Din aceeași colecție inedită de fotografii, a dnei Mioara Slabu, vă împărtășim imagini legate de Cimitirul Eternitatea, un loc care face parte, neîndoielnic, din istoria Galațiului, acolo unde se mai află, încă, nenumărate monumente de artă și lucrări funerare care perpetuează amintirea unor personalități locale, și care, încetul cu încetul dispar, îngropate în uitare, distruse de trecerea vremii și de lipsa unor acțiuni de restaurare.
Fotografie de la inaugurarea Mausoleului (1930)
Ne rămân însă, câteodată, amintirile din fotografii, în general fotografii ale monumentelor impunătoare, peste care și timpul trece mai îndurător în Cimitirul Eternitatea, ce poartă cu sine peste 150 de ani de istorie locală inscripționată în pietrele de mormânt, având în vedere că înființarea sa se datorează promulgării, la 14 martie 1864, a Legii pentru înmormântări, de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza,.
Un astfel de monument este impunătorul Mausoleu dedicat inițial Eroilor din Primul Război Mondial, plasat în partea stângă a Cimitirului Eternitatea și inaugurat în anul 1930, atunci când evenimentul a fost reflectat și în presa vremii. Apariția unei fotografii de la inaugurarea monumentului, într-o revistă națională, precum Realitatea ilustrată, se datorează unui gălățean, fotograful amator Ștefan Negulescu, care, cu această fotografie, a câștigat un premiu de 300 de lei la concursul săptămânal al revistei, din intervalul 15-22 iunie 1930. Astfel de fotografii reprezintă astăzi, pentru împătimiți istoriei Galațiului, surprize inedite. Cu atât mai prețioase sunt aceste fotografii, atunci când sunt aduse la lumină din arhivele personale ale unor gălățeni.
Astfel de imagini remarcabile a împărtășit, bibliotecii și comunității gălățene, dna Mioara Slabu. Din cele patru instantanee care ilustrează Cimitirul Eternitatea, prezente și în expoziția de la Biblioteca Județeană „V.A. Urechia”, trei înfățișează impunătorul Mausoleu al Eroilor, situat în partea de sud a cimitirului, așa cum arăta la șapte ani de la inaugurare, în anul 1937, fotografii care surprind și strălucirea epocii, redată de ținuta personajelor prezente în unele cadre. Imaginile surprind partea frontală a monumentului, situată pe latura vestică și scara care duce spre cripta situată în demisol, acolo unde sunt înhumați militari români și străini căzuți în luptele din Războiul pentru Independență, respectiv din Primul și al Doilea Război Mondial. Ca și în alte fotografii ale monumentului, impresionează, la fel cum o face și în prezent, grupul statuar situat în partea superioară a monumentului, executat de Fernando Celino, nume inscripționat de altfel la baza grupului statuar.
Construcția monumentului a început în anul 1925, Mihail Popescu, arhitect șef al Primăriei Galați fiind cel care a realizat planurile, în timp ce lucrările de construcție au fost coordonate de generalul de divizie Ionescu Marin și continuate de generalul Florescu Mihail.
Fanfara militară în fața Cimitirului Eternitatea
O fotografie inedită, extrem de interesantă, este cea care suprinde fanfara militară în fața porții Cimitirului Eternitatea în preajma anilor ‘60, acea poartă de care primarul Ghiță Vasiliu și-a legat pentru totdeauna numele. Fanfara și muzica dedicată fanfarelor militare, erau în acea perioadă în plină ascensiune, datorită promovării intense a acesteia de către Dumitru Eremia (n. 1910 – d. 1976), cel care a condus destinele muzicilor militare între anii 1948 și 1976, și care, încă de la numirea sa la conducerea muzicilor militare, s-a străduit și a reușit într-un final, în anul 1957, să înființeze secția de fanfară în cadrul Uniunii Compozitorilor din RPR.
Referințe: Realitatea ilustrată, an. 4, nr. 178, 26 iun. 1930; Drumuri în memorie. Mausoleele, Institutul Național al Patrimoniului, 2018; https://once.mapn.ro/pages/view/131; Noi istorii ale muzicilor românești. Vol. II, coord. Valentina Sandu-Dediu & Nicolae Gheorghiță, București, Editura Muzicală, 2020.