Difference between revisions of "Țiglina 1"
| (8 intermediate revisions by 2 users not shown) | |||
| Line 11: | Line 11: | ||
[[File:01_442893_cop_1_Tiglina_I_si_Tiglina_II_macheta.jpg |thumb|left|<b>Macheta Cartierelor Țiglina I și Țiglina II</b>]] | [[File:01_442893_cop_1_Tiglina_I_si_Tiglina_II_macheta.jpg |thumb|left|<b>Macheta Cartierelor Țiglina I și Țiglina II</b>]] | ||
| + | [[File:CINEMA tIGL FATADA.jpg |thumb|left|<b>Cinematograful Țiglina</b> | ||
| + | <p>Sursa: Sebastyen, Victor. Galați-Arhitectura nouă, București: Editura Meridiane, 1967</p>]] | ||
| + | <ul> | ||
| + | |||
| + | [[File:Blocurile A.jpg |thumb|left|<b>Blocurile A</b><p>Sursa: Sebastyen, Victor. Galați-Arhitectura nouă, București: Editura Meridiane, 1967</p>]] | ||
| + | <ul> | ||
| + | |||
<div style="text-align: justify;"> | <div style="text-align: justify;"> | ||
| − | Proiectul cartierului Țiglina 1 a fost întocmit de un colectiv de la I.S.C.A.S., condus de arhitecții C. Frumuzache și V. Sebestyen, fiind compus din două microraioane inegale, separate de o vale amenajată în parc și articulate printr-un centru de cartier (proiect: arhitecții Sara Marcovici-Lichiardopol, Constantin Săvescu și Mariana Bucur). Pe strada Brăilei au fost amplasate blocurile pentru nefamiliști cu spații de primire la parter. | + | Proiectul cartierului Țiglina 1 a fost întocmit de un colectiv de la I.S.C.A.S., condus de arhitecții C. Frumuzache și V. Sebestyen, fiind compus din două microraioane inegale, separate de o vale amenajată în parc și articulate printr-un centru de cartier (proiect: arhitecții Sara Marcovici-Lichiardopol, Constantin Săvescu și Mariana Bucur). Pe strada Brăilei au fost amplasate blocurile pentru nefamiliști cu spații de primire la parter. <ref>„Arhitectura în România perioada anilor 1944-1969”. Bucureşti, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1969 </ref> |
Latest revision as of 09:51, 29 March 2024
Sursa: Primăria municipiului Galați
- Scurt istoric
Sistematizarea orașului conform prevederilor schiței respecta măsurile necesare pentru a se asigura o zonificare judicioasă a oraşului, eliminând din interiorul zonelor de locuit unităţile industriale care ar limita confortul locatarilor. Zona de locuit s-a dezvoltat pe cele două terase superioare ale oraşului. Ea va fi subîmpărţită în mai multe cartiere, având fiecare câte 4 —6 microraioane complexe.
Primele microraioane din ţara noastră au fost cele construite în cartierul Ţiglina I din Galaţi, în zona de vest, pe terasa superioară a oraşului. Acest amplasament a fost ales în urma unor studii comparative, din care a reieşit că situarea primului cartier pe acest teren prezintă o serie de avantaje economice, funcţionale şi de oportunitate de investiţii. Determinante în favoarea acestui amplasament au fost: terenul, în marea lui majoritate liber de construcţii, economicitatea lucrărilor de canalizare, dată fiind apropierea de emisar, situarea cartierului pe o arteră principală a oraşului între centru şi viitorul Combinat Siderurgic (la 3,6 km de centru şi 6,5 km de Combinat) precum şi poziţia sa geografică ce a permis realizarea ansamblului fără a fi necesară definitivarea în prealabil a schiţei de sistematizare a oraşului.
