În anul 1999 activitatea Bibliotecii "V.A. Urechia" a continuat să înregistreze creșteri la majoritatea indicatorilor. Unele aspecte ale acestor creșteri au fost previzibile încă din anii precedenți, dar anul parcurs a dus la potențarea lor.

Cauzele creșterii solicitărilor credem că nu s-au modificat față de anii trecuți, cu mențiunea că unele dintre acestea sunt mult mai evidente. Prețul cărților și publicațiilor periodice devine din ce în ce mai prohibitiv, iar nevoia de informare și documentare este într-o continuă creștere, mai ales pentru categoriile elevi și studenți, care constituie majoritatea utilizatorilor Bibliotecii "V.A. Urechia".

În rândurile următoare vom prezenta succint principalele activități și indicatorii de performanță obținuți de instituție în anul 1999.
 
 


Completare, evidență, catalogare, informare, colecții speciale

Activitatea din Compartimentul Achiziții-Completare a făcut ca în colecțiile bibliotecii să fie adăugate în anul 1999 și puse la dispoziția utilizatorilor 12.366 unități bibliografice, din care 11.311 sunt monografii, iar restul sunt periodice, documente audio-video și alte tipuri de documente de bibliotecă. Din cele 12.366 unități bibliografice, aproximativ jumătate (6.016) sunt lucrări beletristice, iar cealaltă jumătate (6.350) reprezintă alte domenii ale cunoașterii (tehnică, artă, științe sociale, științe exacte, filosofie etc.). Această structură a documentelor nou achiziționate corespunde și cu ponderea pe care o au diversele genuri de literatură în lectura cititorilor noștri. În privința numărului documentelor achiziționate, am realizat ceea ce ne-am propus (12.000-13.000). Am constatat însă, ca și în anii precedenți, că solicitările sunt mult mai mari și nu putem rezolva o bună parte din cererile la care este supusă biblioteca, fie că ne lipsesc unele titluri, deși am achiziționat circa 4.000 în anul 1999, fie că nu avem suficiente exemplare dintr-un titlu, deși media pe titlu este de aproape trei.
    Ca și în anul precedent, politica de completare a avut în vedere dezvoltarea colecțiilor noastre cu cât mai multe titluri. Pentru a rezolva acest obiectiv și având în vedere limitările financiare, am fost determinați să procedăm, destul de des, la o reducere drastică a numărului de exemplare per titlu, pentru a răspunde nevoilor utilizatorilor, cel puțin prin seviciul de împrumut la sălile de lectură.
    Procesul de completare a devenit mai complex, comparativ cu anul precedent. Cauza o reprezintă diversificarea și creșterea numărului de producători de carte. Acest fapt are, pe de o parte, implicații în ceea ce privește efortul suplimentar depus de compartiment pentru localizarea noilor producători, iar pe de altă parte s-a complicat procedura de selecție a lucrărilor oferite datorită creșterii simțitoare a documentelor asemănătoare, mai ales a celor cu destinație școlară. Un fenomen care contribuie semnificativ la creșterea solicitării compartimentului îl reprezintă faptul că, în anul 1999, datorită condițiilor economice, am constatat scăderea numărului difuzorilor locali importanți care făceau și ei o primă selecție, iar acum această operațiune a trecut tot în sarcina bibliotecii, prin compartimentul de profil. Implicit, în urma analizei activității trebuie reconsiderată politica de achiziții a instituției în noul an.
