Întoarcere în timp: Gălățenii și Jocurile Olimpice (19) – Amsterdam, 1928

Deși serialul nostru despre „Gălățeni și Jocurile Olimpice”, care a parcurs perioada 1952-2020 părea încheiat, vom face totuși o ultimă întoarcere în timp, pentru a „încheia cercul” olimpicilor gălățeni. O întoarcere în timp până la ediția a IX-a, din anul 1928, care s-a desfășurat în Olanda, pentru a vă surprinde cu o personalitate gălățeană olimpică aparte. Și aceasta pentru că, printre cei 26 de sportivi români participanți la Jocurile Olimpice din Amsterdam, gălățenii au avut un reprezentant de seamă, o personalitate afirmată în mult mai multe domenii de activitate, dar cu nimic mai prejos în calitate de reprezentant al olimpismului gălățean: Nicolae CARANFIL, semifinalist la proba de scrimă.

Nicolae CARANFIL (n. 28 nov. 1893, Galați – d. 22 apr. 1978, New York, S.U.A.), absolvent al Liceului „Vasile Alecsandri” din Galați și al Universității din Gand, Belgia, a fost de profesie inginer și mai mult de atât, a fost o personalitate de seamă a României interbelice. Tatăl său, George N. Caranfil, a fost fondatorul ziarului Vremea din Galați, făcând parte din elita orașului, în timp ce unchiul său, avocatul G. N. Caranfil, a fost de mai multe ori deputat de Covurlui.

Pionier al industriei electrotehnice în țara noastră, Nicolae G. Caranfil a fost director al Societății Anonime Românești pentru Întreprinderi Electrotehnice, Electrochimice şi Mecanice „Energia” din capitala țării, organizator al Expoziției Internaționale de Radio (1929) și, nu în ultimul rând, director al Uzinelor Comunale din București, postură din care a contribuit la dezvoltarea alimentării cu apă potabilă, la extinderea canalizării, la regularizarea râului Dâmboviţa și la modernizarea serviciilor de salubritate. A ocupat, de asemenea, funcția de director general al Societăţii de Gaz şi Electricitate din București și de preşedinte al Asociației Comunelor balneo-climatice de pe litoralul dobrogean al Mării Negre.

În tot ceea ce a făcut a fost un vizionar, preocupat în permanenţă de toate noutățile tehnice ale vremii și, deși nu era membru al vreunui partid politic, a fost numit în diverse funcții de răspundere în perioada guvernelor interbelice, fapt ce demonstrează încrederea de care se bucura. Subsecretar de stat la Subsecretariatul Aerului, ministru de stat al Ministerului Aerului și al Marinei, membru în Consiliul de administraţie al Societății de Difuziune Radiotelefonică din România, membru şi vicepreşedinte al consiliului de administraţie „Electrogaz”, membru și administrator delegat al Asociaţiei Române pentru Propaganda Aviaţiei (A.R.P.A.), acestea sunt doar câteva dintre multele alte demnități și responsabilități pe care le-a îndeplinit de-a lungul vieții.

Dar dincolo de toate acestea, Nicolae Caranfil a avut vreme să fie și un sportiv pasionat de scrimă și de iahting. Campion naţional la scrimă la proba de spadă (în anii 1924, 1925, 1927, 1931, 1933 și 1934) și la proba de sabie (1924, 1925, 1927), Nicolae Caranfil a făcut parte din delegaţia României la Olimpiada de la Amsterdam din 31 iulie – 13 august 1928, ca membru al echipei de scrimă, iar în perioada 1934-1937 a fost membru şi președinte al Federației Române de Scrimă. În ceea ce privește contribuţia sa la dezvoltarea iahtingului, aceasta a fost recompensată prin acordarea „Medaliei Maritime”, clasa I, Nicolae Caranfil fiind de altfel membru, vicepreşedinte (dec. 1933) şi președinte (1945) al Asociaţiei „Yacht Club Bucureşti”, membru al Yacht Club Regal Român, vice-comodor al clubului (1934) şi președinte, după plecarea din țară devenind membru al Clubului de Iaht din New York.

Meritele deosebite pe care le-a avut de-a lungul unui deceniu de luptă în interesul dezvoltării Bucureștiului au fost recunoscute odată cu primirea în Academia Română, în data de 23 mai 1940. În anul 1944, odată cu instaurarea regimului comunist, Nicolae Caranfil a părăsit țara, în exil fiind preocupat de soarta românilor din afara țării, drept pentru care a înființat Comitetul Român de Asistență din Paris (CAROMAN). 

„Pentru inginerul Nicolae Caranfil nimic nu a fost mai important decât acțiunea perseverentă pentru câștigarea, pe merit, a titlului de OM AL CETĂŢII”, se sublinia într-un articol apărut în revista Asociaţiei Generale a Inginerilor din România, la peste treizeci de ani de la moartea sa, semnat de Alexandra Rizea. 

În semn de recunoaştere a meritelor sale la dezvoltarea Capitalei, una dintre arterele Bucureştiului, care străbate cartierul Aviației, poartă numele inginerului Nicolae Caranfil, olimpicul gălățean care a aplicat principiul olimpismului și al sportivității în întreaga sa viață, lucrând permanent pentru binele public.

(Toporaș C.)

Surse: Camelia Toporaș, Rocsana Irimia, Tena Bezman, Pricopi Otilia, Oameni în meoria Galațiului : Aniversări 2018-2019, Galați, Axis Libri, 2019.