Din poveștile Eternității (2) : Întoarcere în timp, în Galați, acum 125 de ani, când o crimă „înmărmurea pe toți” gălățenii!

În luna august a anului 1896, o crimă petrecută în Galați devenea subiect de presă, fiind preluat și în paginile ziarelor centrale. Cel care își pierduse viața era comerciantul gălățean Nicolae Hagi Nicola, tragicul fapt având loc în prăvălia sa de pe Strada Mare, unde hoții au spart casa de bani. Ziarul Epoca aloca întâmplării un generos spațiu editorial, sub titlul „Crima din Galați” fiind deslușite împrejurările și rezultatele cercetărilor întreprinse de organele în drept.

Hagi Nicola nu era un oarecare în societatea gălățeană, deși locul obârșiei sale era orașul Focșani, acolo unde se născuse în anul 1818. Primar al oraşului Galaţi pe parcursul a două legislaturi: aprilie 1885 – noiembrie 1886 şi martie 1887 – 15 iunie 1887.

Considerat o persoană cu influență politică, având în vedere că pe parcursul studiilor urmate la Paris devenise prieten cu Dimitrie Brătianu, fratele viitorului om politic și prim-ministru al României, Nicolae HAGI NICOLA și-a petrecut prima parte a vieții la Focșani, acolo unde s-a implicat atât în viața politică, cât și în plan economic, fiind unul dintre negustorii de seamă ai orașului. A căpătat experiență în ce privește administrația publică la Focșani, unde între 1860 și 1862 a îndeplinit funcția de primar, una dintre realizările edilitare legate de numele său fiind înființarea, în anul 1860, a primei grădini publice din oraș.

La scurt timp, în 1863, se stabilește la Galați, unde se plasează în fruntea negustorilor gălățeni, a căror cauză o susține. Pe lângă funcția de primar, a fost ales și deputat, în anii 1866, 1869, 1876, 1879 și 1883.

Cei care pășesc pe una dintre aleile centrale ale Cimitirului Eternitatea din Galați au posibilitatea să admire monumentul funerar care îi străjuiește mormântul și pe care este inscripționat următorul text:

Nicolae Hagi Nicola

fost deputat și primar

al orașelor Focșani și Galați

asasinat 22 august 1896 în Galați

(C. Toporaș)

Surse: Epoca, an. 2, nr. 235, 23 aug. 1896.

One comment

Add Comment

Required fields are marked *. Your email address will not be published.