Începutul anului 1932 aducea pentru urbea Galațiului un eveniment intens popularizat în paginile publicaţiilor locale: Balul Frumuseții. Evenimentul, organizat de ziarul gălăţean Vocea Galaţilor şi de revista Realitatea ilustrată, urma să aibă loc la Teatrul Odeon (ulterior Cinematograful Republica), în ziua de 6 ianuarie. Anunțurile din presă își propuneau să atragă atenția fetelor frumoase din județ, care erau invitate să participe la concursul de desemnare a titlurilor de MISS COVURLUI 1932 și MISS VOCEA GALAȚILOR.
Fostul Teatru Odeon de pe strada Domnească
În juriul concursului au fost aleși reprezentanți de seamă ai administrației locale. Prefectul judeţului, Dan Sărăţeanu, era preşedinte al juriului, ceilalți membri fiind: Emil Codreanu – primarul municipiului, D. Dumitrescu – prefectul poliţiei, F. Weisselberg şi M. H. Vania – ajutori de primar și Duiliu Vinograschi – secretarul juriului. Aceștia se pare că au fost puși în dificultate de cele 15 concurente care s-au prezentat la Balul Frumuseții, „una mai frumoasă ca alta, fiecare cu admiratorii săi”.
Articolele vremii informau că, după succesive defilări, în fața celor 1500 de persoane prezente, și după „examinările atente ale juriului”, urmate de eliminări, în concurs au rămas doar două tinere, numărul 5 – dra Sultana Ionescu, „o mignonă brună, ce avea multă şansă de reuşită” şi numărul 8 – dra Paula Bardac, o tânără „sveltă şi drăgălaşă aclamată fiind de tot publicul”.
Grea misiune pentru juriu, care, după o matură deliberare, a proclamat-o MISS COVURLUI 1932 pe dra Paula Bardac, moment primit de audiență cu entuziasm:
„o mie de perechi de palme aplaudă ca o orchestră uriaşă care şi-a dezlănțuit toate instrumentele vagneriene, în mijlocul unui bal în care oamenii sunt dispuşi să preţuiască frumusețea, s-o admire şi să se prosterne. Şi printre toți, o fată pură cu un oval de mătase în care sclipesc doi ochi vii, dar totuşi trişti ori poate speriaţi de fantasticul unui spectacol neașteptat și aproape halucinant”.
Paula Bardac – Miss Covurlui 1932
MISS COVURLUI 1932, conform interviului din ziarul Vocea Galaţilor din 9 ianuarie 1932, locuia în Galaţi pe strada Cazărmii nr. 56. Era născută în anul 1913, la Sulina, și se stabilise la vârsta de 7 ani la Galaţi, unde a urmat Şcoala nr. 7 şi apoi Şcoala Profesională de cinci ani. A stat apoi, pentru aproape doi ani, în Alger, și a urmat cursurile unei școli profesionale de gradul al 2-lea, iar după examenele finale, susținute la Paris, s-a reîntors la Galați.
„Deşi am o diplomă care mi-ar da dreptul să ocup o catedră de lucru, n-am găsit nici un loc vacant, decât acela… de funcţionară la Camera Agricolă, serviciu pe care-l voi începe în cursul săptămânii viitoare”, mărturisea dra Paula Bardac despre planurile sale de viitor.
Tânăra gălăţeancă, cu „o siluetă zveltă, picioare frumos cambrate, părul şaten şi un obraz delicios”, declara că a fost înscrisă la concurs fără ştirea ei, de o verişoară și s-a decis în ultimul moment să participe. În Alger mai participase la un astfel de concurs, fiind aleasă Regina Balului: „A fost primul triumf al frumuseţii mele”.
La același concurs a fost aleasă apoi, prin vot secret, MISS VOCEA GALAŢILOR. Cele mai multe voturi (2945) le-a întrunit dra Eugenia Brătescu, „o brună de toată frumuseţea, cu un trup superb, licenţiată în litere şi filozofie”, care, „în afară de silueta bine proporţionată şi o distincţie remarcabilă, are un farmec deosebit al vorbirii. Temperament deschis, prietenos, te cucereşte repede… are acel vino-încoace românesc pe care americanii l-au botezat Sex-Apeal”.
După terminarea studiilor în litere, Eugenia Brătescu se înscrisese la Academia de Belle-Arte, mărturisind reporterilor ziarului ce o premiase:
„Sunt de-a dreptul îndrăgostită de paleta mea. Astfel se şi explică de ce după terminarea unei facultăți, m-am ocupat de-o alta. Ştiu că pictura nu mai are astăzi nici o valoare şi mai ales nu mai este o meserie rentabilă. Dar ce pot face dacă îmi place atât de mult. Fiecare dintre noi avem o pasiune, bună sau rea. Dar ce să faci dacă nu te poţi debarasa de dânsa”.
Evenimentul desfășurat la Galați acum 90 de ani a fost imortalizat de fotograful Curţii Regale, Victor Gross, iar fotografiile celor două frumoase gălățence au fost expuse în vitrinele din strada Domnească ale atelierului vestitului fotograf, ele ilustrând și articolele apărute în presa locală. Bufetul a fost asigurat de „selecta confiserie de Paris” C. Andronic, care își avea sediul, bineînțeles, tot pe strada Domnească, în timp ce costumația, pentru un eveniment așa de select, putea fi găsită pe strada Tecuci, unde se afla magazinul „La Jean”.
Surse: Vocea Galaţilor, an. 15, nr. 4145, 8 ian. 1932; Vocea Galaţilor, an. 15, nr. 4146, 9 ian. 1932; Vocea Galaţilor, an. 15, nr. 4147, 10 ian. 1932; Vocea Galaţilor, an. 15, nr. 4148, 12 ian. 1932; Vocea Galaţilor, an. 15, nr. 4149, 13 ian. 1932.