Oare câte dintre gălățence au folosit sau chiar mai au în casă o mașină de cusut fabricată la Uzina Copșa Mică Cugir!
Un articol din ziarul gălățean Vocea, din septembrie 1947, anunța realizarea primei mașini de cusut fabricată în România, „realizare integrală a muncitorimii intelectuale și manuale a Uzinei Copșa Mică Cugir”.
Pusă în lucru încă din ianuarie 1945, mașina de cusut românească primise aprecierea cumpărătorilor încă de la apariţia primelor prototipuri, astfel că aceasta a început să fiefabricată la Uzina Copșa Mică Cugir, o serie de 500 bucăți mașini de cusut fiind puse în vânzare doi ani mai târziu.
Destinată cusutului universal, mașina de cusut realizată pe sistemul bobinării cu tracțiune era înzestrată cu o serie de caracteristici care au făcut-o încă de la început o rivală a maşinilor de cusut străine. Dispunea de „suveică cu bobină centrală; întinzător de ață articulat și reglabil; frână de ață reglabilă; ace normale, cu coadă teșită; viteza de cusut, cu pedală, până la 800 împunsături pe minut; dispozitiv de brodat, tivit și vătuit; reglarea pasului tighelului prin manipularea unui singur șurub; spațiul de trecere mare; posibilitatea de a coase cu ață de la nr. 40 până la cea mai fină ață”.
„Cosânzeana gospodăriei”, cum era denumită în unele reclame, mașina de cusut a primit noi funcții de-a lungul anilor, care au perfecționat-o. Cine nu își amintește de Ileana, Rodica, Veronica, Casnica, Sanda, Camelia.
Ileana, poate cea mai cunoscută, era din categoria mașinilor de cusut simple, de tip ușor, cu acționare de la pedală, fiind prezentată în două variante: cu masă normală sau cu masă tip mobilă, ambele cu posibilitatea de rabatare a corpului mașinii.
Rodica, mașină electrică destinată atât uzului casnic, cât și atelierelor de croitorie și broderie, executa cusături simple în zigzag și 11 modele decorative cu tighel din două fire, de la ac și de la suveică. „Prin reglarea convenabilă a mărimii pasului cusăturii și a pasului în zigzag și prin combinarea motivelor decorative” putea realiza diferite variante pentru motivele de bază. Pe lângă multele sale funcționalități Rodica permitea, datorită comutatorului de construcție, să asigure funcționarea în trei viteze de cusut. Putea fi acționată atât prin mecanismul pedală, cât și prin motorul cu acțiune electrică.
Veronica era recunoscută ca fiind una din cele mai ușoare mașini de cusut, datorită faptului că pentru execuția corpului și a plăcii de bază erau folosite aliaje de aluminiu.
După anul 1990 importul de mașini de cusut a dus la scăderea comenzilor pentru produsele fabricii din Cugir. Treptat producția a scăzut, ceea ce a dus la închiderea secției de mașini de cusut la sfârșitul secolului 20, deși multe dintre mașinile de cusut fabricate la Cugir, perfecte fiabile, au rămas în activitate în multe case.
Surse: Vocea, an. 30, nr 7606, sept. 1947; Construcția de mașini, an. 15, 1963; Scânteia, an. 17, 1948; Ziarul Științelor și al Călătoriilor, an. 61, 1947; Femeia, an. 20, 1967; Universul, an. 64, 1947.