În urmă cu 90 de ani, la Galați, cinefilii aflau cu bucurie că în orașul lor va rula filmul Grand Hotel, producție a companiei Metro-Goldwyn-Mayer, turnat pe parcursul anului 1932. Premiera de gală avusese deja loc în țara noastră, la sfârșitul anului precedent, fiind onorată cu prezența Majestății Sale Regina Maria.
În Galați, filmul a rulat, începând cu ianuarie 1933, la Teatrul Odeon din strada Domnească nr. 35-39 (nr. 23-25 după numerotarea de astăzi), cunoscut la începutul anilor ‘30 ca „cel mai elegant teatru din Galaţi”. Putem doar să ne imaginăm curiozitatea concetățenilor noștri de acum aproape un secol, care aveau prilejul să vadă un film care a rămas până astăzi în istoria cinematografiei mondiale!
Filmul Grand Hotel, ecranizare a romanului „Menschen im Hotel” al scriitoarei Vicki Baum, îl avea ca regizor pe Edmund Goulding, fiind la acea vreme cel mai scump film realizat vreodată. Pentru realizarea grandioasei producții cinematografice au fost cheltuiți 900.000 de dolari, filmul având în distribuție actori de renume: Greta Garbo (dansatoarea Grusinskaia), Joan Crawford (dactilografa Flaemmchen), John Barrymore (baronul Felix von Geigern), Lionel Barrymore (Otto Kringelein), Wallace Beery (directorul general Preysing) şi Lewis Stone (doctorul Otternschlag).
Calitățile excepționale ale artiștilor, alături de inteligenţa şi priceperea regizorului, care a ştiut să îmbine cu succes caracterele şi destinul lumii cosmopolite din Grand Hotel au avut ca rezultat „un film grandios, o revelație pentru cinematograful mondial de la acea vreme”, un film ce aduna „ca într-un insectar, un grup de oameni, destine izolate și conjugate totodată prin situația dată; o largă și diversă galerie de portrete, vieți care se întâlnesc, se intersectează și se determină reciproc, un studiu de psihologie socială dintr-o perioadă de tulburări și derute (sfârșitul deceniului trei, începutul deceniului patru al secolului al XX-lea, în Berlin), pasionante conflicte și dramatice consecințe ale conviețuirii fortuite în acest Turn Babel”.
„Oamenii vin, oamenii pleacă. Nimic nu se întâmplă niciodată!” este replica de început și de încheiere a filmului care surprinde cadre din agitația unui hotel de lux din Berlin și dramele personale ale protagoniștilor: o dansatoare care se confruntă cu o carieră în declin (Greta Garbo), un bolnav care în aşteptarea morţii vrea să-şi trăiască ultimele zile în „cel mai luxos, cel mai scump hotel din Berlin” (Lionel Barrymore), un om de afaceri aflat într-o criză financiară (Wallace Beery), un artistocrat decăzut (John Barrymore), o frumoasă dactilografă ce oscilează între bani şi dragoste (Joan Crawford).
Îmbinarea acestor drame, care se desfășoară pe parcursul unei zile, au adus succes filmului, care a stârnit pretutindeni, la acea vreme, senzaţie şi entuziasm, cucerind atât publicul, cât şi critica de specialitate, fiindu-i decernat Premiul Oscar pentru cel mai bun film în anul 1932. De fapt, a fost singurul film în istoria premiilor Oscar care a câștigat premiul pentru cel mai bun film, fără a mai fi nominalizat și la altă categorie.
În Galațiul anului 1933, filmul s-a bucurat de același succes, sau poate chiar de unul și mai mare, cu atât mai mult cu cât cel mai mare hotel din oraș, aflat peste drum de Teatrul Odeon, purta aceeași denumire, bineînțeles destul de comună, de „Grand Hotel”!
Localul Teatrului Odeon, în vremea în care devenise Cinema Republica
După terminarea celui de-al Doilea Război Mondial și naționalizarea din 1948, Teatrul Odeon a devenit cunoscutul, pentru mulți gălățeni, Cinema Republica. În anexa de lângă cinematograf a funcționat, după anul 1950, Librăria Maxim Gorki, denumită ulterior Librăria C. Negri (1968).
Volumul care a stat la baza filmului, romanul scriitoarei Vicki Baum, „Menschen in Hotel”, se află în colecţiile Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia” din Galaţi, mai exact o ediţie care reproduce textul apărut la Editura Cugetarea în anul 1938, în traducerea lui Felix Aderca, cu titlul de „Grand Hotel”, iar o simplă căutare pe internet a sintagmei „Grand Hotel 1932” vă va satisface curiozitatea de a vedea măcar câteva cadre din filmul care și-a păstrat popularitatea până în ziua de astăzi!
Surse: Ştefan Oprea, Anca-Maria Rusu, Cartea Oscarurilor, Ed. a 2-a revăzută şi actualizată, Bucureşti, Cartier, 2006; Acţiunea, ian. – febr. 1933.