Acum 65 de ani, pe 15 septembrie 1958, la Teatrul de Stat din Galați începea noua stagiune teatrală. Pentru debut a fost aleasă piesa „Mireasa desculță”, debutul dramaturgic al lui Sütő András, scrisă împreună cu Hajdú Zoltán. Spectacolul pus în scenă de regizorul Valeriu Moisescu i-a adus în lumina reflectoarelor pe actorii: Leonard Calea (Szunyog), Șerban Bogdan (Safrany Ferent), Constantin Coșa (Bocksi), Dumitru Dunea (Cociș Mihai), Ion Focșa (Kender), Ion Lazu (Mureșan), Ion Anghelescu Moreni (Safrany Zigmond), Gina Patrichi (Iulișca, mireasa), Mihai Pălădescu (Cuțui Gavrilă), Septimiu Pop (Szocs Dani), Florin Predună (Pițulă), Constantin Vurtejanu (Degenfeld), Lavinia Anghelescu (Salomia), Mirela Frunzetti (Nevasta lui Ghiury), Veronica Irașog (Maria), Radu Gheorghe Jipa ( Mihăilă Gorea).
„Mireasa desculță” a fost una dintre cele două piese cu care Teatrul de Stat din Galați a participat la Festivalul Teatrelor Dramatice din anul 1958 și care, aflăm dintr-un articol din Suplimentul de cultură, a fost cenzurat la acea vreme, deși subiectul era în ton cu „vremurile”.
Considerat „un spectacol greu de realizat”, pentru că nu existau „clișee anterioare de regie și interpretare”, „Mireasa desculță”, în interpretarea actorilor gălățeni, a beneficiat de cronici pozitive, „în ciuda unor deficiențe ale piesei, un spectacol care poate suscita discuții asupra mijloacelor scenice folosite, dar a cărui valoare nu poate fi contestată” (România liberă, oct. 1958).

Aspect din spectacol
Cauza unor astfel de aprecieri contradictorii se pare că a fost o cenzurare a piesei, de care nici actorii nu au știut la acea vreme și care s-a datorat contextului politic. Tema abordată în piesă era colectivizarea, al cărei succes tocmai fusese sărbătorit la Constanța, în prezența lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, care menționase Galațiul ca următor obiectiv strategic.
Dar Galațiul, următorul la rând în planul de colectivizare, s-a confruntat în acel an cu revolte ale țăranilor, înăbușite de armată. Astfel că piesa ce promova colectivizarea și care trebuia să devină un spectacol-manifest, „o pagină de istorie a colectivizării din țara noastră, argument pentru trecerea țărănimii muncitoare pe calea agriculturii socialiste, avertisment clar, limpede, agitatoric pentru acei care au crezut sau cred în adormirea luptei de clasă”, și care era favorită pentru premiul Festivalului Teatrelor Dramatice din 1958, a venit chiar din zona în care apăruseră probleme în finalizarea acestei acțiuni.
În plus, s-a vorbit de o „teatralizare excesivă”, de „o ultragiere a textului dramatic”, de „eșecul de la Galați al tînărului regizor”, despre mesajul piesei pe care „n-a știut să-l întrupeze”, de o „sarabandă a mijloacelor scenice puse în slujba ritmului spectacolului contravenind ritmului interior al piesei”, de o „stilizare prea abstractă a decorului”. Astfel că, în urma participării la festival, piesa Teatrului de Stat din Galați a câștigat doar o mențiune, pentru rolul Cociș Mihai, interpretat de actorul Dumitru Dunea.
A fost criticată în special folosirea turnantei, care „a executat o adevărată bătută moldovenească, învârtindu-se ca un titirez când la dreapta, când la stânga, când bătând pe loc, numai așa ca să nu stea”, în timp ce fragmente despre succesul colectivizării, din cuvântarea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej ținută la Constanța, redate de un crainic, au fost folosite ca fond sonor.

Gina Patrichi în spectacolul „Mireasa desculță” (http://www.fanitardini.ro/spectacole/)
Cercetarea de arhivă și documentarea acestor evenimente, realizată de regizorul Alexandru Berceanu, a fost transpusă într-o instalație artistică în anul 2012, în galeria Atelierului 35 din centrul vechi al Bucureștiului, acolo unde vizitatorii au putut exersa tehnicile de cenzură comuniste chiar pe banda desenată a „Miresei desculțe”.

Gina Patrichi în spectacolul „Mireasa desculță” (http://www.fanitardini.ro/spectacole/)
Astăzi se împlinesc 65 de ani de la premiera piesei „Mireasa desculță” pe scena Teatrului de Stat din Galați, în care notăm că a jucat, în rolul uneia dintre mirese (Iulișca), marea actriță Gina Patrichi.
Surse: Mariana Pîrvulescu, „Teatrul de Stat din Galați [la Festivalul Teatrelor Dramatice din 1958]”, în România liberă, an. 16, nr. 4351, 17 oct. 1958, p. 2; Teatrul, an. 3, nr. 10-11, oct. – nov. 1958, p. 47; L. Dinu, „Cronică teatrală: Mireasa desculță de Sütő András și Hajdú Zoltán”, în Viața nouă, an. 15, nr. 4295, 19 sept. 1958; Răzvan Chiruță, „Mireasa desculță, cenzurată în 1958 și 2012”, în Suplimentul de cultură, nr. 375, 17 nov. 2012, accesibil în Internet: https://suplimentuldecultura.ro/7913/mireasa-desculta-cenzurata-in-1958-si-2012