- Toponimie
Gherghina, (Ghertina, Tirighina, Ţiglina 1). Acesta e numele unei înălţimi insemnate de pământ, aflate pe malul stâng al Siretului, în apropiere de gura acestuia, lângă staţia de drum de fer Bărboşi, şi unde în vechime a fost o mare cetate zidită de împăratul Traian, care cetate s’ar fi numit după unii Caput Bovis (capul Boului), de unde şi-ar fi luat şi Moldova marca sa, iar după alţii Contra-Dinogetia sati Turris Trajani. Numirea de Gherghina i s-a dat mai în urmă.
În anul 1703, sub domnia lui Constantin Duca, precum arată prinţul Dimitrie Cantemir în Descrierea Moldovei, s-au găsit cele dintâi ruini ale acestei cetăţi: statui şi lespezi de marmoră cu inscripţii romane, ce indică neîndoios că Traian este fundatorul ei.
În 1836 s-au făcut noi cercetări la Gherghina, şi în 1838 s-au descoperit aici mai bine de 3.700 monede de argint de la diferiţi împăraţi romani, cu inscripţia Galaţii, fapt ce insuflă presupunerea că aici ar fi fost la început oraşul Galaţi.
După distinsul filo-român Vaillant, care a vizitat localitatea în al 5-lea deceniu al secolului nostru, această cetate a fost ocupată de romani în perioada domniei Antoninilor şi în apropierea ei trebue să fi fost o mare olărie, de unde şi denumirea de Ţiglina (de la tegidina, ţiglă romană). [4]
- Localizare
Situat în zona central-estică a municipiului Galați, se învecinează la nord cu Țiglina 2, la nord-est cu Mazepa 2, la sud-vest cu Micro 21, Micro 19 și Micro 17.
- Instituții publice
Agenția pentru Protecția Mediului
Complexul Muzeal de Științele Naturii
Inspectoratul Teritorial de Muncă
- Restaurante, pizzerii, puburi, baruri, cluburi, cafenele, cofetării și patiserii
Amadeus • Gaffino • Hazard • Helios • Hera • Riverside Restaurant & Pub • Spartan • Restaurant Suisse Galati - Food, Bar & Grill • Full House • Jonnys Pizza&Grill • 55 Pub
- Biserici
Biserica „Sfântul Ioan Casian şi Sfântul Gherman”
Biserica "Pogorârea Sfântului Duh"
- Centre comerciale
Deși este situat în cartierul Țiglina 3, Supermarket Kaufland se află în apropiere și deservește și Țiglina 1.
- Secții de poliție
- Unități medicale
- Unități de învățământ
Colegiul Naţional „Al. I. Cuza”
Colegiul Naţional „Mihail Kogălniceanu”
Liceul Teoretic ”Emil Racoviță”
Școala Gimnazială „Constantin Gh. Marinescu”
Școala de Arte și Meserii „P. P. Neveanu”
- Biblioteci
Biblioteca Județeană ” V.A. Urechia” Galați - Filiala Nr. 1
- Monumente de arhitectură și artă plastică
Coloana monumentală „Progresul”
- Librării
- Unități sportive
- Parcuri
- Mijloace de transport în comun
Fiind un cartier poziționat în zona cvasicentrală a orașului, reprezintă un punct rutier important. Trasee: Traseul 9, Traseul 10,Traseul 11, Traseul 16, Traseul 20,Traseul 23, Traseul 33, Traseul 105, Traseul 102
Aurel Vlaicu • Barboși • Centru • Gară • Dimitrie Cantemir • Dunărea • Filești • Mazepa 1 • Mazepa 2 • Micro 13 • Micro 14 • Micro 16 • Micro 17 • Micro 18 • Micro 19 • Micro 20 • Micro 21 • Micro 38 • Micro 39A • Micro 39B • Micro 39C • Micro 40 • Piața Centrală • Port • Siderurgiștilor Vest • Traian Nord • Țiglina 2 • Țiglina 3 • Valea Orașului • Zona Veche
• - Localizare
Proiectul cartierului Țiglina 1 a fost întocmit de un colectiv de la I.S.C.A.S., condus de arhitecții C. Frumuzache și V. Sebestyen, fiind compus din două microraioane inegale, separate de o vale amenajată în parc și articulate printr-un centru de cartier (proiect: arhitecții Sara Marcovici-Lichiardopol, Constantin Săvescu și Mariana Bucur). Pe strada Brăilei au fost amplasate blocurile pentru nefamiliști cu spații de primire la parter. [1]
Dintr-un total de 5 760 apartamente, cca 1 970 apartamente (34%) sînt cu 1 cameră, 2500 apartamente (48,5%) cu 2 camere, 870 apartamente (15%) cu 3 camere şi 120 apartamente (2,5%) cu 4 camere.
