În anul 1898, la Galați, avea loc un eveniment de o importanță deosebită pentru comunitatea locală. Era pusă piatra de temelie a unui „palat de o frumuseță rară”, palat care se numără și astăzi printre simbolurile orașului, Palatul Episcopal.
Necesitatea construirii unui local propriu al Episcopiei Dunării de Jos apăruse încă din anul 1878, odată cu mutarea reședinței episcopale la Galați. Timp de peste douăzeci de ani, aceasta și-a găsit adăpost în diferite case particulare închiriate, din cauza faptului că lipseau fondurile bănești necesare ridicării unui sediu propriu, dar și pentru că nu fusese identificat acel teren care, prin „pozițiunea și suprafața lui să corespundă însemnătăței unor așa locașuri sacre”.
Primul pas în atingerea acestui țel a fost făcut în anul 1885, în timpul episcopului Iosif Gheorghian, când au fost obținute fondurile pentru construirea Palatului Episcopal, care se ridicau la suma de 200.000 lei. Doi ani mai târziu, în anul 1887, în timpul episcopului Partenie Clinceni, a fost obținut și terenul potrivit pe care să fie ridicată construcția.
Din diferite motive, începerea lucrărilor a fost întârziată. La sfârșitul anului 1897, ziarul local Voința Galaților relata, în paginile sale:
„Contractul pentru construirea palatului Episcopal şi a seminarului a fost semnat între Ministerul Cultelor şi antreprenorii d-nii Trancu şi Roman. Depozitarea de materiale va începe peste puţin, iar la primăvară lucrările vor începe şi vor fi împinse cu o mare activitate, după cum de altfel ne-au obişnuit a’i vedea lucrând pe numiţii domni antreprenori. ”
După doar câteva zile, aceeași publicație gălățeană anunța:
„Eri d-nii antreprenori ai clădirei palatului Episcopal au procedat la ridicarea planului de niveliment și apoi s’a început la îngrădirea locului. Acest plan va trebui să fie verificat de d-l architect diriginte Th. Dobrescu, atât de cunoscut în arta architecturei!… D-sa va veni deci zilele acestea la Galaţi. D-lui Dobrescu i se datoreşte ridicarea a numeroase frumoase construcţiuni în ţară, între cari şi acelea a liceului din Ploeşti şi a liceului-internat din Iaşi. După cât am putut constata din proiectele de planuri ale palatului Episcopal, această clădire va fi măreaţă, constituind o podoabă pentru oraşul nostru.”
Abia în anul 1898, la sfârșitul lunii iunie, a fost oficiată ceremonia așezării pietrei de temelie și tot atunci au început lucrările de construire. Clădirea a fost ridicată pe locul cunoscut atunci ca piața „Ștefan cel Mare”, în fața Grădinii Publice.
Evenimentul a fost pe larg relatat de ziarul local Voința Galaților:
„…solemnitatea a început prin sfințirea apei, de către însuși P.S. Episcopul Dunărei de Jos, D. D. Dr. Partenie, asistat de întregul cler al orașului Galați și de toți protoiereii celor 4 județe ale Eparhiei, fiind de față d. St. Sihleanu, directorul general al ministerului cultelor și instrucțiunei publice, delegate de dl ministru a’l representa la solemnitate; d. V. A. Urechia, senatorul acestui județ, precum și capii autorităților civile și militare din Galați și Brăila, cărora P.S. le-a făcut poftire oficială, precum și un numeros public Gălățian.”
Serviciul religios a fost urmat de citirea „actului comemorativ de fundațiune a palatului”, acesta fiind depus în zidul construcției.
Astăzi, clădirea declarată monument istoric, având codul GL-II-m-B-03036, găzduiește Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos.
Thoma Dobrescu
T(h)oma Dobrescu (1862-1943) a fost unul dintre cei mai prolifici constructori români de la începutul secolului al XX-lea. Arhitect român, format la Şcoala de Arte Frumoase din Paris, a adoptat în majoritatea lucrărilor sale stilul eclectic, în stilul academic francez. Este autorul unei mari varietăți de clădiri publice, reședințe private și biserici, printre acestea numărându-se Catedrala Ortodoxă din Galați (cu Petre Antonescu, Ștefan Burcuș, Scarlat Petculescu), Biblioteca Municipală din Caracal, Palatul „Minerva” din Craiova, Liceul „Carol I” din Craiova, Castelul „Iulia Hasdeu” din Câmpina.
Surse: Diaconul Anghel Constantinescu, Monografia Sfintei Episcopii a „Dunărei de Jos” : Alcătuită la împlinirea a 40 ani de domnie a M. S. Carol I, Regele României, București, Atelierele Socec, 1906; Voinţa Galaţilor, an. 2, nr. 34, 5 oct. 1897; Voinţa Galaţilor, an. 2, nr. 37, 12 oct. 1897; Universul, an. 16, nr. 170, 2 iul. 1898; https://arhivadearhitectura.ro/arhitecti/thoma-dobrescu/