    Sursele consultate de noi în anul parcurs au însumat 4.922 titluri carte, din care, în aceeași peioadă, au putut fi consultate sub formă de "semnal" 4.485 titluri, ceea ce reprezintă 91%. Baza de date care consemnează precomenzile a cuprins 6.012 înregistrări aflate într-o pemanentă mișcare, datorită faptului că, informațiile inițiale, oferite de liste și cataloage, au lacune și inadvertențe legate de principalele elemente bibliogrefice. În consecință, aproape zilnic, se adaugă noi elemente, în special după achiziționare (număr de exemplare, repartiție pe secții, elemente de identificare a documentelor de achiziție și plată).
    În ceea ce privește completarea colecțiilor celorlalte biblioteci publice din județ, pentru 1999, se constată o diminuare a numărului de volume achiziționate de bibliotecile comunale de la 139 volume în 1998 la 104 în acest an și o creștere de la 300 volume la 504 pentru fiecare bibliotecă orășenească. Valoarea cărților achiziționate centralizat pentru județ se ridică la aproape 100 milioane lei, ceea ce este puțin pentru această rețea care servește aproximativ 300.000 de oameni.
    În anul 1999, ca și în anii precedenți, Biblioteca "V.A. Urechia" a făcut serviciul de selectare a lucrărilor pentru unele biblioteci comunale sau orășenești, atunci când au avut fonduri alocate acestei destinații și ne-au abilitat să facem comenzi pentru ele, având în vedere că la nivel de comună nu există librării și nici alte posibilități de informare asupra producției editoriale. Localitățile care și-au procurat documente de bibliotecă din fonduri proprii n-au fost prea numeroase, numărul acestora fiind doar 5.
     Nici lucrările repartizate de Minsterul Culturii din achiziții centralizate, care s-au ridicat în anul 1999 la peste 200 milioane lei, pentru fiecare județ, n-au îmbunătățit substanțial situația achizițiilor de cărți, deoarece foarte puține titluri s-au achiziționat în numărul de exemplare care să ajungă pentru toate bibliotecile, iar unele administrații locale au interpretat sprijinul Ministerului Culturii în dotarea cu documente de bibliotecă a bibliotecilor publice ca intrdicție de a aloca și ele fonduri cu acestă destinație.
    Informarea utilizatorilor prin periodice și seriale s-a realizat asigurîndu-se 123 abonamente la principalele publicații românești, atât cu caracter de informare generală, cât și de profil, conform cerințelor principalilor beneficiari ai bibliotecii. La lista publicațiilor periodice la care am avut abonamente se mai adaugă peste 50 titluri, primite din diverse surse.
    Numărul documentelor pe suport modern, achiziționate în 1999, a fost mai mic decât în anul precedent. S-au achiziționat doar 274 unități. Din această categorie de documente, cele mai numeroase sunt casetele audio și video - 126 și CD-urile - 123.
    Situația nemulțumitoare se datorează faptului că piața acestor produse nu este încă structurată satisfăcător, produsele contrafăcute, după sursele oficiale, sunt numeroase, iar resursele noastre financiare n-au permis mai mult.
    La sfârșitul anului 1999 baza generală informațională a bibliotecii număra 618.386 unități bibliografice. Creșterea reală a acestei baze a fost mai mare față de 1998 cu 10.869 unități. Tot în cursul anului au fost eliminate 1557 documente (piedute și plătite de cititori sau casate).
    Documentele intrate în cursul anului au fost supuse procesului de prelucrare biblioteconomică și predate secțiilor conform repartiției, consemnate în lista inventar și fișa topografică. Aceste activități s-au realizat, în cea mai mare parte, utilizând programul integrat de bibliotecă TINLIB. Documentele audio-vizuale, ca și celelalte tipuri de documente de bibliotecă, în afara lucrărilor monografice, au fost luate în evidență în sistem clasic, operațiunile respective fiind efectuate de personalul secției multimedia, iar inventarierea periodicelor s-a făcut parțial și de către personalul sălii de lectură.

