Teodor A. Bădărău

Profesor
„Omul față de alte animale, are încă un instrument, cu mare putere adaptivă: inteligența. Dar și aceasta trebuie să fie necontenit trează, în acțiune.”
Autograf Teodor A. Bădărău
Teodor A. Bădărău

Prezentare

Provenit dintr-o veche familie cu puternice rădăcini în zona Fălciului, unul dintre strămoșii săi, Constantin Bădărău, căpătând carte de mazil în anul 1765 de la Grigore Alex. Ghica Vodă, iar fiului său, Andronachi, recunoscându-i-se dreptul de a dijmui în anul 1786, de către voievodul Alexandru Ioan Mavrocordat, profesorul Teodor A. Bădărău s-a născut în familia lui Alexandru Bădărău, fiind cel mai mare dintre cei trei copii, toți băieți: Teodor, Mihai şi Constantin.
Absolvent de facultate, ajuns la Galați în urma unui concurs pentru postul de profesor de științe naturale la Liceul „Vasile Alecsandri”, Teodor Bădărău a avut o importantă contribuţie în dezvoltarea învățământului gălățean din acea vreme. Activitatea desfășurată ca profesor în liceele gălățene, cât și numeroasele lucrări didactice și articole de specialitate publicate, au contribuit la încadrarea acestuia în rândul cadrelor didactice care „constituie pilde de urmat pentru priceperea cu care au stimulat activitatea creatoare a şcolarilor” și care s-a evidențiat pentru „preocupările ştiinţifice, mai mult de popularizare, dar la un nivel ridicat” după cum afirma în memoriile sale lingvistul și profesorul universitar Iorgu Iordan.
De asemenea, a fost întemeietorul și președintele, în Galaţi, al unei societăți pentru protecția animalelor și al unei societăți științifice în care elevii aveau posibilitatea să susțină conferințe pe diverse teme științifice.
La Galați, profesorul Teodor Bădărău a ocupat şi funcţia de ajutor de primar, calitate din care a susţinut acte culturale care dăinuie şi astăzi. Mărturie în acest sens stă semnătura sa de pe actul comemorativ întocmit la inaugurarea monumentului lui Mihai Eminescu (16 octombrie 1911), precum şi pe cel de la dezvelirea statuii lui Costache Negri.
Pasionat cercetător al documentelor aflate în colecțiile Bibliotecii „V.A. Urechia”, Teodor Bădărău a fost și unul dintre donatorii importanți ai instituției culturale gălățene de care se simţea ataşat cu tot sufletul, fapt ce se întrevede şi din mesajul adresat cu prilejul jubileului de 25 de ani de activitate a bibliotecii: „Urez ca instituția ce face mândria culturală a primului port dunărean să sporească, contribuind tot mai mult la răspândirea luminii binefăcătoare, a cunoștințelor acumulate de atâtea suflete de elită din toată lumea”.
De numele său este legată şi apariția revistei gălățene Semănătorul, care se adresa maselor largi, nu doar școlii, fiind subintitulată „revistă pentru popor și școală”, publicație care încă de la primul număr a avut printre colaboratori personalităţi ale culturii române precum istoricul Vasile Alexandrescu Urechia, geologul Ion Simionescu sau folcloristul Gheorghe Teodorescu-Kirileanu.
Teodor Bădărău a simţit, de-a lungul întregii sale cariere didactice, o impresionantă responsabilitate în formarea cu meticulozitate și acuratețe a viitoarelor generații, pentru că, după cum afirma acesta „şcoala nu dă educaţie numai celor excepţionali, ci unei mulţimi de posibilităţi foarte neegale, unui nivel mijlociu care e când mai urcat, când mai coborât. Şcoala se strădueşte să sădească şi ’n cel mai sărac, cât mai bună sămânţă şi s’o ajute a rodi însutit”.
Datorită contribuției aduse popularizării științei, Teodor Bădărău rămâne o personalitate importantă în galeria „descoperitorilor de adevăruri, cari, atraşi de măreţia faptelor şi doritori să adâncească problemele ce închid misterele naturii, fac știință pentru știință”, care nu a ezitat „a urmări, zile şi săptămâni, fenomenele dintr’o retortă ori furnal; slăbindu-şi vederea pentru a nu scăpa neobservat vre-un grăuncior microscopic ce ar putea trăda o taină a vieţii; măsurând, observând şi calculând pentru a turna în formule adevăruri trainice; sbătându-se în neliniştea nesiguranţei, căutând să extragă din câteva observaţii metodic urmărite, o ipoteză limpezitoare problemei, o lege universală, vre’un principiu nestrămutat.

