„Fotografia ta, istoria noastră! Amintirile tale, istoria Galațiului!” : „Parisul pe gheață”, un eveniment rămas în memoria colectivă a gălățenilor

„Parisul pe gheață” este una dintre expresiile ce trezește amintiri de neșters în memoria multor gălățeni, în timp ce pentru alții reprezintă reflexia unui eveniment din trecutul îndepărtat, depre care au auzit informații vagi de la părinți sau de la bunici. Dar iată că donația doamnei Mioara Slabu, care a contribuit la proiectul Bibliotecii Județene „V.A. Urechia” de recuperare a memoriei fotografice a județului Galați, cu formatul electronic al unor fotografii din arhiva personală, ne oferă ocazia de a arunca o privire asupra unei zone centrale a Galațiului, la mai mult de 50 de ani de la înregistrarea ei pe pelicula aparatului de fotografiat.

Cele două fotografii realizate de dna Mioara Slabu în anul 1970, pe când frecventa Cineclubul „Danubius” din cadrul Casei Pionierilor din Galați, reprezintă astăzi o surpriză plăcută atât pentru gălățenii care își mai aduc aminte de zona de pe strada Domnească, înainte de construcția blocului C1, blocului turn și complexului alimentar, cât și pentru cei care vor să știe cum arăta această zonă în anii ’70.

„Maternitate” de Tudor Panait

Într-una dintre fotografii este surprins profesorul coordonator al Cineclubului „Danubius” din anul 1970 și o parte dintre elevii acestuia, în dreptul statuii care era plasată în acea perioadă în parcul din fața celor patru blocuri paralele (A,B,C,D) recent construite. Statuia, deosebit de expresivă, intitulată „Maternitate”, a fost realizată de sculptorul bucureștean Tudor Panait, artistul plastic care a realizat și statuia ecvestră din Craiova, care îl reprezintă pe domnitorul Mihai Viteazul. Opera de artă „Maternitate” a intrat ulterior în patrimoniul Muzeului de Artă Vizuală din Galați, fiind plasată în parcul din fața muzeului. După retrocedarea clădirii, probabil tematica extrem de potrivită a sculpturii a determinat mutarea acesteia în parcul din cadrul Spitalului Clinic de Obstetrică Ginecologie „Buna Vestire” (Maternitatea Galați).

Cea de a doua fotografie este realizată chiar în fața clădirii care găzduia Cineclubul „Danubius”, clădire care mai există și astăzi pe colțul străzii Domnească cu strada Nicolae HolbanEste zona în care, în anii ’70 se afla un parc, și care, în anii ’60 a găzduit spectacolul de neuitat pentru mulți gălățeni, „Parisul pe gheață”, fapt pentru care zona respectivă a fost cunoscută pentru mult timp sub acest nume, chiar și după ce pe acel teren au apărut blocurile și complexul cunoscut astăzi sub numele de „Parfumul teilor”.

Întrebarea pe care mulți gălățeni și-au pus-o de-a lungul timpului, de ce se numea „Parisul pe gheață” acea zonă de pe strada Domnească (strada Republicii anterior), și-a aflat răspunsul fie de la părinți sau de la bunici, fie de la cei care în anii ’60 erau suficienți de mari pentru a-și aduce aminte de vizita trupei de patinatori, în majoritate francezi, la Galați.

„Parisul pe gheață” a fost un turneu mondial al unei ansamblu parizian, care a luat ființă în anul 1951 și ale cărui prime spectacole le-a susținut Paris și Chamonix. După ce a ajuns la o anumită maturitate artistică, ansamblul a început și turneele din străinătate. În România, turneul ansamblului s-a desfășurat pentru prima dată în perioada ianuarie – februarie 1958, ulterior acesta revenind, pentru o altă serie de spectacole, la începutul anului 1960. Instituția care a intermediat turneul în țară a fost Oficiul de Stat pentru Turnee Artistice (O.S.T.A.) și Circul de Stat, acestea apărând pe frontispiciul programului spectacolului „Parisul pe gheață” din 1958

