În anul 1970, în apropierea magazinului universal „Dunărea” de pe strada Nicolae Bălcescu se inaugura o nouă unitate alimentară.
Aspect din interiorul brăgăriei de pe str. Bălcescu
Brăgăria de pe strada Bălcescu oferea consumatorilor pe lângă bragă și diverse alte specialități: figurine de turtă dulce, pastile de susan și nucă, covrigi cu susan, gogoși, cocoloși de floricele cu glazură de zahăr, mere pe băț, ciubuce, gurițe de turtă dulce. Marea atracție era constituită de renumita cremă de bragă în diverse variante: cu suc de caise, de piersici sau cu alte fructe de sezon.
Tot pe strada Bălcescu, în același an, se inaugura și ineditul bistro „Peștera”, amenajat în locația care anterior adăpostea Crama Podgoria, imobil naționalizat în anul 1951 , construit la începutul secolului XX, moment la care se afla în proprietatea umei familii de greci, pe nume Pelarinos.
De ce era bistro și nu restaurant? Pentru că oferea un cadru mai puțin pretențios, nonformal, pentru a servi o cafea și o gustare, un preparat specific românesc, alături de un pahar de vin.
Localul a fost amenajat astfel încât să inducă celor care îl vizitau un cadru specific peșterilor în care trăiau odinioară haiducii, printre obiectele decorative numărându-se: șei și hamuri pentru cai, buzdugane, iatagane, piei de animale sălbatice (urși, căprioare, lupi), măști tradiționale, linguri și furculițe sculptate în lemn, cu motive populare.
Mobilierul era, de asemenea, în acord cu interiorul localului, fiind decorat cu motive naționale, în timp ce iluminatul completa atmosfera: opaițe, făclii și lămpi ornamentale, cu elemente realizate din fier forjat.
Stalactitele care decorau tavanul, barul localului (realizat din trunchiul unui stejar gros) și un ceaun plasat deasupra unei vetre aparente, în care jocurile de lumini creau iluzia unui foc aprins, completau decorul.
Clădirea localului „Peștera” astăzi
Nici meniul oferit nu era mai prejos, incluzând „tradiționalele mâncăruri haiducești”: aperitive precum ghiudem, caș afumat, salam haiducesc, preparate culinare ce aveau în compoziție ciuperci, hribi sau brânză de burduf, erau completate de frigăruile haiducești, saramura de pui, pastrama de oaie, friptura de batal, cârnăciorii haiducești etc., toate acestea servite alături de vișinată, afinată, țuică sau vin.
Îmbrăcămintea personalului și fondul muzical, asigurat de instrumentiști îmbrăcați în costume specifice lăutarilor din alte vremuri, contribuiau la succesul noului local.
O imagine ce reproduce puțin din atmosfera acelor ani este cea surprinsă în cartea poștală alb-negru de mai jos, din zona intersecției străzii Brăilei cu strazile Bălcescu și Republicii (Domnească):
Surse: Viața nouă, an. 26, 1970