Biografie

Data şi locul naşterii: 30 octombrie 1872, sat Cotroceni[1], com. Cârligaţi[2] jud. Fălciu (azi jud. Vaslui)[3]
Data şi locul decesului: 17 noiembrie 1958, Iași
Studii:
  • studii primare în satul Șchiopeni, com. Cârligaţi, jud. Fălciu;
  • studii liceale la Huşi;
  • Liceul Național din Iași (promoția 1893);
  • Facultatea de Științe a Universității din Iași (1893-1897).
Activitate socio-profesională:
  • preparator la Laboratorul de Botanică (1896-1897);
  • a colaborat, în perioada studenţiei la ziarul socialist Munca;
  • profesor de științe naturale, prin concurs, la Liceul „Vasile Alecsandri” din Galaţi: provizoriu (28 mai 1897) şi definitiv (23 ian. 1904 - 1 oct. 1913);
  • sublocotenent în rezervă (din 1 sept. 1898), locotenent în rezervă (din 28 nov. 1913) al Regimentului 7 Infanterie „Racova” nr. 25;
  • a făcut parte din comitetul de redacție al revistei pentru popor și școală din Galaţi, Semănătorul (1899);
  • a condus ziarele Vremea și Dreptatea din Galaţi;
  • profesor la Liceul de Fete „Filipide” din Galaţi;
  • profesor și director al Liceului Comunității Israelite din Galați (1910-1913);
  • ajutor de primar la Galați (din 1911);
  • fondator și președinte al unei societăți pentru protecția animalelor din Galați;
  • s-a transferat, ca profesor de ştiinţele naturii, la Liceul Internat din Iași, unde a îndeplinit şi funcţia de director (15 oct. 1913 - 15 febr. 1919; 1 ian. 1920 - 1 nov. 1937);
  • inspector general pentru inspectarea învăţământului secundar la şcolile din Moldova în cadrul Ministerului Instrucţiunii şi al Cultelor;
  • a susţinut instalarea Staţiunii Meteorologice din Iaşi, în curtea Liceului Internat (1 dec. 1915 - 30 mai 1917);
  • a participat la Primul Război Mondial;
  • autor, singur sau în colaborare, de manuale didactice (zoologie, botanică, anatomie, geologie);
  • a iniţiat Asociaţia Foştilor Elevi ai Liceului Internat din Iaşi;
  • profesor la Seminarul Pedagogic Universitar din Iași;
  • președinte de onoare al Sfatului Centuriei a II-a de Cercetași a Liceului Internat din Iaşi (1935);
  • comandantul Legiunii „Vasile Lupu”;
  • membru în Comitetul Școlar al Liceului Internat din Iaşi (1 nov. 1937 - 1 febr. 1939);
  • s-a pensionat (1 nov. 1937);
  • a continuat să predea la Liceul Internat din Iaşi (1 nov. 1937 - 31 aug. 1938).
Distincţii - Decoraţii:
  • Ordinul „Coroana României” în grad de Cavaler, conferit prin Decretul Regal nr. 2.818 (1906);
  • Ordinul „Coroana României” în grad de Ofițer, conferit prin Decretul Regal nr. 1.710 (9 mai 1911);
  • Medalia „Bărbăție și Credință”, clasa I (dec. 1913);
  • Medalia „Meritul Cultural” pentru străjerie, clasa a II-a, acordată prin Decretul Regal nr. 2.146 (8 iun. 1938).
Colaborări la publicaţii: Adevărul literar și artistic, Convorbiri literare, Dreptatea, Flori de câmp, Galaţii, Însemnări ieșene, Meșeceul, Munca, Natura, Revista ştiinţifică „V. Adamachi”, Semănătorul, Viața Romînească, Vremea, Ziarul științelor și călătoriilor.

Note

  1. Vechea denumire a satului Leoşti; Leoşti, sat în partea de sud a comunei Rusca, plasa Prut, jud. Fălciu (v. C. Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, Iași, Tipografia C. Popovici, 1893, p. 126).
  2. Din 1965, localitatea se numeşte Pădureni (v. Decret nr. 799 din 17 dec. 1964).
  3. Ioan Baban, Univers cultural şi literar vasluian, Iaşi, Editura PIM, 2008, p. 58-59; Olga Rusu, op. cit.; Ionel Maftei, Personalităţi ieşene. Vol. 2, Iaşi, [s.n.], 1975, p. 33-35; Alte surse dau ca loc al naşterii com Şchiopeni, jud. Vaslui (v. I. Brezeanu, Gh. S. Ştefănescu, Şcoala gălăţeană : 1765-1948, Galaţi, Geneze, 1996, p. 322-323; Gh. V. Chiricuţă, D. D. Şoitu, L. Bourceanu, Monografia Liceului „Vasile Alecsandri” Galaţi : 1867-1967, Galaţi, Liceul „Vasile Alecsandri” Galaţi, 1967, p. 48-50).

Fişier de autoritate

Catalogul electronic al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia" Galaţi

Surse

  • Camelia Toporaş, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Tena Bezman. Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2017, Galaţi, Axis Libri, 2018.
A B C D E F G H I J K L M N O P R S Ş T Ţ U V Z