Compartimentul de Evidență, în afara operațiunilor cunoscute, a continuat și în 1999 să aplice pe documentele achiziționate etichete de cod de bare, extinzând numărul documentelor identificabile cu ajutorul echipamentele opto-electronice utilizate în preocesul de tranzacționare a publicațiilor între bibliotecă și utilizatori.
    Amintim că în spatele tuturor cifrelor de activitate în domeniul evidenței, nu prea numeroase, stau un mare număr de operațiuni care fac posibil drumul documentului de la simpla menționare a acestuia într-o listă de editor sau difuzor, până la punerea lui la dispoziția utilizatorului: verificarea integrității fiecărui document, confruntarea cu actele însoțitoare, aplicarea semnelor de proprietate - ștampilă, număr de inventar, etichetă de cod de bare - iar pentru documentele care ies din evidențe se execută, de asemenea, un mare număr de operațiuni: verificarea cu registrul inventar a borderourilor și, după aprobare, radierea din evidențele individuale și din cele contabile.
    Tot în cadrul activității generale de evidență intră și operațiunile de verificare a unor gestiuni, conform unor norme care stabilesc periodicitatea acestor verificări. În 1998 a fost efectuată verificarea gestionară a colecțiior depozitului general, operațiune laborioasă, cu implicare a unui mare număr de oameni și cu mult timp consumat, oamenii fiind luați și din alte compartimente, în afara personalului compartimentelor direct implicate în această operațiune -evidență și depozite generale.     Precizăm că, datorită numeroaselor probleme ridicate și a numărului redus de personal, deși s-au bifat în R.I. un număr de 113.699 u.e., iar pentru "neconcordanțe" s-a întocmit un borderou cu 790 titluri, operațiunile de verificare amintite nu s-au putut finaliza nici în anul 1999, urmând ca ele să continuie și în 2000.

Activitatea de catalogare, indexare a însemnat, în 1999, ca în fiecare an, și alte numeroase operațiuni, în afara celor legate de documentele de bibliotecă achiziționate sau prelucrate în această perioadă. Cataloagele, atât cele clasice, cât și cel automatizat, suportă în permanență intervenții care constau în: actualizări, corecturi, modificări, completări, extinderi, înlocuiri de fișe și de indicatoare uzate, adaptarea fișei tipărite, realizarea de fișe în compartimentul de automatizare și intercalarea lor în cataloagele clasice. Toate acestea însumează mii de operațiuni. Au rămas încă nerezolvate o sumă de probleme generate de stângăciile, lipsa de experiență și de calificare de la începutul procesului de automatizare și care apar evidențiate în conversia datelor din ISIS în TINLIB, probleme generatoare de dificultăți, atât pentru catalogatori, cât și pentru utilizatori.
    Numărul fișelor manipulate în 1999, rezultate din multiplicare, confruntare, extindere a catalogului sistematic general sunt în număr de peste 18.000.

Activitatea bibliografică a început să se deruleze în sistem automatizat în cursul anului 1999, lucrul în acest mod, experimental, a început din februarie. După analiza și definitivarea machetei, s-a lucrat efectiv, chiar dacă pe parcurs s-au mai făcut și alte propuneri de îmbunătățire. S-au continuat și unele operațiuni în sistem clasic determinate de anuarele care se aflau în curs de definitivare (1985,1986,1987,1992,1995,1998).
    S-au adăugat noi nume la lista personalităților gălățene și noi date la cele existente despre personalitățile deja identificate.
    În 1999 s-a continuat îmbogățirea fișierului de tip arhivă în format digital, utilizabil pentru probleme legate de istoricul bibliotecii și ale personalității fondatoare și s-au redactat, în primă formă, câteva capitole substanțiale din istoricul Bibliotecii "V.A. Urechia".

Compartimentul Colecții speciale, Bibliofilie, care a lucrat cu un singur om, ca și în anul precedent, și-a reorganizat fondul prin extindere într-o altă încăpere la demisolul clădirii vechi. S-au preluat și prelucrat o serie de documente adunate în timp (gravuri, fotocopii, microfilme, hărți, albume, manuscrise, foi volante, fotografii, albume, carte veche), din această prelucrare rezultând peste 2.300 u.b.
    S-au selectat documentele care necesită restaurare, din cadrul colecțiilor speciale și s-au întocmit scheme/proiect pentru restaurarea acestora în cadrul atelierului de legătorie-restaurare.
    În acțiunea de valorificare a colecțiilor speciale s-au selectat și expus documente de bibliotecă în cadrul a două expoziții: "Donatori gălățeni de carte în colecțiile Bibliotecii <<V.A. Urechia>>" și "Galațiul în documente de bibliotecă"

