Bustul lui M. Kogălniceanu, realizat de W. Hegel
5 octombrie 1866 este data la care Mihail Kogălniceanu a fost ales deputat, cu majoritate de voturi, în urma depunerii candidaturii la alegerile de la Colegiul II Covurlui. Validarea alegerii a avut loc în Adunarea Constituantă la 25 și 26 noiembrie 1866. Județul Covurlui de la acea vreme cuprindea partea de est a actualului județ Galați și avea ca reşedinţă orașul Galați.
Mihail Kogălniceanu (n. 6 sept. 1817, Iași – d. 1 iul. 1891, Paris) candidase în 1866 în vremuri grele pentru țară, dar și pentru Galați, în care epidemia de holeră de la acea vreme era agravată de temerile unei crize economice. Mandatul de la începutul lunii octombrie îl obținuse după ce alegerea anterioară ca deputat de Covurlui, din iunie 1866, fusese invalidată. În urma dizolvării Adunării Constituante, Kogălniceanu a putut candida din nou, devenind deputat din partea județului Covurlui. Aceasta a fost doar prima dată când a reprezentat județul Covurlui în parlament, fiind ales deputat de Covurlui și în anii 1869, 1870, 1875, 1876, 1877 și 1888, declarând ulterior că a ales să fie reprezentatul Galaților „fiindcă Galații m-au ales în niște timpuri foarte grele”.
De-a lungul activității sale a apărat adesea interesele economice, culturale și edilitare ale orașului Galați, fiind convins de posibilitățile de dezvoltare ale portului dunărean, pe care l-a vizitat adesea în calitate de aghiotant al domnului Mihail Sturdza, având prilejul de a observa „îmbunătățiri cari din vechiul, pe jumătate ruinatul și pustiitul Galați, au făcut Marsilia Dunării”.
Mihail Kogălniceanu este cel care a sprijinit înființarea Școlii Comerciale Superioare la Galați, a susținut permanent menținerea regimului de porto-franco în portul dunărean, a susținut construirea căii ferate dintre Galați și nordul Moldovei, prin Bîrlad și Iași, acestea fiind doar câteva dintre modurile în care și-a arătat atașamentul față de gălățeni.
Imagine din Parcul Central din Galați, cu bustul lui M. Kogălniceanu în prim-plan. În spate se vede statuia lui M. Eminescu
La doi ani după moartea lui Mihail Kogălniceanu, cel care a susținut necondiționat Galațiul a fost transpus într-un bust, la inițiativa istoricului Vasile Alexandrescu Urechia. Bustul, realizat din bronz de sculptorul de origine poloneză Wladimir C. Hegel, a fost instalat în centrul Galațiului, în Parcul „Mihai Eminescu”, pe un soclu din marmură, și a fost dezvelit la 24 octombrie 1893 în prezența unor importante personalități ale vremii. Cu acest prilej, cel care luase inițiativa ridicării monumentului, istoricul Vasile Alexandrescu Urechia afirma:
Bustul lui M. Kogălniceanu în fața Facultății de Mecanică
„Unde puteam aşeza mai nimerit icoana scumpă decât în mijlocul Galaţilor, al cărui reprezentant a fost Mihail Kogălniceanu de atâtea ori în parlament și înzestratorul cu atâtea instituțiuni…”
În prezent, bustul omului de stat, istoricului și publicistului Mihail Kogălniceanu este plasat în fața Facultății de Mecanică din Galați.
(C. Toporaș)
Surse: Mihail Kogălniceanu, Cestiunea Dunării, București, 1882; Paul Păltănea, Legăturile lui Mihail Kogălniceanu cu orașul Galați, București, 1968; Paul Păltănea, Istoria orașului Galați de la origini până la 1918, Galați, Ed. Porto-Franco, 1995.