, 1887, p. 73.

Pacu, Moise. Cartea judeţului Covurluiu. Partea III. Comunile rurale, 1891, p. 116-123

LAHOVARI, George Ioan. Marele dicţionar geografic al Romîniei. Vol. 5. Bucureşti : Stabilimentul Grafic I. V. Socecu, 1902, p. 58.

Indicator alfabetic al localităţilor din Republica Populară Romînă, Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1956, p. 136.

Indicator al comunelor urbane şi rurale din Regatul României. Bucureşti : Tipografia Statului, 1887, p. 73.

Stoica, Corneliu; Dragomir, Ion, T; Brudiu, Mihalache. Muzee şi monumente gălăţene, Galaţi: Comitetul de Cultură şi Educaţie Socialistă al Judeţului Galaţi, 1974, p. 131-132.

Ilie, Zanfir; Comșa, Pompiliu . Galați : Ghid istoric și turistic, Axis Libri, Galați, 2010, p. 159

http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/populatia_romaniei_pe_localitati_la_1ianuarie2016_0.pdf - data citării: 15.03.2017

http://orasulberesti.ro/index.php - data citării: 15.03.2017