Compartimentul Depozite generale

    În afara principalei activității consacrate în mod direct servirii utilizatorilor prin sălile de lectură, activitate care va fi prezentată la capitolul dedicat relațiilor cu publicul, în anul 1999 s-au desfășurat următoarele lucrări, specifice depozitelor: preluarea de la sectorul evidență și introducerea în circuitul lecturii a 5.451 u.e. din care 5.135 sunt monografii și 316 seriale; consultarea tuturor semnalelor și a celorlalte surse de informare în vederea achiziției necesare utilizatorilor sălilor de lectură. În anul parcurs, din depozite, au mai fost scoase aproape 6000 volume pentru diverse expoziții sau pentru împrospătarea fondurilor unor mici filiale (cămine de bătrâni, penitenciar). S-a continuat reorganizarea sectorului, în special pentru crearea de spațiu pentru colecțiile speciale.
    O operațiune nouă pentru depozite a fost aceea de a introduce în baza de date referitoare la documentele de bibliotecă de tip monografii, un minimum de elemente bibliografice pentru un număr de 4.609 titluri neintroduse în sistem automatzat și completări la alte 898 înregistrări anterioare.
 
 

Activitatea de relații cu publicul


     Solicitările mari ale acestui important serviciu în anul 1999 se concretizează în câteva date esențiale:     Aceste date, comparate cu cele planificate, ca și cu cele ale anului anterior, adică 1998, relevă creșteri semnificative:     Un indicator important, care arată cel mai bine încărcătura de activitate cu publicul, frecvența medie zilnică ponderată care, pentru 1999, a fost de 1.115, în creștere cu 230 față de 1998.

    Din cifre prezentate rezultă următoarii indicatori de performanță:     Perioadele cele mai încărcate ale anului sunt primul și ultimul trimestru, perioade corespunzătoare cu cele de activitate intensă din sistemul de învățământ.
    Situația statistică, diferențiată pe secții, avându-se în vedere numărul de ore de funcționare ca și numărul de personal al secțiilor se prezintă astfel:

 

    Frecvența anuală cea mai ridicată se constată la secția Împrumut pentru adulți - 116.773, fiecărui angajat revenindu-i o medie de 11.677,3 cititori serviți pe an; Sala de lectură - 76.635 cititori, media pe angajat - 12.772; Secția pentru copii - 53.230, media pe angajat - 7.607; Filiala, compartiment pentru maturi și sală de lectură - 29.435, media pe angajat - 9.811; Secția multimedia - 19.939 cititori, media pe angajat - 9.970; Filiala, compartiment pentru copii (un singur angajat) - 8.935 cititori.

 

   Documentele consultate în 1999, în raport cu secțiile bibliotecii, sunt repartizate astfel: Secția I.M. - 211.132 documente, media pe angajat 21.113; Săli de lectură - 197.475, media pe angajat 32.912; Filiala - 129.809, media pe angajat 30.702; Secția pentru copii 55.718, media pe angajat 7.968; Secția multimedia - 17.762, media pe angajat 8.881.
    Din totalul documentelor difuzate 553.346 sunt cărți (91,47%), 33.788 periodice (5,59%), 17.731 documente audio, 72 documente video, 359 documente combinate (2,94%), iar cele consultate în bibliotecă reprezintă 36%, în valoare absolută 217.898 documente.

