Fanfara militară în fața Cimitirului Eternitatea, în anii ’60
Sărbătoare naţională încă din anul 1920, Ziua Eroilor este celebrată în ziua Înălțării Domnului. Este ziua în care în toată ţara au loc procesiuni, parade militare, serbări cu caracter național și patriotic pentru comemorarea eroilor neamului, a celor căzuţi pe câmpurile de luptă ale patriei, care „cu piepturile lor, au lărgit hotarele ţării, până acolo unde, le dusese Mihai Voievodul jertfit la Truda”.
„Ei sunt piatra din unghiul temeliei statului întregit, sunt Eroii, sunt sfinţii Neamului cari şi-au sacrificat viaţa în lupta pentru dreptate şi desrobirea fraţilor lor. Istoria îi va pomeni cu recunoştinţă şi pilda lor va străluci peste veacuri”. Astfel îi omagia, în ziua de 10 iunie 1935, una dintre publicațiile gălățene, Revista vremii, în editorialul dedicat comemorării eroilor patriei.
La Galaţi, această zi este marcată prin manifestări omagiale, desfăşurate în mod tradițional pe platoul din faţa Mausoleului Eroilor din Cimitirul Eternitatea.
Fotografie de la inaugurarea Mausoleului (1930)
Monumentul Eroilor (cunoscut și sub titulatura de Mausoleul Eroilor sau Cripta Eroilor) a fost ridicat din inițiativa oficialităților locale, în memoria ostașilor gălățeni care au murit în Războiul de Independență din 1877-1878 și în timpul celor două conflagrații mondiale. Acesta se află în partea sudică a Cimitirului Eternitatea și a fost inaugurat în anul 1930, adăpostind osemintele a peste două mii de eroi ai neamului. O imagine surprinsă de un fotograf amator la data inaugurării monumentului a câștigat premiul revistei Realitatea ilustrată în iunie 1930.
Grandios prin dimensiunile sale, monumentul a fost realizat după planurile arhitectului șef al Primăriei Galați, Mihail Popescu și are două nivele: unul la demisol, celălalt în forma unei terase împrejmuită de un zid lucrat din cărămidă și mozaic.
„La demisol se găsește o încăpere de formă rotundă, cu o nișă pătrată în partea de răsărit. Pereții sunt împărțiți în mai multe registre, dispuse vertical, placate cu marmură cenușie, având săpate numele eroilor din fostul județ Covurlui căzuți în cele trei războaie, precum și fotografii în medalioane de porțelan ale unora dintre ei. Pereții nișei laterale sunt pictați în frescă, conținutul compozițiilor fiind religios. Nivelul superior are o formă de cruce, prezentând două abside laterale circulare prevăzute cu scări și câte o secțiune pentru acces în interior. Intrarea principală însă se găsește pe latura vestică. Pe latura de est se află un pridvor deschis, format din 12 coloane, care susțin un acoperiș masiv, lucrat din cărămidă și mozaic. Între cele patru grupări de colonete se găsește câte un arc în plin cintru, pe care sunt scrise diferite texte. Bolta interioară a pridvorului este pictată în frescă. Deasupra acoperișului se află un grup statuar din piatră artificială, a cărui compoziție cuprinde două personaje alegorice, simbol al vitejiei și recunoștinței, steaguri de luptă și elemente ale echipamentului de război. În piatra grupului statuar se află săpat numele F[ernando] Celino, autorul acestuia.”
Întregul ansamblu arhitectural al monumentului se alătură, prin dimensiunea sa impunătoară şi prin frumuseţea compoziției, celorlalte mausolee de acest gen din ţara noastră, de la Soveja, Oituz, Mărăşti, Adamclisi, Bucureşti și Mărăşeşti.
Surse: Teodor Iordache, Albumul Galaţilor, Galaţi, Tipografia „Bucovina”, 1935-1936; Corneliu Stoica, Monumente de for public din municipiul Galați, Galați, Axis Libri, 2015; „Ziua Eroilor”, în Revista vremii, an. 1, nr. 17, 10 iun. 1935.