„Răsfățată a publicului de revistă de altădată”, Silly Vasiliu se numără printre cei „87 artiști bucureșteni din teatru, operă și revistă”, cuprinși în volumul cu același nume, semnat de criticul și jurnalistul Osias F. Fosian.
Cum era prezentată actrița al cărui nume a fost din păcate uitat astăzi, dar care acum aproape un secol era în prim-planul scenei românești, aflăm în continuare:
Superlativele nu sunt deloc exagerate în cazul de față: Silly Vasiliu este pe drept răsfățata publicului de revistă, este și rămâne marea lui vedetă, populară și iubită deopotrivă de spectatorii din primele rânduri de fotolii, ca și de cei din ultimele rânduri de balcoane…
– Bravo Silly! Bis!… este exclamația obișnuită, de proporții delirante, care răsplătește fiecare „șlagăr” al lui Silly Vasiliu, fie că e vorba de o arie națională, pe care o „zice” de foc și de inimă albastră, electrizând sala, fie că e vorba de o romanță sentimentală sau de tangoul insinuant. Pe soclul revuistic, Silly Vasiliu – frumoasa Silly Vasiliu – și-a câștigat un loc de frunte…
Silly Vasiliu s-a născut la Galați, acolo unde și-a început cariera artistică la vârsta de 5 ani, alături de copiii din mahalalele orașului, așa cum mărturisea într-un interviu.
La vârsta de 14 ani a părăsit urbea natală, fugind de o căsătorie aranjată, despre care povestea:
Aveam 14 ani când părinții mei, la Galați – de unde sunt originară – au vrut să mă mărite… cu un chior. Se amorezase chiorul de mine. Știindu-se bogat, iar pe noi săraci, m’a cerut în căsătorie… Poate că aș fi închis și eu un ochi și aș fi făcut acest pas hotărâtor, dacă n’aș fi fost amorezată, ca orice fată pe atunci de vârsta mea, de idolul femeilor din acele vremuri: Leonard!…
Astfel că s-a refugiat la o mătușă, la București. A urmat şcoala de balet a maestrei Tereza Battaggi, cursuri de canto la Conservatorul de Muzică și și-a făcut ucenicia coregrafică în baletul Operei Române. Posesoare a unei voci frumoase, a lansat numeroase melodii în spectacolele de revistă ale căror vedetă incontestabilă a fost.
„Suflet candriu de papugiu”, „Te-am înșelat și-mi pare rău”, „Nu-ți pare rău să vezi că plâng”, „Te-am așteptat plângând” sunt doar câteva dintre melodiile lansate de artistă, compuse de Ion Vasilescu, melodii care au cucerit publicul, devenind șlagăre cunoscute, fredonate multă vreme de iubitorii muzicii:
Suflet candriu / de papugiu… / cine să-l înţeleagă?
Râde plângând, / plânge cântând / viaţa o ia în şagă
Rău l-a blestemat norocul – / e sărac lipit,
dar mereu, bătu-l-ar focul / este-ndrăgostit
Suflet candriu / de papugiu / cine să-l înţeleagă?
Silly Vasiliu a jucat în primul film sonor românesc, „Bing-Bang” (1935), produs de marii actori Vasile Vasilache și Nicolae Stroe și realizat în totalitate de o echipă din România. A mai jucat și în filmele „Poveste de iubire” (1929) și „Un minut mai târziu” (1930), iar în anul 1960 a apărut în filmul „Bădăranii”, regizat de Sică Alexandrescu și Gheorghe Naghi.
Numele gălățencei Silly Vasiliu este legat de numele unui alt gălățean celebru, tenorul Nae Leonard, a cărei parteneră de scenă a fost în operete precum Baiadera, Orlow, Lampagiul, Obraznicul. În perioada interbelică publicul gălățean a avut ocazia să-i vadă evoluând împreună în turneele organizate în orașul de la Dunăre. „Tenorul Leonard și celebra primadonă Silly Vasiliu, fiica Galațiului”, astfel era anunțată, la sfârșitul anilor ’20, prezenţa celor doi artiști la Galaţi.
„Frumusețea tulburătoare, grația unică, căldura glasului și tinereasca drăgălășenie care o risipește, fac din Silly Vasiliu una din cele mai iubite și apreciate artiste ale noastre.”
Astfel era apreciată artista originară din Galați, care și-a câștigat un loc binemeritat în rândul vedetelor teatrului de revistă românesc și al cărui nume îl aducem astăzi în prim-plan, pentru a-l scoate din neuitare!
Silly Vasiliu în filmul „Bing-Bang”
Dacă doriți să o vedeți performând pe frumoasa gălățeancă, găsiți aici o înregistrare a unui moment din filmul „Bing-Bang”, în care aceasta interpreta melodia, straniu intitulată, „Agâgâgâ – Mâgâgâ”.
Surse: NICOLAE DINESCU, Revista de altădată, București, Editura Minerva, 1973; Realitatea ilustrată; F. O. FOSIAN, 87 artiști bucureștieni din teatru, operă și revistă, București, Cultura Poporului.