 

   După conținut, categoria de documente cu cea mai mare solicitare o reprezintă în continuare literatura beletristică care reprezintă cca. 44,5% din totalul documentelor consultate, în creștere față de 1998, când procentul era de 39,7%.
    După statutul ocupațional, categoria de utilizatori noi înscriși cea mai numeroasă, chiar dacă în scădere față de 1998, este reprezentată de elevi și studenți - 73,8%, urmată de intelectuali - 6,01% și șomeri - 5,21%.
    Categoriile de vârstă sunt corelate cu cele ocupaționale. Cele mai bine reprezentate, în cadrul utilizatorilor noi înscriși, sunt: categoria 15-25 ani, categoria sub 14 ani, iar împreună totalizează 82,24% din utilizatorii nou înscriși.
    Creșterea numărului de utilizatori, a frecvenței acestora și implicit a numărului de documente de bibliotecă consultate, au condus și la creșterea celorlalte genuri de activități - creșterea numărului de documente care necesită operațiuni de recondiționare, înmulțirea, alarmantă chiar, a numărului de documente distruse sau pierdute și, probabil, creșterea numărului documentelor sustrase, pe care le vom identifica când se va efectua verificarea gestionară.
    Numărul mare de cititori și documente împrumutate au determinat și un volum mare de corespondență cu abonații bibliotecii. Procesele verbale emise și expediate, însumate, se ridică la 3.675, iar a documentelor în cauză, cărora li s-a actualizat prețul la 5.100.
    Sursele de informare pentru utilizatori au fost în continuare extinse, continuându-se fișierul analitic din publicațiile economice ca și prin introducerea în catalogul automatizat a documentelor ce constituie fondul de referință.
    Activitatea pregătitoare pentru anul 2000 a fost concretizată și în realizarea Calendarului evenimentelor social-culturale - 2000.
    În activitatea culturală și de promovare a bibliotecii s-a prezentat o ofertă atractivă,determinată de interesele principalelor categorii de cititori. S-au organizat și desfășurat un număr de 19 manifestări culturale la care au participat cca. 1.500 persoane, numeroase personalități ale culturii locale. Pe lângă aceste manifestări s-au organizat și alte18 expoziții de carte și numeroase alte microexpoziții în spațiile cu acces liber al publicului.

 

     Manifestările cuturale, ca și celelalte aspecte ale activității din bibliotecă, au fost popularizate în mass-media locală și centrală, înregistrându-se 50-60 apariții în cursul anului 1999.
    Printre manifestări s-au remarcat "Eminesciana 1999", "Zilele cărții pentru copii", "Colocviile adolescenței", precum și lansările de carte ale autorilor: prof. Ioan Toderiță, prof. Ștefan Totolici, Speranța Miron, Cezarina Adamescu.
    În cadrul Colocviilor adolescenților s-au realizat colaborări deosebite cu medicul - prof. Radu Priboi și cu reprezentanți ai unor ONG-uri (SADOR, Centrul de Consultanță Ecologică).
    Colaborarea cu diverse școli și organizații ale copiilor a fost destul de rodnică, dar nu pe măsura posibilităților și nevoilor. Din această colaborare au rezultat și două concursuri "Desene inspirate din cărțile citite" și "Orașul meu".
 



 

Automatizarea prelucrării informațiilor și serviciilor


 

      Obiectivul principal pentru 1999 a fost, ca și în 1998, continuarea derulării programului de automatizare a bibliotecii. Pentru îndeplinirea scopului propus s-au realizat următoarele obiective:


 

   Fundamentarea științifică a activității s-a concretizat în elaborarea de noi scheme privind desfășurarea proceselor de integrare a activității în regim automatizat. S-a aprofundat consultarea documentației tehnice a sistemului intergrat TINLIB, noua vesiune, inclusiv a altor documentații tehnice necesare pregătirii sistemului ca să poată răspunde problemelor anului 2000.
    Compartimentul a susținut participarea bibliotecii în cadrul proiectului PROBIP, prin datele obținute și prelucrate cu ajutorul programului TINLIB.
    Acestor activități li s-a adăugat și prezența în biblioteca noastră, în scop de informare, mai ales pentru probleme de automatizare, a unor colegi din țară (Brăila, Focșani, Râmnicu-Vâlcea, Iași, Slobozia, Piatra-Neamț).


