Din poveștile Eternității (3) : Trio Caban – trupa celor trei gălățeni, rămasă în istoria muzicii ușoare a anilor ‘60

Una dintre trupele muzicale de succes a anilor ‘60, rămasă în istoria scrisă a muzicii ușoare românești era cea formată din trei gălățeni: frații George și Constantin Caban și vărul lor, Puiu Deheleanu.

Aceștia au format trupa cunoscută sub numele de Trio Caban, care și-a făcut debutul oficial în anul 1959, pe scena Teatrului de Stat de Estradă din Deva, rampă de lansare pentru o serie de interpreți ai acelei perioade.

În anul 1961 Trio Caban a ajuns în capitală, acolo unde a performat alături de Teatrul din Deva în spectacolul „Pe treptele revistei”, primind aprecieri favorabile:

Unul din cele mai tinere teatre de estradă din ţară, Teatrul de Stat de Estradă din Deva, a prezentat săptămâna aceasta, în faţa publicului bucureştean, spectacolul Pe treptele revistei. Programul, destul de variat, prezintă o formaţie îngrijită, aproape omogenă, a cărei principală caracteristică este tinereţea. Spectacolul se remarcă prin câteva tablouri coregrafice reuşite (Comorile pământului, În Cosmos printre stele), printr-un trio vocal promiţător (Trio Caban)…

Grupul rămâne la București, unde s-a afirmat inițial cu piese din repertoriul latino-american, pentru ca ulterior, cu ajutorul unor compozitori români de prestigiu, să ajungă să impresioneze publicul și cu o serie de piese autohtone, una dintre cele mai cunoscute fiind melodia Fetele”, pe versurile compozitorului gălățean Temistocle Popa și versurile lui Aurel Felea:

Fetele,/ Cânt pe lume fetele!/ Toate canțonetele,/ Eu le dărui lor!… [https://www.youtube.com/watch?v=O9rTwlZ5mbg]

S-au adăugat alte melodii pe ritmuri de twist, shake, galop sau slow-rock, în limba spaniolă sau engleză, preluate din repertoriul internațional, ce făceau furori în vremea bunicilor sau părinților noștri, alături de melodii ale unor valoroși compozitori român.

Cu acest repertoriu Trio Caban a participat, alături de membrii Estradei bucureștene, la turneele din Paris (1965, 1967) și de la Berlin (1965), dobândind succese apreciabile. Astfel, presa franceză i-a remarcat pentru „omogenitatea” de care au dat dovadă, pentru „coeziunea vocilor, pentru dinamismul și mișcarea scenică trepidantă”, pentru „tinerețea fermecătoare”. Pe lângă piesele românești și-au păstrat multă vreme și repertoriul sud-american, mult apreciat de publicul autohton.

Anii ’60 au însemnat pentru Trio Caban un moment de maximă afirmare, aceștia evoluând atât pe scena Teatrului de Estradă „Constantin Tănase”, cât și în cluburile de noapte ale capitalei, unul dintre ele fiind celebrul „Continental”. „Revista are cuvântul” (de Eugen Mirea, cu celebrul Luigi Ionescu, pe muzica lui Temistocle Popa) sau spectacolul de revistă „Vox Boema” sunt doar două dintre reprezentațiile Teatrului „C. Tănase” în care a performat și Trio Caban.

Aurelian Andreescu în prim-plan

 

Grupul a apărut atât în emisiuni de varietăți și concerte de muzică ușoară ale Televiziunii Române, în emisiunile de radio, cât și pe pelicula cinematografică, în filmul din 1964, „Casa Neterminată” (cu Valeria Seciu și Ștefan Tapalagă; regia Andrei Blaier), unde cei trei cântă alături de foarte tânărul la acea vreme Aurelian Andreescu.

Alte piese care s-au bucurat de succes au fost: E una, numai una (Aurel Giroveanu, cu ethos folcloric), Dac-așa vrei tu, Hai băieți, Vivat dragostea (Temistocle Popa), Tinerețe fără bătrânețe (Vasile Veselovski), Încă nu-nțeleg (Adalbert Winkler), Tu ești inima mea (Rodriguez), Către tine aleargă dorul meu, De ce nu eşti ca-n prima zi, De ştii să crezi

Numele trupei apare și pe discul de vinil Electrecord, scos cu prilejul Primului concurs și festival de muzică ușoară de la Mamaia, din anul 1963, ce conținea o parte dintre cântecele interpretate pe parcursul manifestării, respectiv melodiile interpretate de Ioana Radu, Dorina Drăghici, Margareta Pâslaru, Roxana Matei, Trio Caban, Constantin Drăghici, Aurelian Andreescu, Ludovic Spiess şi Doina Badea, acompaniate de orchestra „Electrecord dirijată de Alexandru Imre și de orchestra de muzică ușoară a Radioteleviziunii, dirijată de Sile Dinicu.

 Atunci, Trio Caban a evoluat în cel de-al doilea concert desfășurat pe parcursul festivalului, concert prezentat de Mircea Crișan și susţinut de Orchestra de Estradă a Teatrului satiric-muzical „Constantin Tănase alături de solişti precum: Dorina Drăghici, Roxana Mater, Lavinia Slăveanu, Sorina Dan, Gabi Pasat, Lidia Demanco, Gică Petrescu, Nicolae Niţescu, Luigi Ionescu, George Bunea, Valentin Baciu, Dan Georgescu.