Revenind la turneul „Parisul pe gheață” în România, acesta s-a desfășurat în mai multe orașe din țară, începând bineînțeles cu Bucureștiul, acolo unde ansamblul a susținut câte 10 reprezentații pe săptămână. Spectacolul a avut inițial ca locație Circul de Stat, aflat la acea vreme pe locul unde astăzi se găsesc Hotelul Intercontinental și Teatrul Național, apoi, cu prilejul următorului turneu, într-un cort mare, asemănător unei arene de circ, transformat în patinoar, amplasat pe locul actualei hale noi din Piața Obor, acolo unde spectatorii au stat „înghesuiţi şi îngheţaţi, dar iremediabil fermecaţi, preţ de peste două ore”, așa cum își amintește unul dintre spectatori. Spectacolul reprezenta o manifestare inedită pentru perioada respectivă, când secretar general al PCR era Gheorghe Gheorghiu-Dej, iar vizita unor străini, în număr așa de mare (36 de persoane), reprezenta o premieră pentru societatea românească.

Din trupa de patinatori făcea parte cuplul format din patinatoarea Nadine Damien, campioană națională a Franței la patinaj artistic (1953) și Mikko Virtaanen, campion național al Finlandei. Patinatoarea franceză Nadine Damien a rămas, în mod special, în memoria multora dintre cei care au urmărit spectacolul-revistă, experiența devenind un reper în amintirile multor români și bineînțeles, ale multor gălățeni:

Ceea ce am văzut a fost fascinant, dar ceea ce mi-a rămas extrem de viu în minte este numărul în care patinatorii executau un dans, în întuneric complet, având pe ei articole de îmbrăcăminte fosforescente și peruci la fel. Erau iluminați în ultraviolet, ceea ce ducea la vizibilitatea exclusivă a elementelor fosforescente, de parcă erau niște fantome colorate, care alunecau în fața noastră. Îmi mai amintesc de un număr în care un patinator venea în viteză și sărea peste obiecte și alți patinatori, de ți se făcea pielea de găină, gândindu-te că ar putea răni pe cineva cu patinele sale.”

Pe lângă patinatorii francezi, majoritari în trupă, aceasta includea și artiști din Anglia, R.F.G., Italia, Olanda și Uniunea Sudafricană, așa cum o reflectă pliantul spectacolului din 1960. Turneul din România al trupei a inclus orașele Hunedoara, Iași, Constanța, Roman, Cluj-Napoca, Ploiești, Timișoara și, bineînțeles, Galați. În presa românească a timpului au apărut articole și comentarii referitoare la prestația trupei:

Membrii ansamblului fac mai mult decât să danseze, să realizeze mișcări de balet pe gheață, ei patinează, folosind într-un chip neașteptat toate posibilitățile „mijlocului lor de locomoție”: alunecă lin pe gheață, sar pe vârfuri, frânează cu muchiile, cu vârfurile și pintenul patinei, plutesc razant cu podiumul la un unghi apropae neglijabil al părții laterale al patinei cu gheața, fac piruete, salturi în înălțime și lungime, figuri acrobatice.”

 Turneul care în perioada 1968-1970 a impresionat atâția români, a rămas și în memoria colectivă, după cum o dovedește și textul unui cuplet interpretat de actorii Dem Rădulescu și Radu Zaharescu, intitulat „La Patinoar”:

– Ăsta-i patinaj?

– Lasă, că vine el Parisul pe gheață!

– 80 de femei și-un singur bărbat!

– Hai, că poate găsim bilete. Hai să mergem!

La spectacol făcea referire la un moment dat și actrița Carmen Galin, care într-un interviu declara: Am fugit de acasă după ce am văzut „Parisul pe gheaţă”, ca să-i rog să mă ia cu ei, să rămân cu ei. Aşa simţeam atunci, la 8-9 ani. Mama m-a recuperat ….”