 

Realizarea proiectului de activitate pe anul 1999 s-a concretizat în:



 

Activitatea metodică

    Activitatea de actualizare a colecțiilor a constituit o preocupare constantă, dar rezultatele concrete nu sunt nici pe departe mulțumitoare, deoarece, în anul parcurs - 1999 - bibliotecile publice din județ, în special cele comunale, au primit puține publicații față de necesități și față de oferta de carte românească și străină. În anul trecut doar 6 comune au comunicat că dispun, pentru anul respectiv, de un buget destinat achiziționării de publicații pentru bibliotecă - Independența, Gohor, Cosmești, Munteni, Băleni, Barcea, sumele variind de la 2 la 10 milioane lei. Colecțiile bibliotecilor publice din județ s-au îmbogățit în 1999 astfel: comunalele cu 5819, revenind în medie 104 volume pe unitate, iar cele două orășenești cu 1088 volume cu o medie de peste 500 volume pe unitate. Majoritatea creșterii este realizată prin achiziția centralizată efectuată de Ministerul Culturii.
    Situația este asemănătoare și în privința abonamentelor, unde, în afară de revista Biblioteca, celelalte publicații periodice au ajuns la un număr mic de biblioteci, în special la cele mai mari, care fac parte din primele categorii.
    Pentru pregătirea de specialitate a personalului propriu, cât și a celui din celelalte biblioteci publice din județ, n-am reușit să realizăm ceea ce ne-am dorit. La Biblioteca "V.A. Urechia" s-a insistat mai ales pe pregătirea impusă de procedurile și activitățile noi introduse în diverse compartimente prin extinderea automatizării.
    Pentru îmbunătățirea activității bibliotecilor publice din județ, în afara dotării cu documente, a îndrumării și verificării directe la unități, efectuate de metodist, s-au organizat și 5 schimburi de experiență, la tot atâtea biblioteci comunale, la care au participat peste 40 bibliotecari. La același capitol, al asistenței metodice acordate biblotecilor din județ, trebuie să amintim că biblioteca s-a implicat și în organizarea concursurilor pentru ocuparea de posturi de bibliotecari (Berești, Brăhășești, Șendreni), prcum și în cele de promovare profesională pentru cei care au îndeplinit criteriile de vechime și performanță.


 

Activitatea de legătorie

    Activitatea atelierului a inclus un număr mare și variat de operațiuni de la cele mai simple cum ar fi cele de tăiat hârtie pe diferite dimensiuni, necesare unor compartimente, până la operațiuni complexe de recondiționare a unor lucrări de valoare deosebită.
    În mod sintetic, prezentând doar câteva cifre, activitatea din acest sector, în 1999 se prezintă astfel: carte curentă recondiționată - 10.117 volume; fond tradițional - 561 volume; periodice legate - 279 volume; mape, casete - 237; permise tăiate pentru cititori - 11.000. Acestor principale activități li se adaugă un număr mare de alte activități care, chiar dacă nu reprezintă activități curente, adunate în cursul unui an, însumează cantități însemnate de zile de activitate ale atelierului, dar acestea împreună cu o mai mare rigurozitate în controlul calității lucrărilor au făcut să nu se poată realiza ritmic cantitatea de lucrări programată. O oarecare deficiență în coordonarea activității atelierului și a celorlalte compartimente ale bibliotecii a condus la unele disfuncționalități în predarea și preluarea lucrărilor către și de la atelier.
    Deși sistemul de lucru a fost acceptat de întregul personal al atelierului, neurmărirea lui periodică și neluarea măsurilor care se impuneau din punct de vedere organizatoric au creat impresia că poate fi ignorat, generând în final diminuarea calității serviciilor bibliotecii către utilizatori, deoarece aceștia n-au avut aces la o serie de lucrări care au întârziat la legătorie sau n-au putut fi legate în cursul anului.


