Acum 100 de ani, Biblioteca „V.A. Urechia” încă se mai afla în chinuitoarea căutare a unui sediu care să corespundă scopului pentru care fusese fondată de patronul ei, istoricul Vasile Alexandrescu Urechia, având în vedere spațiul neîncăpător de care dispunea în sălile alocate în clădirea Liceului „Vasile Alecsandri”.
Editorialul din cotidianul local, Vocea Galațiului, din 21 octombrie 1921, era dedicat acestei spinoase probleme cu care se confrunta biblioteca, sub titlul Societatea Culturală „V.A. Ureche”, acea societate cea care formase „o coaliție întru apărarea culturei gălățene”, formată din intelectuali și personalități ale vieții publice, pentru rezolvarea problemei spațiului pentru „cea mai bogată bibliotecă a Dunărei de Jos și chiar a Moldovei”, „cea mai prețioasă comoară de lumină”.
Adunarea generală de constituire a societății a avut loc pe 14 decembrie 1919, iniţiativa înfiinţării aparţinând profesorilor Liceului „V. Alecsandri”, în timp ce administrarea societății a fost asigurată în primul rând de jurişti, „ceea ce i-a garantat acţiunile şi au ferit-o de interesele meschine ale denigratorilor şi ariviştilor”. În adunarea din 14 decembrie 1919 au fost aclamaţi ca membri de onoare: Regina Maria, preşedintă de onoare; Mitropolitul Miron Cristea, primat al României; Mitropolitul Pimen al Moldovei, fost preşedinte al Comitetului Bibliotecii între anii 1902–1909; Episcopul Nifon al Dunării de Jos; Arhiepiscopul Gurie al Chişinăului şi Hotinului; Rectorii universităţilor din Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Cernăuţi; Preşedintele şi Secretarul General al Academiei Române; Preşedintele Societăţii Scriitorilor Români; Preşedintele Asociaţiei pentru Literatură Română din Transilvania, Profesorul Nicolae Iorga; Vasile Stroescu şi cei doi fii ai lui V.A. Urechia, dr. Alceu Urechiă şi ing. Nestor Urechiă.

Palatul Cultural „V.A. Urechia” (Planșa din 1933, Arhitect I. Enescu)
Societatea Culturală „V.A. Urechia” își propunea, pe lângă conservarea colecțiilor și construirea unui palat destinat bibliotecii, „care să cuprindă un mare Atheneu, dacă nu chiar un teatru, o sală de audiții muzicale, una de conferințe, mai multe săli de citire și în fine, un cămin al artelor frumoase”. Pentru îndeplinirea acestui vis, societatea a apelat la sprijinul donatorilor, a membrilor societății, s-au făcut colecte publice și strângeri de fonduri, serbări și reprezentații teatrale, au fost organizate baluri, toate acestea pentru a strânge suficiente fonduri pentru construirea Palatului Societății „V.A. Urechia”.
În articolul din Vocea Galațiului se reitera cu acest prilej apelul de strângere de fonduri prin „ideia lansării de cărămizi, pietre și marmore, corespunzătoare pungei fiecăruia”, adică a unor bilete care întruchipau fie cărămizile (cu valoare de 2 lei fiecare), fie „marmurele” (cu valoare de 50 de lei fiecare), cu care urma să fie clădit Palatul Culturii, apelându-se inclusiv la generozitatea populației:
„Societatea Culturală „V.A. Urechia” este salvarea prestigiului intelectual al orașului nostru. Palatul cultural trebuie să răsară ca din semn și să fie frumos ca în povești… Toţi bărbaţii, toate femeile şi toţi copiii să întindă mâna, pentru a pune o marmură, o piatră sau o cărămidă, pentru locaşul care ne trebuie şi cu care în curând, ne vom mândri.”
