Pentru „a da organizare cât mai practică şi mai sistematică comerţului mare de peşte din ţară” și ținându-se cont că Galațiul era considerat la acea vreme cel mai mare oraş de pe Dunărea maritimă cu acces la calea ferată și cu cea mai mare producţie de peşte din România, acesta a fost orașul ales acum 110 ani pentru construirea Halelor de Pescării ale statului român.
De fapt, în ceea ce privește comerțul cu pește, Galațiul era încă din vechime piața cea mai importantă a țării, în acest sens stând drept dovadă cantitatea de pește exportată. De exemplu, în anul 1887 prin portul Galați se exporta „pește proaspăt, sărat, uscat sau afumat, morun și nisetru, în cantitate de 137.040 kg”.
Astfel, la sfârșitul lunii iunie a anului 1912, a început construcția celui mai important centru al comerțului cu pește din țară, Pescăriile Statului din Galați.
Lucrările au fost realizate conform „Programului construcție halei de pește cu frigorifere din portul Galați și reorganizarea comerțului mare de pește”, document semnat de inspectorul general dr. Grigore Antipa și aprobat de ministrul I. N. Lahovary. Inițiativa a fost susținută de un amplu studiu realizat vreme de câțiva ani de zile în mari centre din Europa și Statele Unite ale Americii, care dovedea că această hotărâre a fost fundamentată și luată ca urmare a rolului important pe care Galațiul îl avea din punct de vedere economic la acea vreme:
„Instalațiunile ce se vor face în portul Galați sunt bazate mai întâiu pe ideea fundamentală că acest port va continua a rămâne și pe viitor centrul cel mai principal al comerțului de pescărie din țară. Tradițiunile ce și le-a făcut aici acest comerț, numărul mare al caselor comerciale ce se îndeletnicesc cu el și cu toate ramurile accesorii, poziția geografică foarte prielnică putând distribui peștele cu ușurință atât în Moldova cât și pentru Muntenia, situația sa în apropierea centrelor mari de producție și apropierea imediată a Brateșului și bălților din Dobrogea, […] fac ca acest port să fie dela sine indicat ca centrul comerțului de pescărie din țară și hala ce vom face-o aci va fi […] «inima pulsatoare a întregului nostru comerț de pescărie pentru toată țara»”.
Raportul folosea și materialul bogat obținut în urma analizelor realizate de ing. Ion G. Vidrașcu, șeful diviziunii tehnice din direcția pescăriilor, care inițiase un studiu „amănunțit asupra halelor, porturilor și frigoriferelor de pescării din diferite centre mai mari din Europa”. Planul construcțiilor prevedea următoarele elemente componente:
-
„un cheu bun de acostarea pentru vasele pescărești […] care trebuie să aibă toate instalațiunile necesare”;
-
o hală mare lângă cheu pentru licitație publică, care să fie spațioasă pentru a putea primi zilnic o cantitate de aproximativ 150.000 kg pește;
-
o hală mare pentru sortarea și ambalarea peștelui, în imediata apropiere a halei de licitație;
-
o serie de compartimente pentru comercianții angrosiști și comisionari;
-
gara de pescării care să conțină o hală mare de expediție (legată prin șine cu hala de ambalaj pentru colete);
-
un birou de „registrare” și expediție;
-
un peron la înălțimea vagoanelor;
-
o derivație de la calea ferată cu mai multe linii de garaj;
-
frigoriferele, principala anexă a halei de pescării, care trebuiau să dispună la interior de o secțiune cu o temperatură între 0 până la +1 grade (în care să se păstreze peștele proaspăt) și o secțiune cu temperatură de 0 până la +2 grade (în care să se facă sărăturile de pește);
Frigoriferele – camera mașinilor
-
bazinele de pește viu:
-
Casa pescăriilor, prevăzută cu o sală de dormit, o sală de mese, baie, sală de corespondență, bibliotecă.
Moruni expuși la vânzare în Hala Pescăriilor
Erau prevăzute și instituții de binefacere asociate, precum o casă de economie, o casă de asigurare și ajutor al pescarilor, ajutoare pentru văduve, ajutoare pentru accidente, un birou de plasament pentru lucrători, marinari, pescari, o casă de împrumuturi.
Punerea pietrei de temelie s-a făcut cu mare fast în prezența ministrului Ion N. Lahovary, a autorităților publice locale și a altor oficialități.
Construcția ridicată din bani publici a fost făcută după proiectul inginerului I. G. Vidrașcu, cel care a și coordonat lucrările și a avut grijă să fie folosite cele mai performante dotări ale vremii.
Surse: Moise N. PACU, Dicționar geografic al județului Covurlui, Galați. Tipo-Litografia I. Schenk, 1893; Monitorul Oficial, nr. 84, 16 iul. 1911; Grigore ANTIPA, Pescăria şi pescuitul în România, Bucureşti, Librăriile Socec & Co şi C. Sfetea, 1916; Viorica-Steluța, PISICĂ, Halele de pescării de la Galaţi, în Danubius, vol. 20, 2002.