 

Activitatea administrativ - gospodărească

    O bună parte din problemele anului precedent s-au menținut și-n 1999 deoarece n-au fost rezolvate din lipsa fondurilor, iar unele s-au potențat în cursul anului trecut, datorită creșterii în continuare a numărului utilizatorilor, cifrele, din prima parte a raportului, fiind edificatoare sub acest aspect. Uzura mare a bibliotecii, sub toate aspectele, a continuat, personalul rămânând, numeric, neschimbat și deci neputând face față totdeauna solicitărilor din ce în ce mai mari. În anul 1999 s-a reușit îmbunătățirea dotării cu aparatură audio a secției AV și de comunicație cu filiala, prin montarea unui post telefonic. O parte din problemele anilor precedenți au rămas încă de actualitate și avem aici în vedere dotarea precară în ceea ce privește cablarea, căștile pentru audiții, mobilierul uzat sau neadecvat aparaturii sau normelor ergonomice de lucru pentru bibliotecari.
    În anul 1999 s-au efectuat și câteva lucrări de mai mică valoare în ceea ce privește întreținerea: s-au efectuat reparații de strictă necesitate la clădiri și instalațiile acestora, fie electrice, fie sanitare astfel ca instituția să se poată încadra în parametri minimali de funcționare; s-a continuat urmărirea comportării clădirilor din punct de vedere al tasării, prin citiri și rapoarte periodice, efectuate de Proiect S.A.; au fost reparate și înlocuite unele calorifere, în special la filială; s-a finalizat și pus în exploatare contorizarea consumului de apă rece și s-a renunțat la alimentarea cu apă caldă menajeră, care nu era contorizată, iar plata în regim paușal era neadecvată consumului nostru foarte mic; s-a făcut recepția lucrărilor de înlocuire a conductelor purtătoare de apă.


 

Activitatea economico - financiară

    Activitățile bibliotecii, prezentate sintetic în capitolele anterioare, s-au putut realiza și pentru că a existat o susținere financiară asigurată de către Consiliul Județean Galați. Pentru anul 1999 au fost asigurate 2.940.000 mii lei, din care 1.840.000 mii au fost cheltuieli de personal, 900.000 mii lei, cheltuieli materiale și 200.000 mii lei, cheltuieli de capital.
    Bugetul a fost executat în proporție de 100%, dar nu s-a putut realiza tot ceea ce ar fi fost necesar pentru bibliotecă: nu s-au putut achiziționa suficiente documente de bibliotecă, nici în 1999, deși pentru această destinație s-au alocat 309.648 mii lei, ceva mai mult decât în 1998, dar, având în vedere creșterea prețurilor, cetățenii Galațiului nu au putut beneficia de o înzestrare mai bună a bibliotecii cu documente de bibliotecă.
    S-a continuat activitatea de achiziție de la mai mulți furnizori de carte, pentru a procura majoritatea lucrărilor solicitate de utilizatorii noștri și pentru a obține prețuri avantajoase, prin eliminarea intermediarilor în comețul cu carte. Această politică are inconvenientul aglomerării compartimentului de completare, care nu are o structură și o componență corespunzătoare noilor sarcini deteminate de amplificarea și pulverizarea activității editoriale.
    Deși majoritatea activităților se desfășoară în sistem automatizat nu se poate renunța la folosirea unui volum mare de tipizate a căror cheltuieli, însumate, dau valori care nu-s de neglijat. Din astfel de rațiuni am renunțat la tipizatul utilizat la sălile de lectură, înlocuindu-l cu un ștraif de hârtie, de dimensiunile tipizatului, dar fără text și liniatură și care a fost acceptat ca funcțional, atât de bibliotecari,cât și de utilizatori.


