Întoarcere în timp, acum 140 de ani, când la Galați se deschidea prima ediție a Expoziției Județului Covurlui

Acum 140 de ani se desfășura în Galați, în perioada 12-18 octombrie 1881, prima ediție a Expoziției Județului Covurlui, organizată de Comitetul Agricol al județului, comisari ai expoziției fiind numiți Panait Nica (consilier local) și E. Baumann.

Deschisă cu mare fast, în prezența autorităților județului și a primarilor din comunele județului, precum și a reprezentanților armatei, un pluton de dorobanți și o gardă de călărași în frunte cu generalul Angelescu, expoziția își propunea promovarea agriculturii și industriei locale, luând ca model modelul unor astfel de expoziții organizate la nivel național și mondial. Expoziția a fost deschisă în clădirea Cazărmii Călărașilor, aflată în apropierea Grădinii Publice, lângă Școala de Arte și Meserii din Galați.

Subiectul a ocupat mai bine de o săptămână paginile cotidianului local, Vocea Covurluiului, fiind enumerate și prezentate pe scurt atât produsele expuse, cât și premiile și medaliile decernate în finalul evenimentului.

Astfel, printre expozanți s-a aflat Școala de Arte și Meserii din Galați, care a prezentat din produsele realizate: „o mașină de bucătărie cu 2 cuptoare de fript”, „o roabă de sistem nou”, „o saca cu pompă, la care se distinge butea roții, de metal patentată”, „un ferăstrău circular”, „un model de motor hidraulic pentru apele din munți”, „o broască de încuiat cu secret”, „o pereche de botine fără nici-o cusutură de jur împrejur”, „un compas cu vergă” etc.

La expoziție au participat și persoane din protipendada Galațiului, membri ai comunității locale, care au expus din lucrările confecționate, cum ar fi: „tapete ale dnei Sm. I. Constantinescu, unul lucrat în formă de mozaic și celălalt lucrat din mici bucățele de stofă de diferite colori, din a căror combinare s-au făcut diferite figuri”, „frânghii și sfoară expuse de C. Drăgănescu din Pechea”, „butoaiele executate de K. I. Ivanov din Galați”, „frumoasa și solida cărămidă lucrată în fabrica fraților Aburel”. Frații Rupen și Leon Aburel dețineau în Galați firma „Aburel fréres”, situată pe Str. Mare nr. 85, aceștia având și o fabrică de cărămidă în Vadul Ungurului. Au mai fost expuse: lumânări de ceară albă produse în fabricile Thomovici și Aristide Papadopol, săpun produs de Carol Konzelmann în Fabrica de săpun și lumânări din Galați care îi purta numele. Printre produsele alimentare care se găseau în cadrul expoziției amintim: făinuri (Mihailoff), brânză și unt (I. Plesnilă și M. Gr. Bonachi), pâine (Bilman, Korner), carne conservată (Josef Rauda). Nu au lipsit din expoziție berea fabricată de Joseph Ploll și Joseph Helm și lichiorurile fabricii de băuturi spirtoase a lui Apostol Papadopol. Ștefanaki Enaki a expus bostani, varză, morcovi, ridichi etc „de o mărime surprinzătoare”. Fabrica de cherestea Goetz „a expus instrumentele cu cari se servește pentru lucrarea lemnului, cum și diferite lemne și scânduri ce se lucrează”.

A fost organizată și o sală a artelor frumoase, în care au fost expuse fotografii din atelierul fotografului Mihail Spirescu, picturi executate în calitate de artist amator de colonelul Nicolae Holban și de M. G. Bonachi. Au fost prezentate, de asemenea, planurile Palatului Administrativ (realizate de căpitanul de geniu Pavlov) și ale Templului israelit (realizate de arhitectul Schumann), precum și modelele tipografice din tipografia lui Constantin A. Ressu, care la acea vreme era director al ziarului „Poșta” din Galați, ulterior primar al Galațiului.

Acestea și multe altele au fost prezentate gălățenilor în cadrul primei ediții a expoziției, un eveniment care s-a încheiat cu o decernarea de medalii și premii în bani, numele premianților fiind publicate în paginile cotidianului local. Enumerăm aici doar pe câștigătorii Medaliei Clasa I, din lista lungă publicată în paginile ziarului: frații Bușilă, Galați – pentru secara franceză introdusă și cultivată în țară; Ion Plesnilă, Jorăști – grâu de Roman, orz de Moravia, brânzeturi și unt; Spiru Topali, Galați – porumb; Adolf Vincler, Galați – orz și fasole; Nicolae Vlaicu, Galați – orz și grâu; colonel N. Holban, Galați – picturi și sculpturi; Mihail Spirescu, Galați – fotografii; Goetz & C-ia, Galați – fabrica de lemnărie; Școala de Meserii Galați; Costache Drăgănescu, Galați – oi, vite, frânghii, brânzeturi; Carol Konzelmann, Galați – fabrică de săpun; Joseph Ploll, Galați – fabrică de bere.

Printre numele acestor premianți se remarcă cel al lui Ion Plesnilă, deputat, senator, membru şi preşedinte al Consiliului Judeţean Covurlui, preşedinte al Camerei de Comerţ Galaţi, cel care a stăruit pentru construirea linie ferate Galaţi-Bârlad (1890-1891) și care a zidit şi înzestrat biserica din satul Lunca (comuna Jorăşti), unde îşi avea moşiile şi locuinţa, fondator al Societăţii Agricole din România. De asemenea, se remarcă numele lui Joseph Ploll, cehul care a adus la Galați berea care va deveni o marcă de succes în România pentru câteva decenii. În ce îl privește pe „artistul amator” colonel Nicolae Holban, acesta este cel care a dat numele Străzii Holban (în perioada comunistă Strada Culturii), prin deschiderea unei străzi pe proprietatea sa, care lega Strada Domnească de Strada Mavromol (astăzi Strada Bălcescu). Numită inițial Strada Nouă, a fost redenumită, în anul 1872, Strada Holban.

Expoziția a avut parte și de un vizitator de seamă, poetul Vasile Alecsandri, aflat la acel moment în localitate, probabil în vizită la fratele său Iancu Alecsandri, care se stabilise în Galați încă din 1853 pentru diverse „afaceri comerciale”. De fapt legăturile poetului cu orașul și județul Galați erau mult mai vechi, acesta lăsându-ne și o interesantă descriere a orașului, din 1845:

„Orașul Galați părea o masă neagră pe fruntea căreia luceau vreo cincizeci de lumini. Sunt luminile caselor dinspre marginea cheiului; razele lor trag brazde luminoase prin care se vede mișcarea valurilor potolite ale Dunării. Câteva vase se ivesc în depărtare ca niște turnuri negre și luna pe jumătate ascunsă în nori se arată deasupra lor”.

(C. Toporaș)

Surse: Vocea Covurluiului, nr. 1660, 13 oct. 1881; nr. 1661, 14 oct. 1881; nr. 1662, 15 oct. 1881; nr. 1663, 16 oct. 1881; nr. 1666, 20 oct. 1881; nr. 1667, 21 oct. 1881; nr. 1668, 22 oct. 1881; Paul Păltănea, Știri inedite despre legăturile lui Vasile Alecsandri cu orașul Galați,  [Bălceşti pe Topolog], Societatea „Prietenii Muzeului Bălcescu”, 1979.