Trio Caban a performat și în ediții ulterioare ale Festivalului, precum cel din vara anului 1966, alături de interpreți cu renume, precum Aurelian Andreescu, Doina Badea, Anda Călugăreanu, Ilinca Cerbacev, Luminiţa Dobrescu, Constantin Drăghici, Gică Petrescu, Dan Spătaru și mulți alții

Una dintre melodiile lor, Tropotita, pe muzica lui Elly Roman și versurile lui Aurel Felea, apare și în nou apăruta colecție muzicală Disc(Ro)Mania, o enciclopedie a albumelor muzicale românești pop/rock/folk/jazz, ce acoperă perioada 1965-2014, cu piese de referință din istoria muzicii românești, fiecare piesă fiind precedată de o scurtă prezentare în lectura lui Mircea Vintilă.

Dintre cei trei membri ai grupului, Constantin (Costin) Caban s-a afirmat și în calitatea de cantautor, scriind muzica și versurile pentru două cântece lansate de Trio Caban: „Privesc spre cerul înstelat” și „Mirela”. Acesta este gălățeanul care s-a întors la un moment dat în orașul natal, numele său apărând pe monumentul familiei din Cimitirul Eternitatea.

Spre sfârșitul anilor ’60 prestațiile grupului nu au mai primit aprecierile criticii, care inițial îi remarcase pentru „calităţile de muzicalitate şi antren” sau pentru modul în care reușeau să salveze un spectacol de slabă calitate:

Miracolul unei moţăieli unanime este evitat grafic numai „tropotitelor“ executate de Trio Caban. Cei trei „cabanezi“ scutură din temelii efectele premature ale somnului și muzica lor, modernă, vie, are pentru spectatori efectul unui duș înviorător.

Apropierea anilor ’70, ce punea în prim plan „etica comunistă”, le-a adus critici în consecință și chiar sugestia de a fi înlăturați din spectacolele teatrului de estradă bucureștean:

ținuta scenică a acestui trib, modul lor de interpretare, costumaţia lor, sunt de o inacceptabilă vulgaritate, compromit însăşi ideea de decenţă a unui spectacol de revistă. Mai trist e că acest trio „delectează“ o anumită categorie de public, că acest gen (dacă acesta poate fi un gen !) de interpreţi face prozeliţi și găseşte chiar admiratori. Conducerea teatrului ar trebui să reflecteze mai serios asupra ideii de distracţie pe care o implică spectacolele sale; distracţia nu exclude, şi nu a exclus niciodată, educaţia.

Probabil că această schimbare a percepției asupra muzicii lor, de după anii ’70, a constituit și una dintre cauzele care au dus la declinul trupei și se pare la plecarea acestora din țară. Urmele celor trei gălățeni se pierd apoi, doar o scurtă cronologie, în limba engleză (tradusă mai jos), inclusă în catalogul descriptiv internațional al înregistrărilor muzicale, Discogs, aducând puțină lumină asupra parcursului lor ulterior:

Trio Caban: Constantin Caban, Puiu Deheleanu și George Caban

  • 1970 – George, Constantin și Puiu au emigrat legal în Polonia, acolo unde Puiu s-a stabilit și s-a însurat cu o poloneză cu origini evreești;
  • 1972 – George și Constantin Caban l-au părăsit pe verișorul lor, Puiu, și au emigrat în Israel și de acolo în U.S.A. (anul exact nu se cunoaște);
  • 1980 – Puiu a murit într-un accident de mașină pe o autostradă din Polonia;
  • Constantin Caban a muritdata exactă a morții este necunoscută;
  • 8 septembrie 2016George Caban (n. 14 sept. 1938) s-a întors în țara natală, împreună cu soția sa.

Deci se pare că cel ale cărui rămășițe se găsesc în Cimitirul Eternitatea din Galați, Constantin (Costin) Caban, a trecut prin Polonia, Israel și S.U.A., pentru a reveni la un moment dat în orașul natal, anul morții trecut pe cruce fiind 1983, iar cel al nașterii 1937.

Pentru cei care vor să își aducă aminte de melodiile lor sau poate să facă cunoștință cu cei trei cabanezi prin intermediul muzicii lor, o simplă căutare a sintagmei „Trio Caban” îi va trimite spre înregistrările ce pot fi regăsite pe youtube. 

(C. Toporaș)

Surse: Contemporanul, an. 15, nr. 35, 1 sept. 1961; Scânteia tineretului, an. 22, nr. 5360, 12 aug. 1966; Luceafărul, nr. 10, 5 mart. 1966; https://www.discogs.com/artist/2604459-Trio-Caban; https://www.radioromaniacultural.ro/greii-muzicii-usoare-romanesti-trio-armonia-surorile-cosak-trio-caban-fratii-mentzel/

https://sanuuitam.blogspot.com/2022/12/varietatide-primavara.html?fbclid=IwAR3EW8O-cdOlJC7j4rFEgwKhgCSZM4COotFFt11UY0jCo-58zjDUp8GpXtg

Add Comment

Required fields are marked *. Your email address will not be published.