Esmeralda Athanasiu-Gardeev (Smaranda Atanasiu) a fost o personalitate a muzicii românești din secolul XIX și începutul secolului XX, care și-a lăsat amprenta asupra istoriei culturale a României.
Născută în anul 1834, la Galați, într-o familie de origine nobilă, Esmeralda a fost fiica banului moldovean Teodor Athanasiu, cunoscut sub porecla „Țigănuș”.
Și-a început studiile muzicale la Paris, unde a studiat pianul și compoziția cu Julius Schulhoff. Ulterior, și-a continuat studiile muzicale la Sankt Petersburg, sub îndrumarea compozitorului și pianistului Anton Rubinstein.
După mai mulți ani petrecuți în străinătate, Esmeralda Athanasiu-Gardeev s-a stabilit în București, la sfârșitul Războiului de Independență. Aici, a început să predea lecții de pian, interpretare și chitară, formând generații de tineri muzicieni.
În paralel cu activitatea pedagogică, a susținut o carieră artistică remarcabilă, devenind una dintre cele mai apreciate interprete și compozitoare de muzică de salon din România.
Printre lucrările sale celebre se numără Marșul românesc op. 1, Scherzo, Rumänisches Charakterstück op. 44, Myosotis (mazurcă), Souvenirul din Odessa (mazurcă), Polca capricioasă și Romantism fără cuvinte. Aceste lucrări au fost dedicate, în special, aristocrației românești și au fost interpretate la diverse evenimente de elită ale vremii.
Pe lângă activitatea muzicală, Esmeralda Gardeev a fost și scriitoare. A publicat în limba franceză romanul „Elise”, o lucrare literară care a fost apreciată pentru sensibilitatea și profunzimea sa. Un exemplar, din ediția a II-a a acestei lucrări, se află în colecțiile Bibliotecii Județene „V.A. Urechia” din Galați, fiind considerat, conform istoricului și cercetătorului gălățean Paul Păltănea, „o raritate bibliofilă, având în vedere că nu mai există altă copie în bibliotecile din țară.”
De numele Esmeraldei Athanasiu este legat și un alt volum prețios din colecțiile Bibliotecii „V.A. Urechia” din Galați. O tipăritură apărută la prima tipografie din Galați, Tipografia Francisco Momferrato așa cum este semnalată în istoria tiparului românesc. Volumul se intitulează „Misterele țintirimului Per-Lașez”, Vol. 1-2, [de Léon Gozlan], Traduczie a D-nei Smaranda născută Atanasiu, Galatz, Tipografia F. Momferrato, 1853 și este o lucrare cu alfabet de tranziție, pagina de titlu fiind cu alfabet mixt, latin și de tranziție.
De-a lungul vieții sale, a susținut numeroase concerte atât în țară, cât și în străinătate, multe dintre ele având scopuri caritabile.
În anul 1877, ziarul local Galații, menționa că fosta proprietară a hotelului Metropol, Esmeralda Athanasiu Gardeev va susține un concert la Galați.
Publicațiile vremii elogiau generozitatea artistei, care interpreta cu măiestrie lucrări de referință ale marilor compozitori clasici, precum Ludwig van Beethoven, Carl Maria von Weber, Frédéric Chopin, Franz Liszt și alții.
Hotel Metropol
Esmeralda Athanasiu-Gardeev a fost căsătorită cu generalul rus Gardeev, iar în cercurile muzicale ale vremii a avut ocazia să cunoască personalități de renume, precum scriitoarea George Sand și pianista Sophie Menter, figuri de prim-plan ale vieții culturale europene.
După o viață activă, chiar și în ultimii ani ai vieții sale, când era bătrână și bolnavă, a continuat să lucreze la organizarea compozițiilor sale nepublicate.
Scriitorul și jurnalistul Th. M. Stoenescu relata, în anul 1911, că Esmeralda Gardeev ajunsă, „din fericire nu săracă încât să ajungă la mâna cuiva, dar destul de uitată ca să sufere în de ajuns moralicește” era întâlnită pe Bulevardul Carol și pe Calea Academiei, unde își făcea plimbările de după-amiază pentru sănătate. Figura sa păstra încă trăsăturile unei frumuseți aparte, deși portul ei, nu tocmai la modă, o făcea să pară o „bătrână” din perioada pașoptismului.
După o viață dedicată muzici, Esmeralda Athanasiu-Gardeev a decedat în 1917, la București.
Analizând realizările și impactul acesteia asupra culturii românești, atât în muzică, cât și în literatură, Paul Păltănea, într-un articol publicat în 1988, o considera pe Esmeralda „una dintre pionierele literaturii feminine din România”.
Lucrări ale Esmeraldei Athanasiu-Gardeev se regăsesc și în colecțiile Bibliotecii Naționale ale Franței, așa cum puteți constata de aici.
(Tena Bezman)