Întoarcere în timp, în anul 1898, când în Galați ajungea prima „trăsură automobilă”

În numărul din 20 septembrie 1898 al ziarului local Voința Galaților era consemnat un eveniment deosebit pentru acea epocă și pentru protipendada județului Covurlui:

„D-l N. Cincu, mare proprietar rural și președinte al consiliului județian de Covurlui, este primul care a introdus la noi trăsura automobilă. Eri dimineață cu vaporul austriac «Ana Goich» carterat de societatea francesă de navigațiune maritimă Fraissinet & Co., a sosit în portul nostru această trăsură automobilă.
Azi sâmbătă, la ora 1 p. m., d-l Cincu, însoțit de câțiva prieteni va pleca cu această trăsură automobilă la Tecuci, traversând la plecare stradele Domnească și Brăilei și vor ieși pe șoseaua Barboși, parcurgând drumul până la Tecuci în 3 ore.
Această trăsură automobilă costă pe d-l Cincu rotunda sumă de 8500 franci.”

Automobilul despre care se scria în presa locală era un De Dion-Bouton din 1898, un exemplu timpuriu de mașină cu motor cu ardere internă, produsă în Franța. De Dion-Bouton este de fapt primul producător european de automobile în serie, iar denumirea sa afost dată de combinarea numelor celor doi fondatori, mecanicul Georges Bouton (1847-1938) și contele Albert de Dion (1856-1946), creatorii uneia dintre cele mai vechi autoturisme franceze. Ingeniozitatea lui Bouton și finanțarea adusă de Dion, alături de pasiunea celor doi, a dus la crearea firmei celor doi în 1883 și la crearea unui motor de 0,4 litri, cu 3,5 CP și un sistem combinat de răcire, care a fost cumpărat de peste 100 de companii din întreaga lume, ajungând în perioada lor de existență (1883-1903) la o producție de 40.000 de motoare, ce au ajuns la o capacitate de 0,5 litri și 4,5 CP.

Dar să ne întoarcem la cel care a adus această noutate tehnologică în Galați, Nicolae Cincu. Acesta era fiul marelui proprietar și filantrop Anton Cincu (1831-1894), cunoscut deputat şi senator de Tecuci, primul primar al oraşului Tecuci (1854-1859, 1864-1871), cunoscut pentru contribuțiile aduse la modernizarea orașului şi mai ales pentru gestul generos, prin care şi-a donat averea, prin testament, comunităţii, pentru construirea Spitalului „Anton Cincu” din Tecuci şi a Spitalului din Nicorești, distins cu ordinele „Coroana României” în grad de Ofiţer (1884) şi de Comandor (1893), respectiv cu „Steaua României” în grad de Ofiţer (1890).

Nicolae Cincu s-a născut la 13 februarie 1863, în Tecuci, și a urmat studiile primare cât și cele liceale la Institutele Unite din Iași. Alături de tatăl său, s-a ocupat de administrarea moșiilor familiei. Începând cu anul 1888, a preluat singur gestionarea moșiei sale, Diocheți (Drăgușeni). A călătorit mult, a fost în Europa dar și în Asia, Africa și în Statele Unite ale Americii. A îndeplinit funcția de consilier județean și a înființat două observatoare de meteorologie: unul la Drăgușeni, județul Covurlui, pe moșia sa, și altul la Tecuci, pe care l-a donat Institutului Meteorologic al Statului.

În lista stațiilor meteorologice existente în țară la acea vreme, care a apărut în publicația de specialitate, Analele Institutului de Meteorologie, din anul 1898, apărea menționat și târgușorul Drăgușeni din județul Covurlui, situat în partea de nord-vest a județului, la o distanță de 72 km de Galați, 34 km de Tecuci și 30 km de Bârlad, aflat într-o vale largă, de aproximativ un kilometru, deschisă în direcția NV-SE, care se extindea până la nivelul platourilor învecinate, fiind udată de o ramificație a pârâului Suhurlui. Pe panta dealului din vest se afla locuința proprietarului moșiei, Nicolae Cincu.

Stațiunea meteorologică, după cum era menționat în articol, era instalată în grădina din fața corpului principal al clădirilor ce aparțineau lui Nicolae Cincu și era dotată cu psihrometru, higrometru, anemometru și udometre. În plus față de aceste echipamente necesare funcționării unei stații de acest fel, se preciza că  s-au mai pus în funcțiune „Termograful Richard sub apărătorul Wild, Barograful Richard pe o consolă lângă barometrul cu mercur”, iar „un cadran cu un tun și un altul A. Molteni s-au fixat pe 2 stâlpi în grădină…”
Era instalată o linie aeriană cu fire de alamă, de la anemometru până la cancelaria administrației, pentru transmiterea contactului electric către un „socotitor cu cadrane Ducretet et Lejeune”, așezat pe o consolă.

Facerea observațiunilor meteorologice s-a încredințat dlui învățător al acelei comune, G. Vasilianu… Domnul N. Cincu, proprietarul moșiei, a făcut toată cheltuiala instalațiunei și tot dânsul plătește o remunerațiune lunară învățătorului însărcinat cu facerea observațiunilor.

Nicolae Cincu s-a implicat atât în domeniul organizării observațiilor meteorologice, cât și în viața economică și agrară a zonei. Membru al mai multor societăți industriale și unul dintre fondatorii Societății Agrare, a contribuit la dezvoltarea practicilor agricole în județ. Pentru această activitate, a fost decorat cu Ordinul „Coroana României” în grad de Ofițer.
Automobilul, care a stârnit la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea curiozitatea contemporanilor, se păstrează astăzi în colecțiile Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” din Galați.

Cu câțiva ani în urmă, automobilul a fost expus, alături de alte rarități, într-o expoziție dedicată celor mai vechi mașini din România, organizată de Muzeul Național de Istorie din București, „De Dion Bouton”-ul din Galați remarcându-se ca cel mai vechi exemplar, atrăgând, timp de patru luni, atenția vizitatorilor români și străini.
Considerată o piesă extrem de rară, „trăsura automobilă” ce uimea populația Galațiului și Tecuciului acum mai bine de o sută de ani, constituie și astăzi o raritate, fiind unul dintre puținele exemplare existente în lume și reprezintând în același timp  o mărturie a începuturilor automobilismului în România.

(Tena Bezman)