La dispunerea clădirilor de locuit s-a urmărit o aşezare liberă, dar ordonată faţă de arterele de circulaţie, care să asigure crearea unor spaţii plantate aferente grupurilor de clădiri, în afara spaţiilor plantate centrale sau de folosinţă publică. În cadrul spaţiilor plantate s-au prevăzut în imediata apropiere a locuinţelor spaţii de joacă pentru copii, de odihnă, precum şi mici terenuri de sport. Tot în cadrul acestor spaţii sunt cuprinse şi locuinţele pentru anexele gospodăreşti, precum şi rezervele de teren pentru garaje.
Vedere spre Cartierul Țiglina I din dreptul monumentului Basorelieful „Sportul”: Blocurile I5, I6, I7Dotările social-culturale şi comerciale au fost stabilite în conformitate cu indicii uzuali. La amplasarea grădiniţelor şcolilor s-a urmărit să se asigure o astfel de circulaţie a copiilor, încît ei să nu traverseze străzile. Fiecare microraion este dotat cu o policlinică. Pentru microraioanele II şi III situate în punctele de circulaţie mai intensă, s-au prevăzut centre comerciale, iar între microraionul I şi II pe str. Brăilei, s-a amplasat centrul social-comercial al cartierului. Nu s-a socotit necesară construirea unui centru comercial în cadrul microraionului I datorită razei de servire acoperită în întregime de centrul de cartier. Totuşi, pentru unele unităţi de utilitate zilnică (cum ar fi magazine de pâine, carne, lapte, legume, tutungerie) s-a prevăzut un punct comercial în partea de sud a acestui microraion. Toate unităţile comerciale şi de alimentaţie publică au fost concepute în construcţii parter sau parter şi etaj, cu o circulaţie exclusivă pentru pietoni pe sub portice sau terase acoperite între diferite unităţi.
Centrul cartierului Ţiglina I constituie un complex de dotări social-culturale, conceput pe baza unor principii urbanistice noi. Având o vastă suprafaţă construită, el cuprinde toate categoriile de dotări necesare pentru deservirea ocazională a populaţiei din întreg cartierul: o largă reţea comercială (magazin universal, diferite magazine alimentare, magazin alimentar cu autoservire, librărie unităţi cooperatiste (de comandă şi reparaţii) alimentaţie publică (restaurant, cofetărie, braserie), dotări social-culturale (cinema de 800 locuri şi club). [2]
Țiglina I, cartier nou construit, cu blocuri impunătoare era aproape finalizat în forma sa actuală în anul 1966. [3]
- Toponimie
- ↑ „Arhitectura în România perioada anilor 1944-1969”. Bucureşti, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1969
- ↑ Sebestyen, Victor, „Galați - Arhitectura nouă”. Bucureşti, Editura "Meridiane", 1967
- ↑ „Construim”, în Flacăra, nr. 24(576), 11 iun. 1966, p. 2
- ↑ Pacu, Moise N., „Cartea județului Covurluiu : Note geografice, istorice şi in deosebi statistice” - vol I. Bucuresci: Stabilimentul Grafic I.V. Socecu, 1891
