Printre neprețuitele valori donate de V.A. Urechia pentru fondarea instituției care-i poartă numele, se află şi o piesă importantă atât din punct de vedere estetic, bibliofil, dar mai ales istoric şi militar – Albumul Armatei Române, editat în atelierul M.B. Baer, în 1873.
Descriere generală și pagina de titlu:
Exemplarul, care conține şi o dedicație autografă aparținând unui cadru militar, poartă ştampila inițială a Bibliotecii Publice Urechia, cu numărul 3908, ceea ce ne indică faptul că a intrat în colecții în primul lot donat de cărturar. Valoarea bibliofilă a acestui exemplar este dată atât de litografiile color, impecabil realizate, cât şi de coperta I, care conține o stemă a statului unificat, încadrată de titlul lucrării şi un chenar cu înflorituri la colțuri, toate imprimate cu auriu (aur coloidal, probabil, conform descrierii unui exemplar similar aflat în licitație pe artmark, v. nota 1).
Titlul este încadrat într-o frumoasă grafică ce cuprinde diverse obiecte de armament, centrul de sus fiind ocupat de 6 steaguri cu cravată, cu tricolorul pe orizontală şi noua stemă, la intersecția cărora se află căciula de miel cu pene a dorobanților. Grafica este alb-negru, iar titlul este împodobit cu decorațiuni subțiri floriforme.
În stânga jos se află trecută inscripția „Stab. Lith. M.B. Baer, Bucuresci” – marca atelierului tipografic. Despre autorul albumului, Moritz Benedict Baer, se ştie că s-a născut la Regensburg, capitala heraldicii, în anul 1811, şi s-a stabilit la Bucureşti pe la începutul toamnei anului 1861.
În colțul din stânga sus se află mențiunea olografă a numărului de inventar, iar în cel din dreapta acelaşi număr în interiorul ştampilei oficiale a Bibliotecii Publice V.A. Urechia Galați.
Anul editării este inserat în interiorul unei cununi de laur flancată de 2 cocarde: în stânga se află inscripția „Virtutea militară”, iar la cea din dreapta coroana regală şi numărul XXV.
Structura lucrării:
Lucrarea debutează cu o introducere de 18 pagini despre istoricul Armatei Române, prezentat cronologic şi structurat în patru părți. Autorii acestui istoric sunt indicați în subtitlul „Puterea armată de N. Bălcescu” (p. 1) şi în „Moldavia (Conferința militară de Căpitan Balaban)” (p. 4).
Partea I tratează perioada de la întemeierea Principatelor până la începutul domniilor fanariote (1290-1716: Valahia şi 1359-1710: Moldova).
Partea a doua descrie organizarea armată de la domniile fanariote până la Regulamentul organic. Partea a treia descrie puterea armată sub Regulament până la Unirea Principatelor.
Partea a patra cuprinde o descriere atentă asupra organizării puterii militare din perioada 1859-1873, cu mențiuni mai dezvoltate asupra Administrației şi Justiției militare, despre instrucție şi promovare în grade, despre armament, cazarmament, campare, serviciul sanitar şi stabilimentele de artilerie.
Capitolul se încheie cu un tabel ce ilustrează distribuția bugetului anului 1873 atât pentru Armata permanentă, cât şi pentru Armata teritorială.
Grafica:
Ilustrațiile albumului sunt precedate de o stemă color, care are în spate o bogată panoplie, câteva crengi de stejar, iar dedesubt marca atelierului şi titlul „Armele şi marca României”. Se remarcă pe fond albastru inscripția cu litere galbene „Nihil sine Deo”, deviza familiei regale de origine germană Hohenzollern-Sigmaringen, care a fost folosită şi în heraldica din Regatul Român până în 1947.
Prima secțiune este dedicată Şefului suprem al Armatei, Carol I, menționat sub titlul de „Domnitorul Românilor ales la 8/20 aprilie 1866”. Litografia îl înfățişează în uniformă, călare pe un cal maro şi însoțit de un cadru superior al armatei. În fundal sunt schițate construcții tip cetate, o poartă cu steag, turle cu cruci şi câțiva copaci marginali.
