
Centrul orașului, înainte de execuția pasajului

Centrul orașului Galați, fără pasajul subteran
Acum 50 de ani, la 18 noiembrie 1971, era inaugurat, în centrul orașului Galați, pasajul de la capătul străzii Brăilei, colţ cu strada Domnească (pe atunci Bulevardul Republicii), acesta făcând legătura dintre trotuarul din fața magazinului Romarta Copiilor și Hotelul Dunărea.
Construcția, realizată de Trustul de Construcții din Galaţi, a fost începută în luna martie a anului 1971, costul ridicându-se la peste un milion de lei. Lucrarea a fost finanţată din fondurile Consiliului Popular Județean Galați și a fost realizată sub directa coordonare a inginerului Nicolae Duţu, constructor de poduri.

Pasajul subteran în perioada anilor ’70
Pasajul a fost proiectat de arhitectul Amadeo Paraschiv de la Institutul de Proiectări Judeţean Galați. La începutul lucrărilor, se afirma în presa vremii: „lungimea construcției va fi de peste 50 m (împreună cu accesele pietonale) iar lățimea de 4,5 m. Finisajul cu plat-bande, iar intrările vor fi placate cu travertin. La capetele pasajului s-a prevăzut construcția unor nișe unde vor fi amplasate unități comerciale pentru desfacerea produselor de artizanat, a ziarelor, revistelor etc”.

Imagine de la inaugurarea pasajului
După mai puțin de zece luni, pasajul era finalizat, lucrarea fiind astfel descrisă în presa locală:
„Pasajul încântă privirea oricărui vizitator. Pereţii masivi, construiţi din beton armat şi acoperişul din chesoane precomprimate asigură rezistenţa necesară. În final, un interior cu laturi din marmură şi cu pardoseli din mozaic în carouri diferit colorate, la care se adaugă iluminatul fluorescent. Pasajul este prevăzut cu două încăperi destinate unei unităţi de artizanat şi unui debit de tutun iar pe ambele laturi cu vitrine luminoase.”
La realizarea acestei lucrări, un aport deosebit a avut Şantierul I Construcţii, ai cărui muncitori au contribuit la calitatea finisajelor şi la execuţia ireproşabilă a construcției, printre cei menționați la data inaugurării numărându-se Nicolae Zdrobir (conducător al echipei de zidari), Victor Picvan (șeful echipei de marmorari), M. Bogdan (aflat în fruntea echipei de mozaicari) şi Dan Mihăiescu (care a condus echipa de dulgheri).
Surse: Viața nouă, an. 28, nr. 8376, 19 nov. 1971; Viața nouă, an. 28, nr. 8385, 30 nov. 1971.