În urmă cu peste patruzeci de ani, platforma siderurgică de la Galați devenea platou de filmare pentru studioul Casei de Filme Numărul Patru.
Filmul Ancheta, în regia lui Constantin Vaeni, realizat după un scenariu al scriitorului Florin N. Năstase, avea la bază textul nuvelei „Explozia”, inclus în anul 1978 în volumul intitulat „Meandre”.
Acțiunea filmului era centrată în jurul unui eveniment nefericit: explozia unei instalaţii siderurgice aflate în probe, mai exact a unui furnal Kauper de 4300 tone. Catastrofa produsă la combinatul siderurgic gălățean în urma acestei explozii declanșează o anchetă minuţioasă, pe parcursul căreia sunt analizate atent responsabilitățile celor implicați.
Filmul urmăreşte, pe de o parte, traiectoria investigaţiei ce încearcă să descopere cauzelor tragicului accident de muncă, căruia i-au căzut victime oameni nevinovaţi, iar, pe de altă parte, se concentrează asupra proceselor de conștiință declanșate în rândul unor personaje.
Ancheta se desfăşoară în cea mai mare parte a timpului în jurul celor doi „ţapi ispăşitori”, inginerul constructor Paul Blejan și inginerul proiectant Șerban Stamatescu, interpretați de actorii Ion Caramitru şi George Motoi. Dar, în vreme ce unul dintre ingineri refuză să își asume vreo vină, celălalt este convins că la această catastrofă a avut și el o parte din vină. În încercarea de a afla ce greșeală a făcut, petrece nopţi albe fâcând calcule și reconstituiri, ceea ce îl aduce în pragul unui infarct.
Despre personajul său, actorul George Motoi spunea:
„Inginerul Şerban este un om cu vastă experienţă profesională – lucrează la proiectare. La toate calitățile sale se adaugă o deosebită ţinută morală: neliniştea creatoare, autocontrolul şi modestia îl caracterizează. În pofida lor, el devine victima unei anchete pripite, în care-şi spun cuvântul rutina, oportunismul şi incompetenţa. Văzând că toată lumea a ajuns să-l acuze, inginerul îşi pune sub un mare semn de întrebare și celelalte vreo 7—8 furnale din ţară, construite după acelaşi proiect, dar în bună stare de funcţionare de ani şi ani de zile. El îşi pierde nopţi întregi să verifice încă o dată proiectul instalaţiei care explodase acum. Sigur că până la urmă adevărul iese la suprafaţă şi întregul peisaj uman se luminează”.
Cei care doresc să urmărească filmul, îl găsesc și pe internet, având ocazia de a recunoaște o serie de locații din Galațiul anului 1980: intrarea în combinat, faleza Dunării, Gara de călători, Teatrul Dramatic etc.
La finalul filmărilor de la Galaţi, localul cinematografului „Central” a devenit gazda unui spectacol de gală, pe parcursul căruia spectatorii gălăţeni au avut ocazia să se întâlnească cu câţiva dintre realizatorii peliculei și cu o parte dintre actori.
Eugen Popescu-Cosmin
Unul dintre invitați a fost actorul gălățean Eugen Popescu Cosmin, care în film a jucat rolul fratelui inginerului Paul Blejan.
Deși născut la Brăila (26 dec. 1933), Eugen Popescu Cosmin, acolo unde și-a și început cariera de actor, jucând pe parcursul a opt stagiuni, acesta a deveni unul dintre actorii de bază ai scenei gălățene, începând din anul 1965.
Eugen Popescu-Cosmin
A urmat studiile universitare la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” din Bucureşti, în perioada 1952-1957, printre profesori având remarcabile personalităţi: Tudor Vianu, George Vraca, Virgil Brădăţeanu, Ion Finteşteanu. A făcut parte din „generaţia de aur” a actorilor români, avându-i printre colegi pe George Constantin, Gheorghe Cozorici, Constantin Rauţchi, Silvia Popovici, Amza Pellea, Victor Rebenciuc, Mircea Albulescu, Silviu Stănculescu, Draga Olteanu-Matei, Leopoldina Bălănuţă, Florin Piersic, Ioana Bulcă, Dumitru Furdui.
Deşi a fost cu preponderenţă un adept al scenei, pe lângă rolurile din teatru, îl putem descoperi și în câteva filme românești, în roluri de mai mică întindere.
Surse: Oameni în memoria Galaţiului : aniversări 2012-2013, Galaţi, Axis Libri, 2014; Cinema, an. 18, nr. 2, febr. 1980; Viața nouă, an. 37, nr. 10568, 26 oct. 1980.