Cartierul Țiglina II
Țiglina I, Țiglina II, Țiglina III, Micro 40, Cartierul Dunărea, sute de blocuri… La ridicarea acestora și a mult mai multor construcții au contribuit zidarii, dulgherii, betoniștii, fierarii, mozaicarii și constructorii întreprinderii cunoscute de gălățeni sub denumirea de Întreprinderea de Construcții Orășenești Galați (I.C.Or.) sau Întreprinderea 7 Construcții Montaj Galați, care după 1989 a devenit UNICOM.
Bazele întreprinderii au fost puse în septembrie 1960, sub denumirea de Întreprinderea de Construcții Orășenești Galați (I.C.Or.), actul de înființare datând din anul 1959.
Sediul Unicom Galați, înainte de a fi dărâmat
Obiectul de activitate: construirea de locuințe și clădiri civile. Sediul întreprinderii, de-a lungul perioadei sale de existență: strada Tecuci nr. 161.
În anul 1970, cu ocazia unei retrospective a activității întreprinderii, inginerul Paul Popa, directorul general de la acea vreme vorbea despre planurile de început:
„Constructori” (fotografie de Marin Năstase)
„Cu aproape 10 ani în urmă, 2.000 de entuziaști – reuniți atunci sub generica denumire de I.C.Or. Galați – aveau să pună bazele unui plan mai amplu de reconstrucție a orașului, de sistematizare și de ridicare a unor noi obiective socio-culturale…”.
Și într-adevăr I.C.Or.-ul a fost cel care a ridicat atât cartiere întregi din Galați, cât și clădiri emblematice ale orașului: Palatul Justiției, Palatul Telefoanelor, Gara de Călători, Spitalul Județean etc.
Construcția Spitalului Județean Galați
Numai Cartierul Dunărea însuma în anul 1970 cca 1800 de apartamente executate, în timp ce pe parcursul primului deceniu de activitate întreprinderea gălățeană număra printre realizări peste 15.000 de apartamente, precum și clădirile indispensabile noilor cartiere ridicate: cinematografe, școli, dispensare, complexe comerciale, rețele de apă, canalizare și gaze, tot ce însemna drumuri, alei de acces și parcuri aferente acestor cartiere.
Dar Întreprinderea de Construcții Orășenești Galați a contribuit nu numai la ridicarea unor construcții civile, ci și la realizarea unor obiective industriale și agrozootehnice.
Palatul Telefoanelor
Pe lângă cele enumerate mai sus, au fost construite şi date in exploatare fabrici de pâine și de lapte, antrepozite frigorifice, Filatura din Galaţi, dar și obiective din alte zone ale țării. Prima linie tehnologică a Fabricii de Pâine din Galați, de exemplu, era pusă în funcțiune în anul 1965.
„Constructori” (fotografie de Marin Năstase)
„Cântec de macarale” (fotografie de Marin Năstase)
La Focșani, I.C.Or. a ridicat depozite de cherestea, iar în orașul vecin, Brăila, au fost contruite fabrici de furaje şi nutreţuri combinate, complexe pentru creşterea porcilor, sere legumicole şi silozuri.
Succesul înregistrat în creșterea vitezei de execuția a lucrărilor s-a datorat și adoptării unor soluții tehnologice precum: extinderea numărului de elemente prefabricate din beton, folosirea unor panouri mari, prefabricarea instalațiilor, introducerea cofrajelor metalice, folosirea cofrajelor universale. În articolul aniversar se menționează, de exemplu, „un ritm de 12 apartamente pe zi prin folosirea a 3 seturi de cofraje”, iar în ce privește inovațiile puse în aplicare în primul deceniu de activitate, sunt menționate 100 din numărul total de 442 de propuneri.
Chiar și pe litoralul românesc, la Mangalia, două hoteluri şi două restaurante au fost ridicate de constructorii de la Galați. S-au adăugat acestor construcții și o serie de extinderi şi de modernizări ale unor uzine, precum și realizarea conductelor de aducţiune ale apei potabile Vadul Raşcu – Galaţi și încă multe altele.
Pe parcursul anilor, numărul angajaților I.C.Or. s-a dublat. Enumerăm câteva dintre numele legate de funcționarea I.C.Or., descoperite în presa locală, nume menționate fie în contextul raportării stadiului unor lucrări, fie amintite în categoria de „cei mai harnici” sau mai inovatori angajați Altunian Zaven (șeful sectorului tehnologic – proiectări – căi), Liviu Cristescu (șef de șantier), Ion Sotir (strungar), inginerii Constantin Ghețiu, Constantin Tasei, Elena Potop, Gh. Constantin, Bahamat Dumitru (şef lot „Nicoreşti“) şi Mihai Cornel (şeful lucrărilor în Micro 40 şi respectiv şantierul spitalului), maiștrii Gheorghe Constantin și Ion Vinereanu, Ionel Domniţeanu şi Ştefan Berbecea (şefi de brigăzi), Alexandru Cloşca (dulgher la şantierul 702), Costică Popa, Nicu Dinu și Vasile Culai (șefi ai echipelor de constructori), Mareş Constantin (şef formaţie dulgheri), Moise Gheorghe (şef formaţie zugravi), Gh. Ungureanu (montator), Ion Antohi (maistru şantier „Avicola” Râmnicu Sărat) şi mulți alţi zidari, dulgheri, fierar-betonişti, maiştri și tehnicieni.