Scrisoare cu antetul Palatului Cultural Urechia
Imaginea Palatului Instituţiunei „Urechia” a fost inclusă în antetul Societăţii „V.A. Urechia”, pe coperta rapoartelor anuale ale acesteia, pe cărţi poştale ilustrate, care erau vândute în scopul strângerii de fonduri .
Lista membrilor fondatori, stabilită în 1921, cuprindea instituţii, societăţi, persoane fizice, unii fiind trecuţi în anul 1924 în rândul membrilor de onoare fondatori.
Printre numele persoanelor fizice se regăseau toate categoriile profesionale, după cum se poate constata din enumerare: A. Lazaris, Damian Drăgănescu, Evaghelos A. Nicolaides, Grigore Maniţiu, Ioan Negoescu, Ludwig Josieck, Al. Calavrezos, Jean Mihalakis, Senor A. Saporta, Despina Constantinide, S. N. Sillavoteanu, Apostol P. Popa, P. Topali, Anghirloglu, Fotiadis, Kiprianos Polyghenidies, Florescu Petrişor, M. Rucăreanu, Alfons Dall’Orso, Episcopul Nifon, Ioan Prodrom, Filip Heilpern, Charles Sappris, E. M. & Th. Moscos, Jean Krasopoulos, Theodorides, Anton Loiso, Kalantzis, P. Atanasulis, Epaminonda Manzaris, B. D. Georgievici, N.G. Kiriakides, M. Dobrescu, fost deputat, Al. Dimitriu, George Trancu, Ghiţă Dumitriu, Farmacist Tatuşescu, Iosef Ornstein, Deodat A. Ţăranu, D.V. Cerchez, Aurel Bogdan, General Stratilescu, Theodor Thenea, Dr. Nic. Alexandrescu, Dr. Wexler. Etc.

Afișul unui spectacol ce avea ca scop strângerea de fonduri pentru Palatul Cultural Urechia
În Comitetul general al societății, ales în 1919, se regăseau şi conducători de instituţii: Episcopul Nifon, Mihail Orleanu, fost Ministru, Aurel Bogdan, Prim Preşedinte al Tribunalului Covurlui, Comandor Botez (Jean Bart), I. Calafoteanu, mare comerciant, dr. Alex. Carnabel, I. Tohăneanu, G. Arămescu, Gr. Forţu, August Frăţilă, Const. Calmuschi, C. Nazarie, profesori ai Liceului „Alecsandri”, dr. Fl. Begnescu, medic veterinar, I. Ornstein, Alfons Dall’Orso, Theodor Thenea, avocat, Arthur Tatuşescu, farmacist, Grigore Maniţiu, Dimitrie Cerchez, Corjescu, magistrat, Comandor Niculescu Rizea, Grigore Trancu–Iaşi, dr. N. Alexandrescu, Carp, directorul navigaţiei, N. Filipide, preotul Ludovic Cosma, Paul Paşa, institutor, George Tomescu, Ghiţă Dumitriu, Ludwig Josieck, Costandache Constantinescu, Amiral Eustaţiu, Zaharia Soare, I. Prodrom, Costică Răşcanu, S. Pinelles, C.N. Toneanu, avocat, Damian Drăgănescu, C.Z. Buzdugan, Deodat A. Ţăranu, avocat, Virgil Benişache, avocat, I.N. Mantu, Haimovici Vania, I. Moise.
Imaginea Palatului Urechia se confundă astăzi cu cea a sediului Comisiei Europene a Dunării, acolo unde se află astăzi sediul bibliotecii, deși proiectul clădirii, regăsită în toate materialele de promovare a construirii și în strângerile de fonduri era cea a clădirii Teatrului Dramatic „Fani Tardini” de astăzi, clădire ridicată special în acest scop și care a servit, pentru o scurtă perioadă de timp, între anii 1940-1954 și bibliotecii gălățene.
Surse: Vocea Galațului, an. 4, nr. 997, 21 oct. 1921; Nedelcu Oprea, Biblioteca Publică „V.A. Urechia” Galați : Monografie, Galați, Axis Libri, 2010.