În anul 1926, un eveniment important pentru țara noastră, Conferința presei polono-române, avea loc la Galați, orașul nostru devenind pentru câteva zile gazda delegației poloneze.
Sosirea ziariştilor polonezi (1 – Beaupré, şeful delegaţiei poloneze; 2 – Grabski, directorul presei din Varşovia; 3 – Dianu, directorul român al presei; 4 – Grigore Mihăilescu, primar al Galaţilor)
Oaspeții au fost întâmpinați în Gara de Călători Galați de reprezentanți ai presei române, „în frunte cu d. Dianu, directorul general al presei din Ministerul de Externe, secondat de d-nii Zamfirescu [scriitorul Alexandru Duiliu Zamfirescu, prim secretar de legaţie la acea vreme], Barbu Voinescu [avocat şi jurnalist], Raul Anastasiu [preşedintele Uniunii Ziariştilor Profesionişti şi redactor la periodice ale timpului, secretar al delegaţiei presei], dr. Bercovici [Asra Bercovitz, directorul ziarului L’Indepéndence Roumaine], Brănişteanu [Benno Brănişteanu, director al ziarului Adevărul], Olimp Ioan [corespondent pentru publicaţii din Praga], Pamfil Șeicaru [redactor la Cuvântul, director al ziarului Curentul], Streitman [Henric Ștefan Streitman, ziarist cu activitate la ziare precum Munca, La Patrie, Contemporanul, primul preşedinte al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România] ş.a., precum şi de oficialităţile oraşului în frunte cu prefectul judeţului, d. col. Sideri, prefectul poliției d. comandor Oprişan şi primarul oraşului d. Gr. Mihăilescu. La coborârea din tren d. Mihăilescu a rostit, în franţuzeşte, o scurtă cuvântare, urând oaspeţilor bun sosit în oraşul nostru, după care d. Barbu Voinescu, în numele presei române salută pe oaspeţii polonezi.”
Participanţii părăsesc Palatul Administrativ din Galați unde a avut loc conferinţa
Prefect al județului în acea perioadă era colonelul Alexandru Sideri, ofițer de cavalerie, cel care a ocupat, pentru scurt timp (sept. – nov. 1918), și funcția de primar al Galațiului (preşedinte de comisie interimară). Primar al orașului era Grigore Mihăilescu (1882-1941), absolvent al Liceului „Vasile Alecsandri” din Galați (promoția 1905) și licențiat în drept, avocat la Curtea de Apel din Galaţi și deputat.
Conferința a fost deschisă în sala de recepție a Palatului Administrativ din Galați de către ministrul muncii, Grigore Trancu-Iaşi, care după salutul de bun venit a făcut un scurt istoric al relațiilor româno-polone. Au urmat trei zile în care participanții au vorbit despre: relațiile economice polono-române, despre rolul presei, despre organizarea unei rute comerciale Dantzig – Galați – Marea Neagră. Relațiile sportive polono-române, inițiate de Uniunea Ziariștilor Sportivi Polonezi din Varșovia, precum și cadrul de colaborare între ziariștii celor două țări (sursele de informații comune, combaterea informaţiilor tendenţioase, schimbul de articole de presă, mijloacele de ordin tehnic) au constituit alte subiecte abordate pe parcursul conferinței.
Oaspeții au profitat de ocazie atât pentru a vizita orașul gazdă, cât și alte localități din zonă. Folosind trenul, mașina, vaporul sau avionul, aceștia s-au deplasat la Brăila, Iași, Tighina, Vâlcov și Chișinău, orașe în care au fost primiți de reprezentanți ai oficialităților locale, care i-au însoțit în vizitele întreprinse în instituțiile, fabricile, școlile și bisericile din localitățile respective.
Primarul Galaţiului, Grigore Mihăilescu (în dreapta), rosteşte discursul de bun-venit
În urma discuțiilor purtate între reprezentanții presei din cele două țări, au fost luate decizii cu privire la numirea unor atașați de presă și a angajării unor corespondenţi permanenţi în marile centre economice şi politice ale celor două țări, respectiv a organizării unor secții speciale pentru transmiterea mutuală a informaţiilor şi articolelor.
În urma discuțiilor s-a concluzionat că este indispensabilă realizarea unei legături telefonice directe Bucureşti-Varşovia, precum și facilitarea călătoriile jurnaliştilor între cele două țări și reducerea la maximum a tarifelor poştale şi telegrafice pentru transmiterea textelor de presă.
Grand Hotel
Au fost dezbătute și alte acțiuni comune de dorit, care să conducă la strângerea legăturilor româno-polone: crearea unui buletin polono-român; schimburi de cărţi şi de publicaţii; organizarea schimburilor de studenți și inaugurarea unei catedre de limbă şi istorie poloneză la Universitatea din Bucureşti, precum şi a unei catedre de limbă şi istorie română într-o universitate poloneză.
Lucrările conferinței s-au încheiat prin stabilirea unui calendar comun de vizite și prin organizarea de către Primăria Galați a unui banchet la Grand Hotel, cel care după 1990 a și fost sediu al Primăriei.
În anul desfășurării conferinței, sediul Consulatului Polonez se afla pe strada Vultur nr. 4 bis, în prezent clădire particulară, aflată pe aceeași stradă Vultur, dar cu numerotarea 18, așa cum se poate vedea mai jos. Adresa consulatului apare și în Călăuza orașului Galați din anul 1925.
Surse: Lupta, mai 1926; Universul, mai 1926; Oglinda Lumii, an. 5, nr. 21, 22 mai 1926.