Într-un număr de 12 cromolitografii, sunt reprezentate diverse scene, cadre militare şi însemnele specifice armelor, arme şi peisaje naturale. Fiecare planşă conține indicații succinte asupra gradelor militare şi tipurilor de ținută (mare ținută, mică ținută, ținută de ceremonie, ținută ordinară, ținută de iarnă), precum şi marca atelierului tipografic.
Personajele sunt fictive, excepție făcând reprezentanții Statului Major General, dintre care nominalizați concret sunt Generalul Alexandru Solomon, Comandantul Diviziei a II a Teritorială, şi Generalul Ion Em. Florescu, Ministru de Război, amândoi reprezentați călare şi în mare ținută de ceremonie. Diferitele tipuri de arme sunt precedate de scurte descrieri sub aspect istoric şi organizatoric. Aflăm astfel că escadroanele de la Iaşi şi Bucureşti formate în 1859, ataşate până în 1860 pe lângă Artilerie, s-au unit într-o singură Divizie. În 1860, s-a creat în Bucureşti un batalion de Geniu, mai exista deja unul la Iaşi. În 1868, acestea au fost încorporate Regimentului al II-lea Artilerie, nou înființat, iar în 1871 rămâne doar un singur batalion.
Lipsesc litografii de la Artilerie și Flotilă, precum şi altele. Totodată, constatăm că o atenție deosebită a fost acordată detaliilor referitoare la costume şi însemne specifice uniformelor, unele inadvertențe beneficiind de o erată la finalul albumului.
Legătura:
Exemplarul nu a păstrat din legătura originală decât fețele copertelor din pergamoid decolorat spre violet pal din roşul inițial. Prima, puțin roasă şi pătată, a păstrat totuşi intacte titlul, stema de stat şi colțurile chenarului realizate din aur coloidal.
Informații de interes pentru bibliografia locală:
Aflăm două mențiuni despre Galați, prima atestând că, în vremea lui Ştefan cel Mare, Armata permanentă avea 1000 de Călăraşi de Galați şi de Țarigrad, iar reşedința şefului flotilei, înființată prin unirea corpurilor existente (din 1844 în Moldova şi 1845 în Țara Românească) în cadrul Principatele Unite, era la Galați.
Concluzie:
Cromolitografiile acestui album reprezintă o mărturie valoroasă a procesului de unificare a ținutelor celor două armate române, ca o consecință firească a unirii Principatelor Române, o atenție deosebită fiind acordată perpetuării specificului românesc, dar şi adăugării de noi elemente în acord cu modelele epocii. Procesul de modernizare a continuat, luând un avânt deosebit după victoriile în luptele Războiului de Independență din 1877.
(L. Buruiană)
Note:
1. În descrierea licitatorului: „320. Albumul Armatei Române, Bucureşti, 1873, cu 25 de cromolitografii, piesă importantă de colecție. h=30,5 cm. Preţ de pornire: € 1.500. Albumul cuprinde, într-o realizare grafică de excepție, o scurtă istorie a evoluției acestei instituții de la întemeierea Principatelor până în zilele domniei principelui Carol. Planşele cromolitografice ilustrează perioada de după 1866, momentul venirii în țară a viitorului Rege Carol I, şi pun în valoare tipicul organizării armatei din punct de vedere al structurii şi uniformelor. Filele sunt legate în coperți din pergamoid roşu, cea principală fiind decorată în centru cu stema de stat realizată cu aur coloidal”. În: http://www.artmark.ro/arhiva-rezultate-licitatii/licitatia-de-militaria-si-antichitati-132-2014/albumul-armatei-romane-bucure-ti-1873-cu-25-de-cromolitografii-piesa-importanta-de-colec-ie.html, 3.05.2017.
2. Cristian M. Vlădescu. Uniformele armatei române de la începutul secolului al XIX-lea până la victoria din mai 1945. Meridiane, Bucureşti, 1977, p. 40.
3. „Armata românească a fost cea dintâi armată permanentă din Europa. Este de crezut că ea îşi avea începutul de la Radu Negru, care a pus baza tuturor instituțiilor noastre. Istoria ne arată că Mircea I regulă corpul dorobanților care era alcătuit de mai înainte”. În: Nicoale Bălcescu, Puterea armată și arta militară la români. Editura Militară, Bucureşti, 1990, p. 24.