Înainte de a ajunge în România, ansamblul de patinatori a primit aprecierile spectatorilor din Belgia, Germania, RDG, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria și Bulgaria. Despre cum a fost primită trupa la Praga mărturisea, în ianuarie 1958, cunoscutul ziarist Max Bănuș, redactor al ziarului „Sportul popular”: „De la primul spectacol întreaga Pragă a fost cucerită de finețea patinajului, de originalitatea numerelor prezentate, de grația prim-solistei Nadine Damien, de patinajul acrobatic al finlandezului Mikko Virtanen, de mersul „celor trei” Jacques Rivolier, Piet Zondervan și Jacques Davidovics. Și cu toate că premiera a fost transmisă prin televiziune, a doua zi s-au vândut biletele pentru toate spectacolele programate la Praga”.

La venirea pentru prima dată în București, Nadine Damien oferea amănunte despre proiectul artistic:

N-am fost niciodată la București. Dar știu că oaspeții francezi sunt primiți cu mare entuziasm în România, unde am auzit că foarte mulți cunosc limba franceză. Cred că spectatorilor bucureșteni le vor plăcea în mod deosebit dansurile: „În lumina rampei” inspirat de celebrul film al lui Chaplin, „Lupta între noapte și dimineață”, „Marile bulevarde” după cunoscută melodie lansată de Yves Montand, „Frumusețea patinajului artistic”, și dansul umoristic „Lupta cu taurii”. Și bineînțeles un moment pe care-l pregătim special pentru spectatorii români...”

Sâmbătă, 18 ianuarie 1958, a avut loc prima reprezentație a „Parisului pe gheață” în România, la București. Trupa venise cu întreaga instalație pentru realizarea patinoarului artificial, pentru a se asigura că sunt îndeplinite toate condițiile tehnice necesare desfășurării unui spectacol la cei mai buni parametri.

Și scriitorul Stelian Tănase rememorează această experiență: „Prin 1960 a apărut un patinoar. Chiar in acel an a venit – îmi amintesc – revista <Parisul pe gheaţă>: Toată lumea s-a omorât să vadă. Iar am asistat la secvența cu Miliția călare, cu mulți oameni de ordine cu brasarde pe braț, cu o mulțime nebună care împingea la greu să spargă geamurile. Spectacolul venea din Occidentul decadent (Dej oferea puțin circ ca să mai uităm) erau primele semne ale deschiderii. Avea o reclamă, ce nu se mai văzuse la București fff occidentală”.

Spectacolul a inspirat chiar și artiști plastici, în catalogul lucrărilor Margaretei Sterian (1897-1992), cea care s-a aflat în avangarda școlii românești de pictură, găsindu-se o lucrare intitulată „Patinatorul, cu explicația: Vedeta din revista „Parisul pe gheață”. Tabloul are ca an de realizare 1958, deci exact anul în care spectacolul venise pentru prima dată în București. Pentru cei care vor să îl vadă, este disponibil în volumul 2 al catalogul cu Opera pictată a artistei, disponibil online, editat de Bianca Zbarcea şi Lidia Vianu.

Mulțumim doamnei Mioara Slabu pentru că a împărtășit gălățenilor aceste imagini din trecut și pentru că a contribuit la proiectul de recuperare a memoriei fotografice a orașului Galați. Așteptăm și alți gălățeni să ne dăruiască frânturi din trecutul orașului pe care le-au înregistrat pe peliculă. Mai multe despre proiectul nostru puteți să aflați de pe pagina dedicată: https://www.bvau.ro/fotografia-ta.php

(C. Toporaș)

Referințe: Al. Popovici, „O.S.T.A. și turneele”, în Teatrul, an. 3, nr. 7, iul. 1958; https://sanuuitam.blogspot.com/2013/10/asa-cum-fost_20.html?m=1; http://www.tvr.ro/cu-fram-in-lumea-copilariei-la-sfarsit-de-saptamana_16868.html#view; Max Bănuș, „Iubitorii patinajului artistic în febră… Parisul pe gheață la București!”, în Sportul popular, an. 13, nr. 3143,14 ian. 1958; https://www.stelian-tanase.ro/bariera-vergului-sub-razboiul-rece/; B. Dumitrescu, „Pe scena de gheață”, în Scînteia, an. 27, nr. 4120, 23 ian. 1958.

Add Comment

Required fields are marked *. Your email address will not be published.