În anul 1932, din iniţiativa muncitorilor de la Atelierele C.F.R. din Galaţi, prin fuzionarea echipelor Şoimii – Gloria (creată în 1927) şi C.F.R. era formată echipa de fotbal Gloria C.F.R. Galați, secție a Asociaţiei Sportive şi Culturale „C.F.R.” Galați.
Asociaţia Sportivă şi Culturală „C.F.R.” Galați cunoscută inițial ca Secția Sportivă a Atelierelor C.F.R. Galați, luase ființă tot în anul 1932, așa cum menționa inginerul Victor-Virgil Ibrăileanu, care era la acea dată președintele Gloria C.F.R. Galați:
„…sub imboldul vrednicului înțelegător al sufletelor necăjite ale meseriașilor C.F.R., dl ing. V. Mișicu, fostul conducător al Atelierului C.F.R., a luat ființă Secția Sportivă în atelierul CFR Galați. […] Dacă la început aceasta număra doar 20-30 de membri, mulți aduși din obligații ierarhice, datorită concursului nelimitat al vrednicului urmaș inspectorul conducător C. Apostolide, în scurt timp a ajuns să numere 800 de membri.”
Asociația, una dintre cele mai mari din țară, avea la început cinci secții: culturală, teatrală, muzicală, radio şi sportivă (fotbal). Ulterior, secția sportivă a fost îmbogățită cu secțiile de box, atletism, volei, natație, sporturi nautice, hochei pe gheață, gimnastică, patinaj, popice, tenis de masă, baschet.
Oficial, echipa de fotbal Gloria C.F.R. Galați a început să activeze din primăvara anului 1933, participând la campionatul districtual, alături de formațiile locale Dacia Vasile Alecsandri, Marina Danubiană, Unirea Tricolor și Ermis.
După un început destul de anevoios, echipa de fotbal gălăţeană a obţinut rezultate remarcabile, câştigând titlul de campioană a districtului „Dunărea de Jos”.
În anul 1936, echipa a părăsit Campionatul districtual promovând în Divizia C, pentru ca un an mai târziu să se califice în eşalonul secund. Anul competițional 1937-1938 a însemnat, pentru echipa gălățeană, 17 victorii, un egal, și nicio înfrângere. Cu astfel de rezultate a reușit promovarea în divizia A. Primul meci în prima divizie a avut loc pe 27 aug. 1939, la București cu F.C. Rapid, unde echipa gălățeană a pierdut cu 6-0.
Timp de doi ani, între anii 1939-1941, a rezistat în prima divizie.
La întreruperea campionatului, din cauza celui de-al Doilea Război Mondial, în anul 1942, echipa gălățeană se afla pe locul II în clasament.
La reluarea activităţii oficiale, în anul 1946, a ratat revenirea în prima divizie, fiind astfel obligată să joace în Divizia B (1946-1951). A fost și perioada în care şi-a schimbat de două ori numele: C.F.R. (1947) şi Locomotiva (1950).
În anul 1951 a jucat din nou în Divizia C, pentru ca în anul 1955 să se întoarcă în Divizia B, unde a rămas până la sfârșitul aceluiași an când a retrogradat.
În anul 1957, numele echipei a devenit iarăși Gloria C.F.R., echipa nu mai reușit să părăsească Divizia C, până în anul 1970 când a fost desființată.
Ing. Victor-Virgil Ibrăileanu (n. 1902). Inspector-ajutor la Inspecția Atelierelor principale C.F.R. Galați şi preşedinte al Asociației Sportive C.F.R. Galați.
Ing. Constantin M. Apostolide. A urmat studiile primare și secundare în oraşul natal, Galaţi, apoi cursurile Școlii Politehnice din București. A fost inspector la Atelierele C.F.R. Galați şi preşedintele Grupării sportive Gloria C.F.R. Galaţi.
Ing. Vanghelie Mișicu (n. 1886). Inginer șef la CFR Galați, director al revistei industriale Arte și Meserii. A înființat prima școală de elevi meseriași în atelierele CFR Galați, a ținut numeroase conferințe profesionale în calitate de membru, președinte al Societății „Cultura Tehnică”. A înfiinţat Banca Populară din Atelierele C.F.R. Galaţi. Este cel care a luat iniţiativa înălţării, în Piaţa Gării, a monumentului ceferiştilor, după macheta sculptorului Spaethe.
Surse: Enciclopedia Educaţiei Fizice şi Sportului din România. Volumul VII. Ediţia a II-a, Ministerul Tineretului şi Sportului, 2015; Teodor IORDACHE, Albumul Galaţilor, Galaţi, Tipografia „Bucovina”, 1935-1936; Virgil IBRĂILEANU, Sportul la C.F.R., în Arte și meserii, an. 19, nr. 221-222, aug. – sept. 1937; Dumitru STANCIU, „Gloria CFR” prima asociaţie sportivă muncitorească, în Viaţa nouă, an. 23, nr. 6931, 24 mart. 1967.