 

Activitatea de conducere

    Activitate de conducere a fost asigurată de structurile cunoscute - directori, șefi servicii, șefi compartimente, contabil șef și de Consiliul de administrație.
    În anul 1999 a fost constituit Consilul de administrație al Bibliotecii "V.A. Urechia", prin Hotărârea nr. 249 din 18 iunie a Consilului Județului Galați. Conform acestei hotărâri, în componența Consiliului de administrație intră 5 persoane - director, director adjunct, contabil șef, reprezentantul Consiliului Județului Galați și reprezentantul Inspectoratului pentru Cultură al Județului Galați.
    Tot în 1999 a fost definitivat Regulamentul de organizare și funcționare al Bibliotecii "V.A. Urechia" și aprobat prin Decizia nr. 100 din 12 noiembrie a Delegației Permanente a Consiliului Județean Galați. Regulamentul conține și două anexe: Regulamentul serviciilor pentru public și Organigrama bibliotecii pe anul 1999.
    A fost redactat și un regulament de funcționare a Consiliului de administrație, dar nu a fost încă aprobat de către Consiliu, urmând ca aceasta să se realizeze în anul 2000.
    Tot în domeniul reglementărilor s-a revizuit și Regulamentul de ordine interioară, actualizându-se în funcție de prevederile Regulamentului de organizare și funcționare și a altor norme după care ne desfășurăm activitatea.
    Din motive obiective, dar și din deficiențe organizatorice, unele activități, care în mod obișnuit ar fi trebuit să se desfășoare în 1999, s-au realizat sau finalizat la începutul anului următor (evaluarea anuală, concurs pentru grade și trepte).
    Realizările bibliotecii noastre, atât în ceea ce privesc indicatorii de activitate, cât și în ceea ce privește modernizarea activităților de bibliotecă au plasat unitatea gălățeană în nucleul dinamic al unităților de profil din țară. Experiența noastră, aprecierea personalului bibliotecii gălățene, au determinat prezența, unora dintre noi, în comisii de specialitate ale Asociației, coordonarea acestora și realizarea unor proiecte de interes național, dar cu beneficii și asupra Bibliotecii "V.A. Urechia".  Amintim în acest sens proiectul realizat de Comisia de automatizare, condusă de Liviu-Iulian Dediu, proiect acceptat și finanțat de Ministerul Culturii, iar bibliotecii noastre, ca nod de primă mărime, i-a revenit, în prima etapă, o dotare de un miliard lei.
    Din punct de vedere al conducerii, la toate eșaloanele, nu am reușit să efectuăm un sistem de evidență exact și operativ asupra modului de îndeplinire a tuturor sarcinilor prevăzute, conștiința și autocontrolul fiecărui salariat fiind insuficiente, dovada constituind-o și generozitatea manifestată în autoevaluare.
    În ceea ce privește activitatea Consiliului de administrație, considerăm că, deși principalele probleme au fost discutate și aprobate aici, reorganizarea și prezența altor persoane care nu fac parte din colectivul bibliotecii, impun o mult mai bună planificare a acestei activități, inclusiv o mai mare operativitate și selecție mai riguroasă a problemelor de abordat.


 

Concluzii

    În anul 1999, Biblioteca "V.A. Urechia" a funcționat cu același număr de personal ca și în anul precedent, deși obligațiile impuse de utilizatori au fost din ce în ce mai mari sub mai multe aspecte - frecvență mai mare pe unitatea de timp (creștere cu aproape 50 procente față de 1998), solicitări din ce în ce mai diverse pentru toate sectoarele bibliotecii. O parte din problemele cu care ne-am confruntat în anii precedenți s-au menținut sau chiar s-au potențat în 1999. Din categoria acestora putem menționa:     Tot anul trecut a fost și perioada în care s-au remarcat și aspecte pozitive, în afara celor menționate deja, în capitolele anterioare, din care amintim:     Considerăm anul 1999 un an de meritorii realizări, dar și de conturare a unor probleme cărora trebuie să le găsim soluții în perioada următoare, altfel, accesul nediscriminatoriu la informație, pentru toți membrii comunității, nu va putea fi realizat.